În cazul castelelor, însă, sume importante au fost pierdute, după licitații fără ofertanți sau începute prea târziu. Iar în Delta Dunării, dezastrul e și mai mare.
Amfiteatrul de la Ulpia Traiana făcuse deja obiectul unei investiții prin fonduri europene, așa că această nouă intervenție ar fi transformat locul într-un punct turistic relevant.
Ovidiu Țentea, arheolog: „Toate monumentele au fost resistematizate pentru că erau împrăștiate pe ici-colo, se pot ține spectacole și în primul rând poți să ai o chestiune de acustică”.
Ulpia Traiana este inclusă în Ruta Castrelor Romane creată prin programul „România Atractivă”, care urmărește fortificațiile și așezările ridicate de romani în Dacia și care acum 1800 de ani apărau și controlau frontiera Imperiului Roman.
Corespondent Știrile ProTV: „Acum au altă menire, aceea de a atrage mii de turiști și de a demonstra că aceste investiții în patrimoniu pot susține comunitățile locale. Cele 12 milioane de euro alocate de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august, iar parte dintre șantiere sunt încă în lucru”.
Cinci așezări au primit finanțare prin PNRR în valoare totală de 15 milioane de euro. Anul trecut am vizitat castrul de la Bologa, județul Cluj. Directorul Muzeului Transilvania ne povestea atunci ce planuri au și cum la intrarea în sit firma va reface poarta castrului în mărime naturală.
Un an mai târziu poarta de intrare în castru în mărime naturală e acolo, iar în sit vechile vestigii au fost îngropate. Deasupra lor a fost montată o machetă care simulează vechile clădiri romane.
Arheolog: „Aici erau grajdurile cu cele trupe trupe care își aveau originile în Hispania”.
Valoarea totală a investiției a fost două milioane de euro. Turiștii vor găsi pe plăcuțe informațiile despre castrul roman. Primăria n-a stabilit încă o taxă, dar ia în calcul să angajeze un om care să și păzească fortificația.
Toate cele cinci castre romane au reușit să atragă toți banii europeni. O altă rută, cea a castelelor, ar fi putut aduce în România peste 30 de milioane de euro pentru restaurarea a șapte monumente.
Corespondent Știrile ProTV: „Patrimoniul nu a fost niciodată o prioritate pentru Statul român, așa că finanțările oferite fiind pentru monumentele istorice ar fi trebuit să fie o prioritate pentru autoritățile locale. Prin ruta castelelor au fost alese șase obiective care să fie reabilitate cu zeci de milioane de euro. Unele vor fi inaugurate la sfârșitul lunii august. Este și Castelul Corvinilor din Hunedoara. Altele nu s-au încadrat în timp și vor pierde finanțarea”.
Castelul Beldi din Sălaj a pierdut finanțarea pentru că nicio firmă nu s-a înscris la licitație, iar la Huniade în Timișoara s-a pornit prea târziu licitația.
Castelul Corvinilor a anunțat la sfârșitul lunii august că investiția a fost finalizată. Povestea sa începe în Evul Mediu, iar transformarea decisivă are loc în timpul lui Ioan de Hunedoara, care dezvoltă vechea fortificație și o transformă într-o adevărată reședință nobiliară. Turnurile, zidurile masive, Sala Cavalerilor, capela și galeria suspendată vorbesc și astăzi despre puterea și prestigiul familiei nobiliare. patru milioane de euro din PNRR și încă 2,8 din bugetul municipiului au dus la restaurarea frescelor, a pardoselii din Sala Cavalerilor și refacerea podului de acces. Despre investiții ne vorbește directorul muzeului, Sorin Tincu, care ne invită într-un tur al castelului. Spune că fără bani europeni castelul s-ar fi degradat ireversibil.
Probleme și în Delta Dunării
Ne mutăm în est, în Delta Dunării, locul care atrage în fiecare an zeci de mii de turiști. Și totuși, proprietarii de pensiuni se plâng că ultimul an a fost un dezastru.
Mircea Pancrat, proprietarul unei pensiuni din Delta Dunării: „Toți vin luați de pe faleză, excursia de o zi care îi duce cu viteză, cu oprire prin deltă și seara retur și atunci ei nu mai se cazează, nu mai mănâncă local. Iunie, iulie, nu știu dacă am avut două-trei rezervări”.
Două proiecte uriașe care ar fi adus în Delta investiții de 50 de milioane de euro din PNRR au fost ratate de Administrația Română a Deltei Dunării. Primul vorbește despre Dezvoltarea turismului lent, care ar fi adus turiști în pensiuni.
Reporter: „Ce ar fi însemnat implementarea turismului lent prin PNDL”.
Teodor Frolu: „Păi ar fi însemnat mai mai multe lucruri? În primul rând s-ar fi extins a numărul de locuri de vizitare pentru turiști. Al doilea, necesar ca primul ca funcționeze pe termen lung, ar fi însemnat decolmatarea a două lacuri și canale aferente care ar fi adus apa din Dunăre atât de necesară din cauza secetei”.
Corespondent Știrile ProTV: „Miza proiectului nu era doar scoaterea mâlului din lacurile Fortuna și Uzlina, ci și decolmatarea canalelor, astfel încât în mai ales în perioadele secetoase, lacurile să fie alimentate cu apă din Dunăre. În felul acesta, peștii, dar și celelalte viețuitoare subacvatice ar fi supraviețuit. De investiție s-ar fi bucurat și oamenii Deltei, dar mai ales cei care trăiesc din pescuit și turism”.
Despre ambele proiecte vorbim cu Mircea Pancrat, om al Deltei. După ce a muncit în străinătate s-a întors în satul natal, la Gorgova. Și-a făcut o pensiune cu zece camere pe malul brațului Sulina. Sunt aproape 10 ani de atunci, timp în care a văzut cum Delta se degradează în fiecare an.
Mircea Pancrat: „Au distrus delta. Acum stă piciorul pe pământ. Da. Și asta e canalul care a distrus lacul Fortuna. Toată primăvara bagă pământ, s-a distrus un lac de 50 de hectare, pelicanii stau în picioare”.
Corespondent Știrile ProTV: „Din cauza temperaturii ridicate, midiile mor și le puteți vedea plutind la suprafața lacului Fortuna. Acesta este unul dintre cele două lacuri care ar fi trebuit decolmatate printr-un proiect finanțat din PNRR. Proiectul includea și lacul Uzlina, precum și canalele care aduc apă din Dunăre în cele două lacuri. Din păcate, finanțarea de 35 de milioane de euro a fost pierdută”.
