10.000 de soldați americani ar putea fi retrași din Polonia și România. Anunțul este atribuit unor surse de către presa americană.
”Europa, în apărare”, PARTEA I. Februarie 2025, Poligonul Smârdan, județul Galați. Soldații din nouă țări NATO exersează respingerea unei armate străine de pe teritoriul României.
Digitalizare din pix, partea a III-a. 23 de milioane de euro. Aceasta este suma alocată de Uniunea Europeană pentru ca 18 secţii de terapie intensivă să se digitalizeze.
Cadrele medicale din 210 spitale din toată țara ar fi trebuit să-și primească pacienții din septembrie anul acesta cu o platformă digitală și site-uri prin care să ne putem programa online.
Examinare pentru deceniile recente. Se ia o fișă medicală și se scrie cu litere de mână în dreptul diagnosticului: digitalizare eșuată.
Lucrări de infrastructură mare, lucrări de dragaj sau licitații pentru domeniul public, toate sunt subiectul anchetei DNA din Portul Constanța.
Politicieni, oameni de afaceri și funcționari au constituit grupări care au ca țintă banul public. Mediul concurențial este afectat de astfel de practici pe lângă lege. Urmează imagini inedite prin care aflăm cum se construiesc rețelele.
Partea I. Războiul din Ucraina a creat o criză fără precedent, care nu este rezolvată încă. Dar tocmai constrângerile aduse de război ar putea face din Constanța principalul punct logistic al Mării Negre, o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm.
Când obiectele unei descoperiri arheologice sunt distruse sau furate, polițiștii fac cercetări, dar rezultatele întârzie, faptele se prescriu. Ba chiar unele rețele destructurate își primesc ustensilele cu care au lucrat ilegal și își reiau activitatea.
Partea a II-a. Pentru orice șantier care urmează să înceapă e nevoie de descărcare arheologică, adică un studiu prealabil al terenului. Constructorii fac parteneriate cu muzeele sau cu alte firme, pentru cercetare.
Partea I. România începe să obțină rezultate importante în arheologie. Pe teritoriul țării s-a descoperit cel mai bătrân european, dar și cel mai vechi călăreț din Europa.
Partea a III-a. Primari fără viziune, funcționari incompetenți, constructori avizi să facă bani cu orice preț.
Partea a II-a. Peste 45 de milioane de lei a pus statul la bătaie pentru Bazinul Olimpic din Brăila, în 2011. Prețul materialelor a crescut între timp, dar Compania Națională de Investiții a refuzat să crească alocarea.
Partea I. Vorbim despre o situaţie de neînțeles, și cu efecte importante asupra generațiilor tinere. De ani de zile, pentru membrii lotului naţional de înot, reprezentaţii statului promit un bazin.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 9 martie 2025.
În județul Constanța, bisericile de cretă de la Murfatlar, prima dovadă a creștinismului în România, riscă să dispară. De ani de zile nu se găsesc bani pentru restaurare.
Partea a II-a. Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric al Capitalei, stă închis de mai bine de 10 ani după o tentativa de restaurare eșuată.
„Cultura indiferenței - partea I”. Jaful din Olanda, de la Muzeul Drents, a deschis o amplă dezbatere națională despre cum știe statul roman să-și protejeze cele mai de preț comori din tezarul național.
„Justiția, pe apucate - Partea a III-a”. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.
„Justiție pe apucate”, partea a II-a. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.
„Justiția, pe apucate - Partea I”. România a făcut progrese importante în ceea ce privește independența și eficacitatea sistemului juridic, de când am intrat în Uniunea Europeană. Totuși, percepția publică rămâne critică.
Prin PNRR, sistemul de educaţie avea o şansă de a se reforma din temelii. Există bani pentru clădiri noi, dotări cu aparatura ultraperformanta, mobilier, conţinut educaţional, tot ce e nevoie pentru că şcoala româneasca să performeze.
Educație digitalizată, deconectată. Partea a II-a. Catalogul digital este un termen despre care s-a vorbit mult și s-a făcut mai nimic, deși e dovedit că odată implementat reduce numărul absențelor elevilor.
