Infrastructura de care depind apa, energia și protecția împotriva inundațiilor este sub presiune uriașă.
Paul Angelescu își începe ancheta jurnalistică la Paltinu, unde o defecțiune nerezolvată a lăsat anul trecut peste 100.000 de oameni fără apă, chiar înainte de sărbători.
România are peste 2.000 de baraje și tot atâtea lacuri de acumulare. Ele pot stoca peste 13 miliarde de metri cubi de apă. O rezervă strategică esențială pentru alimentarea cu apă potabilă, producția de energie, irigații și prevenirea inundațiilor.
prof. Diana Bucur – Facultatea de Hidroenergetica: „Până la urmă nu putem produce energie decât câtă apă avem. Toată treaba e că trebuie să ne utilizăm resursele deștept”.
Majoritatea barajelor au peste 60 de ani. Nu există riscuri ca ele sa cedeze, însă multe dintre mecanismele și echipamentele din interiorul lor nu au trecut niciodată prin reparații și nu mai funcționează la parametrii pentru care au fost proiectate.
Conf. Altan Abdulamit, președinte Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor: „Durata lor de viață, să zicem garantată, era de două ori epuizată. Această durată e undeva la 25-30 de ani”.
Iar asta înseamnă de la mai puțină apă stocată și costuri mai mari pentru potabilizare sau pentru producția de electricitate până la sistarea furnizării de apă. România a avut pe masă, începând cu 2021, sume uriașe prin PNRR pentru a le repara, dar a pierdut banii.
Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului: „Practic, echivalentul a 300 de milioane de euro care s-au pierdut”.
Criza la Paltinu
Intrăm nepregătiți în era secetelor extreme.
Reporter: Ce s-a întâmplat anul acesta pe Dunăre este un eveniment care se produce…
Sorin Rîndașu – Departamentul pt. Situații de Urgență Apele Române: O dată la 10.000 de ani. Nivele cele mai mici înregistrate vreodată în zona Cernavodă.
Am început filmările la sfârșitul lunii iunie, la Paltinu, un baraj pus în funcțiune în 1971, care nu a trecut niciodată printr-o reparație capitală. Angajații ne arată poze din timpul construcției, ca să înțelegem mai ușor cât de complexă este o astfel de infrastructură.
Barajul a fost prevăzut cu trei locuri pentru evacuare a apei. Golirea de fund este situată la 14 metri. Pe aici este principala cale de evacuare a apei din baraj. Și mai important tot pe aici sunt evacuate sedimentele pentru a preveni colmatarea lacului. Priza pentru hidrocentrală este puțin mai sus. Pe aici intră apa necesară producției de electricitate. În fine, golirea de semiadâncime este situată la 65 de metri. Pentru ca barajul să asigure apa și pentru populație, și pentru producerea de energie și în același timp să prevină inundațiile este nevoie că toate trei să fie funcționale. Nu sunt.
În 2025 o defecțiune aparent minoră a declanșat la Paltinu un lanț de evenimente care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă.
Mai multe spitale au rămas și ele fără apă, dar și rafinăriile din Ploiești, centrala electrică pe gaze de la Brazi și două fabrici strategice de armament.
Totul a început în iunie 2025, când, în timpul unor manevre de rutină, un cablu metalic subacvatic s-a rupt. Acesta susținea un batardou, un capac metalic uriaș, care a căzut și a blocat golirea de fund a barajului. Adică principala cale de evacuare controlată a apei din lac.
Pentru ca scafandrii să aibă cum să ajungă la locul blocaj, Apele Române au început să coboare nivelul lacului. Doar că în timpul manevrelor, o viitură a adus cantități uriașe de aluviuni. Acestea au murdărit puțina apa rămasă în lac atât de mult, încât nu a mai putut fi tratată pentru consum.
Pentru a relua alimentarea populației Apele Române au fost nevoite să ridice din nou nivelul lacului, înainte să reușească deblocarea golirii de fund.
Aceasta este nefuncțională și astăzi, iar în lipsa ei, nivelul sedimentelor depuse pe fundul lacului a crescut cu patru metri și a ajuns în dreptul locului pe unde intră apa pentru centrala electrică. Iată cum arată astfel de colmatări pe fundul altui lac de acumulare, din județul Alba.
Sorin Rîndașu este șeful departamentului de situații de urgență al Apelor Române. A venit să coordoneze o manevră delicată.
