Există și locuri unde reușita dă speranță, iar tradiția și potențialul agrar nu ar trebui lăsate în umbră. Alte state își protejează piața și propriii comercianți, iar producătorii români suferă. Chiar zilele acestea vorbim despre un război al laptelui, care pune presiune pe fermierii noștri.
Zoltan și Janos Rakosi nu împliniseră 18 ani când au hotărât că vor să se ocupe de agricultură.
Zoltan Rakosi - fermier: „Am început de la un cal și o căruță. Primii, primii cartofi i-am plantat că mergeam în câmp cu căruța, am adunat când aveau alții mai mare terenul și rămânea nea... ne-am adunat, ne-am scos, mergeam după plug și am adunat atâția cartofi ca să putem semăna la anul următor.
Cosmin Savu: Astăzi vorbim de o flotă de investiții de niște milioane de euro, da?
Zoltan Rakosi - fermier: Câteva milioane de euro. Și 30 de ani de muncă. Tot ce se vede am reinvestit, deci. Pare de necrezut, dar încă stau la chirie.”
Astăzi sunt printre cei mai importanți fermieri din Covasna.
„Semințele, o mare parte, le luăm de la stațiunea care este foarte aproape de noi, de la SCP, cei de la Târgu Secuiesc. O parte, o mare parte și restul suntem nevoiți să luăm din afară, deci din Olanda, din Franța, din Germania.
De ce sunteți nevoiți? Nu vă acoperă tot sau nu sunteți mulțumiți de sămânță? Nu acoperă tot necesarul, ce avem nevoie și din cauza asta nici nu putem să stăm pe un picior.
Sunteți o afacere de familie?
Nu o afacere de familie, plus avem o cooperativă care se numește Regina Cartofului. Și suntem momentan 5 membri.”
Au realizat că prin asociere au mai multă forță economică. Cel mai important contract este să livreze cartofi într-o mare rețea de magazine.
Și la Suceava cercetarea agricolă se face greu sub presiunea imobiliară, dar și în lipsa unor strategii.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare de la Suceava este un model de supraviețuire fără plan de viitor.
Ioan Enea - directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă: „Noi suntem nișați pe fermierii mijlocii, pe fermierii mici, pe fermierii din sistemul gospodăresc pentru zona montană.”
Dumitru Bodea a fost pionier la Suceava, face ameliorare la cartofi de 36 de ani și a văzut cum sub ochii săi se schimbă cercetarea.
Dumitru Bodea: „Ne vin de afară, dar nu vin și cu condițiile ecologice. Noi facem cercetare, creăm soiuri și hibrizi pentru zona noastră locală. Din soiurile din afară a scăzut și acum, dar spun că cunosc foarte bine cultura cartofului, e un dezastru național. E un dezastru național.”
Și aici presiunea imobiliară este mare. Terenurile agricole s-au transformat în cartiere rezidențiale.
Ioan Enea - directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava: „Ca să poți trăi efectiv de pe cele 500 de hectare, dar strategic ne putem duce planul la capăt și ne putem realiza obiectivele de cercetare.”
Desprinsă din Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava este Banca de Gene Agricole. Peste 25 de mii de soiuri de plante sunt adunate aici ca rezervă pentru viitor.
Semințele de de la Suceava reprezintă munca de zeci de ani de cercetare. Din păcate, dacă în țară, la multe stațiuni sau institute, cercetarea se face cu greu, se produce în ani sau chiar sunt sincope. Aici se adună munca pentru a fi rezervată, pentru a fi păstrată în caz de nevoie. S-ar putea, la un moment dat, din fasolea asta să se revină la producție.
Silvia Străjeru - director Banca de Resurse Genetice Vegetale: „Aici avem o colecție majoră, cea mai mare parte a colecției o păstrăm sub formă de sămânță, dar la speciile cu înmulțire vegetativă, cum sunt cartoful și usturoiul, de exemplu, în afară de colecția de câmp, că noi le păstrăm și în câmp, păstrăm și în mediu artificial de cultură, sunt culturi in vitro, colecții in vitro. Deci avem și această componentă de conservare, nu doar de sămânță.”
Aici trebuie să fie depozitate mostre din toate culturile importante ale țării, protejate în cazul unei crize regionale sau chiar globale.
Silvia Străjeru - director Banca de Resurse Genetice Vegetale: „După cum vedeți în partea dreaptă, avem 4 camere zidite în care temperatura de păstrare este plus 4°. Și aceasta este colecția de utilizare imediată, iar în partea stângă avem aceste încăperi în care temperatura este de -20°, iar aici păstrăm colecția strategică a României, pe care n-o utilizăm acum, o vor utiliza generațiile care vin după noi. Ele pot fi păstrate și 100 de ani.”