Educație digitalizată, deconectată. Partea I. Sistemul de educație din România, unul dintre cele mai sărace din Europa, își pune haine noi cu bani europeni.
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a III-a. Șantierele din România funcționează la capacitate maximă. E mare nevoie de oameni, salariile au crescut, au fost aduși lucrători din Asia, dar tot e criză de forță de muncă.
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a II-a. Marii producători navali, Olanda, Norvegia, Italia, își susțin, inclusiv aici, industria constructoare, iar comenzile curg sistematic. Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sect
„România fără inimă” - partea a II-a. Într-o cutie frigorifică prin aeroport și în avioanele de linie printre pasageri. Așa circulă de multe ori organele în România.
„România fără inimă - Partea I”. În ultimii ani a scăzut dramatic numărul transplanturilor de organe. Anul trecut, peste jumătate dintre aparținătorii unor potențiali donatori au spus „nu" prelevării de organe.
Este cel mai bun chitarist român din toate timpurile. Asta spun profesorii de la Conservatorul din Iași despre Dragoș Ilie, un tânăr care a câștigat până acum numeroase competiții internaționale și este doctor în chitară clasică.
Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit să introducă această metodă inovatoare în comunitatea locală
Baia Mare are un tânăr special, cu o minte sclipitoare. La 15 ani a promovat bacalaureatul la Cambridge, iar acum, la 18 ani, își pregătește doctoratul tot la Cambridge.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024
Dorul de țară din creațiile Amaliei Săftoiu a străbătut lumea largă. Este un artizan al modei din fire prețioase, pe care le tricotează în propria fabrică.
Și-au vândut tot ce aveau în București și s-au mutat la sat. Au deschis o școală și un mezeu, au salvat tradițiile unei întregi comunități și au pus patrimoniul românesc pe harta europeană.
A studiat la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, Harvard, și s-a întoars acasă ca să investească în educație.
Adună laolaltă întreaga comunitate dintr-un sat din nordul Bihorului. Sunt trei prietene care și-au pus în cap să arate că și la țară se pot face proiecte nonguvernamentale.
A absolvit Universitatea Oxford, are un doctorat la Paris și a predat în Statele Unite, apoi s-a întors în România.
Pandemia de COVID l-a găsit pe președintele Consiliului Județean Iași de la acea vreme pregătit de acțiune, gata să construiască un spital de campanie în care să fie tratați ieșenii și nemțenii din banii cărora a fost plătit.
Partea a II-a. Modularul de la Pipera se construia în paralael cu unul construit din donații în curtea Spitalului Elias. Cele două spitale au fost date în folosință în același timp, dar soarta lor e diferită.
Partea I. România poate da oricui lecții despre cum să risipești milioane de euro în lucrări care ruginesc. Vorbim azi despre unitățile sanitare costruite în pandemie, din containere, care au fost folosite doar câteva luni.
De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.
La Sebeș, procurorii au descins la sediile Kronospan, suspectând că firma austriacă a poluat aerul cu substanțe periculoase, apoi cifrele de monitorizare a calității aerului au fost măsluite.
Astăzi discutăm despre poluarea aerului. 25.000 de români mor prematur în fiecare an, din cauza aerului pe care îl respiră.
În România sunt peste 18.000 de școli, dar și cel mai mare număr de profesori suplinitori. Adică, acei dascăli care nu au promovat examenele de titularizare.
Partea a II-a. Experiența Finlandei a arătat că oferirea unei mese calde la școală îmbunătățește semnificativ concentrarea elevilor pe parcursul orelor. Este dovedit că un astfel de program contribuie la reducerea sărăciei educaționale.
Partea I. De 35 de ani, România încearcă să își rezolve problemele din sistemul de învățământ, care pare o ecuație cu prea multe necunoscute, imposibil de rezolvat. Legea educației s-a schimbat de peste 100 de ori, dar ecuația tot nu a fost rezolvată.
Viitorul e acasă, parte a III-a. Un sfert dintre românii care vor să se întoarcă în țară au de gând să-și deschidă o afacere, potrivit unui studiu făcut de Departamentul Românilor de Pretutindeni.