Priza hidroelectrică a fost proiectată să preia apa curată. Acum este blocată de sedimente și centrala nu mai poate funcționa.
Iată cum arată astfel de colmatări pe fundul altui lac de acumulare din județul Alba.
Corespondent PRO TV: „Apa care curge pe văi și intră în lac aduce aluviuni. Acestea se tasează și formează straturi foarte groase de mal. Și la Paltinu, după un an de când a apărut problema la golirea de fund, acel batardou acum probabil e acoperit de mal”.
Angajații Apelor Române vor forța apa murdară prin conductele Hidroelectrica în speranța că vor evacua și dopul de mal care blochează funcționarea centralei. În ultimul an și jumătate pe fundul lacului s-a acumulat atât de mult mal încât există inclusiv riscul sistării furnizării de apă potabilă. Nervii sunt întinși la maximum.
Din cauza manevrei o salbă de microhidrocentrale din aval nu mai poate funcționa. Reprezentantul companiei e nemulțumit.
Din fericire, manevra a ieșit, însă cu multe emoții.
În condiții normale, Paltinu ar fi fost umplut până la nivelul de 89 de metri.
În lipsa unei goliri de fund funcționale, nivelul apei trebuie menținut mai jos, pentru a păstra o rezervă de spațiu în caz că vine viitura.
Pe fundul lacului sedimentele au ajuns la priza hidroelectrică și o pot bloca. Situație în care nu s-ar mai produce electricitate, iar apa pentru populație va depinde de golirea de semiadâncime.
În acest scenariu, rămân cu o lamă de 10 metri de apă ca spațiu de manevră. Dacă vine seceta și apa scade sub nivelul golirii de semiadâncime, alimentarea cu apă se oprește.
În schimb, dacă vine o viitură mare, este posibil să nu fie suficient spațiu în lac pentru a prelua volumele suplimentare.
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: „Suntem în luna iunie anul acesta când în momentul de față nu avem cum să curățăm asta. Efectiv nu avem o soluție tehnică. Suntem între ciocan și nicovală. Și o spun cu toată seriozitatea pentru că daca vine o viitură zdravănă și noi suntem cu apa aici, o să dea prin prea plin și prea plinul ăsta, asta este , ca la cadă. Adică o să inunde în val. Dacă vine o viitură, foarte puternică să spunem, Doamne ferește să vină aia de 400 de metri pe secundă, deci dacă vine aia în aval, s-ar putea să avem pagube mari!”
Reporter: Situația asta e o chestie care s-a întâmplat punctual doar la Paltinu, sau situații similare sunt și în alte locuri din țară?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Eu vă spun că după 50 de ani, România intră în reparații capitale. Nu va fi singura situație, o repet. Și sunt convins că vor urma și alte situații complicate în anii care vor urma.
În aval de barajul Paltinu, apa Teleajenului este captată într-un bazin și transportată prin conducte către un lac de acumulare mai mic. Infrastructura aparține tot Apelor Române, dar este administrată de Exploatare Sistem Zonal Prahova, pe scurt ESZ, companie deținută integral de Apele Române. Cele două bazine ar fi putut asigura rezerve importante de apă în timpul crizei de la Paltinu. Numai că…
Reporter: Lacul ăsta, când apa s-a oprit, era plin sau era gol?
Sorin Rîndașu: Era gol.
Reporter: De ce era gol?
Sorin Rîndașu: Pentru că asta era problema, conducta nemaifăcând față și în lac fiind problemele care erau, ne-a prins practic cu lacul gol. Una dintre cauze era conducta care leagă cele două bazine. Era atât de deteriorată, încât pierdea cantități uriașe de apă.
Bogdan Chițescu, directorul ESZ Prahova: „Acea conductă nu era funcțională. În momentul în care încercam să umplem acel baraj, se inunda drumul județean și nu mai puteam. Pleca cu totul, lua drumul. În 2024, pe final, când era lacul gol, am încercat să reparăm. Nu am mai dat voie angajaților noștri, pentru că în momentul în care sudam trebuie să intri pe conductă ca să poți suda. În momentul în care sudau, cădea pur și simplu. Se rupeau bucăți din conductă”.
Apele Române și ESZ Prahova și-au pasat vina pentru reparațiile neefectuate
Din cei 1.200 de metri ai conductei, în aproximativ un an și jumătate s-au înlocuit doar 200. Când a izbucnit criza apei, Apele Române și ESZ Prahova și-au pasat reciproc responsabilitatea pentru reparațiile nerealizate.
Reporter: Mi se pare uluitor, totuși, pentru că ESZ este o companie în care Apele Române sunt 100% acționar. Și noi, la un an după, încă aveam această dilemă.
Sorin Rîndașu – Departamentul pt. Situații de Urgență Apele Romane: Credeți-mă că nu vreau în momentul de față să pun paie pe foc și să încep să mă cert instituțional și să mă trezesc după aia că manevrele se blochează din cine știe ce ordin.
Reporter: Eu refuz să cred că două instituții de stat s-ar sabota una pe alta din cauza asta.
Sorin Rîndașu – Departamentul pt. Situații de Urgență Apele Române: Domnule Angelescu, astăzi nu vă răspund la întrebarea aceasta.
Bogdan Chițescu - director general ESZ Prahova: „Noi din 2017 i-am tot anunțat pe dânșii că nu mai ține bazinul de apă curată, conducta. În 2021 deja am intrat în stare de avarie. Din 2021 până în 2026 dânșii tot timpul au spus că vor face investiții și noi am așteptat aceste investiții”.
Și nu doar conducta avea probleme. Bazinul de apă curată este afectat de infiltrații atât de mult încât malurile au început să o ia la vale. Din acest motiv, nu mai putea fi umplut la capacitate maximă.
Bogdan Chițescu - director general ESZ Prahova: Acest obiectiv, există posibilitatea să se deplaseze.
Reporter: Adică să o ia ce, malul la vale?
Bogdan Chițescu - director general ESZ Prahova: Da, să se deplaseze. Este o situație care cel mai bine e sa vă o explice proprietarul, adică Apele Române. Au încercat si nu au putut să facă această reparație pentru că nu intră. În momentul în care nu intri cu camioanele pleacă malul. Deci este foarte dificil.
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Asta încercam să facem acum. Ca să folosim capacitățile care au rămas. Lacul a fost umplut cu 125.000 de metri cubi, din 300.000.
Reporter: Asta pentru că nu a fost nevoie să fie umplut mai mult, sau că le era teamă că dacă îl umplu mai mult, s-ar putea să se întâmple ceva?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Nu doar lor le e teamă, și mie îmi este teamă, și colegilor mei. Merge sub jumătate din capacitate. Ne oferă un 10 ore de răgaz în care putem să facem diverse manevre.
Reporter: Față de cât ar fi într-o situație reală?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Față de 30 de ore.
Pentru amenajarea bazinului de apă curată, Guvernul a alocat peste 100 de milioane de lei. Licitația a fost lansată, încă nu a fost desemnat câștigătorul. Pentru baraj încă se caută o soluție care să permită efectuarea lucrărilor fără golirea lacului și întreruperea alimentării cu apă. Cea mai mare provocare este îndepărtarea celor aproximativ 200.000 de metri cubi de aluviuni adunate de când s-a stricat barajul.
Reporter: N-ar fi fost timpul suficient măcar SF-ul să fi fost făcut?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Mai înainte de SF a fost necesară expertizarea. Asta a fost condiția esențială ca să putem să lansăm SF-ul.
Reporter: Și durează atât de mult, un an jumate?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Da, a durat. Probabil sfârșitul anului viitor, începutul anului 2028.
Reporter: Să fie reparat?
Sorin Rîndașu – Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: Să fie reparat.
Diana Buzoianu – fostă ministră a Mediului: „Încercam să găsim o soluție care să nu mai pună la risc oamenii. Lucrurile astea durează, iau timp. Realitatea este că noi avem situația de la Paltinu nu pentru că nu s-au luat decizii pe repede înainte, într-un an de zile, ci pentru că nu s-au luat decizii la timp în 20 de ani de zile, în 15 ani de zile. Dacă mă întrebați dacă se poate schimba peste într-un singur an de zile o problemă critică care există la baraje care n-au avut lucrări de mentenanță timp de 20 de ani de zile, răspunsul din păcate este nu. Dar nu că am fost eu pe scaunul acesta, sau că putea să fie oricine altcineva pe scaunul acesta. Nu ar fi arătat lucrările de mentenanță care nu s-au făcut în ultimii 20 de ani de zile altfel făcute într-un an de zile. Realitatea asta este”.
