Este vorba de sistemul care va extrage de la 1000 de metri adâncime şi va aduce la ţărm gazele din perimetrul Neptun Deep.
Echipa România, te iubesc! intră pe şantierul unei investiţii de 4 miliarde de euro care ar trebui să schimbe viitorul energetic al României.
Cel mai mare zăcământ al României
Zăcământul va transforma România din punct de vedere energetic. Anul acesta atât în largul Mării Negre, cât şi la ţărm, se desfăşoară cel mai complex proiect energetic realizat în ţara noastră după construirea centralei nucleare de la Cernavodă. Este pentru prima dată când în România se forează atât de departe de ţărm şi la o adâncime atât de mare, peste 1000 de metri.
Puiu Chisăliță, analist Asociația Energia Inteligentă: „Pentru Europa, din punctul meu de vedere, şi mai ales pentru Europa de Est este mâna de aur”.
Cea mai complexă porțiune a proiectului
Luna aceasta a început cea mai complexă porţiune a proiectului. O flotă impresionantă de nave din întreaga lume şi sute de muncitori de zeci de naţionalităţi au început montarea conductei. Cristian Hubati coordonează partea de explorare şi producţie a OMV Petrom.
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: „Anul acesta vom avea în marea neagră o flotă de 50 de vapoare care vor contribui împreună la punerea tuturor ansamblelor şi echipamentelor care sunt produse în toată lumea de aproape 3 ani de zile”.
Corespondent PRO TV: „Castorone este o adevărată uzină plutitoare. Are peste 300 de metri, e cât două fregate ale marinei române. Este un vas construit special pentru a monta conducte pe fundul mării, la mare adâncime”.
Vasul este atât de lung încât nu poate intra în portul Constanța. Echipajul este aprovizionat zilnic de vapoare mai mici. Ca să urce la bord o macara coboară un coş.
O uzină plutitoare
Vaporul are o înălţime echivalentă cu un bloc de 20 de etaje.
Corespondent PRO TV: „Ne urcăm în coş, strângem frânghiile în braţe şi începem să urcăm. Vasul stă în larg, nu intră în port. Şi asta e metoda prin care poţi să urci sau să cobori pe vapor”.
Castorone este de fapt o uzină plutitoare. Căpitanul Niccolò Bovini lucrează pe vas din 2014.
Reporter: Câți oameni aveți la bord acum?
Niccolò Bovini, căpitan Castorone: „Astăzi avem 537 de persoane care vin din 36 de țări diferite”.
În ultimii 2 ani vasul a lucrat în sudul Italiei, în Argentina, apoi Singapore şi Australia, de unde s-a mutat în Marea Meditarană, apoi s-a dus în Norvegia în interiorul cercului Artic. Au urmat proiecte în America de Sud de unde a venit în Marea Neagră.
Niccolò Bovini, căpitan Castorone: „Putem să rămânem pe mare de la 1 la 3 ani. Pentru proiectul din Australia am plecat din Singapore în noiembrie 2023 și ne-am întors în port de-abia în octombrie 2024, după 11 luni pe mare”.
Reporter: „Cât costă o zi de funcționare a vasului Castorone pe care ne aflăm?”.
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: „Castorone? Undeva la 1 milion de euro pe zi. Sume impresionante”.
Odată ce se apucă de treabă, nava rămâne permanent în larg și lucrează fără oprire până la montarea tuturor celor aproape 160 de kilometri de conductă. Operațiunea va dura doar 45 de zile. Ca să lucreze zi-lumină, nava este asistată permanent de o flotă de vase de suport.
Reporter: „Odată ce începeți să lucrați, vă mai opriți până la final?”
Niccolò Bovini, căpitan Castorone: „În mod normal nu. E un proces fără oprire. Avem 5 vapoare suport. Unul este pentru aprovizionarea cu combustibil, alimente, apă potabilă, piese de schimbe. Și mai ave 4 vapoare care aduc bucăți de conductă”.
Sute de segmente de conductă au fost deja încărcate cu ajutorul macaralelor de mare tonaj în puntea cargo.
Giuseppe Vinci este managerul de construcții.
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „În acest moment avem 360 de conducte. Următorul transport cu alte 160 de țevi este programat să vină după amiază”.
Cum arată vaporul
Ne prezintă interirorul vaporului. Un labirint industrial cu sute de maşinării şi roboţi industriali întinsă pe mai multe etaje.
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „Durează cam 2 ore de la momentul în care conducta intră pe linia de producție până când părăsește vasul”.
Reporter: „Câți oameni lucrează la asta?”
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „În această zonă lucrează 220 de oameni pe tură”.
Pentru început ţevile sunt sudate trei câte trei.
Reporter: Cât curent electric consumați?
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „Mult de tot. Numai pe acest tronson avem instalați 2 Mega Watti, cât pentru 600 de case”.
Odată sudate, cele 3 bucăţi sunt ridicate la nivelul intermediar, așa-numita „linie de montaj” unde sunt asamblate continuu și coborâte în mare, în timp ce nava înaintează.
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „Din momentul în care conducta este încărcată pe vapor până când este lansată spre fundul mării vorbim de 1 kilometru. E o linie continuă formată din mașini și oameni care sudează, încălzesc, răcesc, scanează și așa mai departe”.
Ingineri români, la bordul navei
Pe vapor lucrează şi ingineri români. Iar o parte din maşinării au fost dezvoltate în centrul tehnologic pe care compania italiană care operează vasele l-a deschis la Ploieşti.
Ciprian, inginer: „Uneori nu ne dăm seama că suntem pe apă. Iniţial,când ne angajează, trecem printr-un proces de învăţare. Durează în jur de un an în laboratorul pe care îl au în România, în Ploieşti”.
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „Avem oameni care verifică atent să nu existe nicio impuritate în sudură. Un singure grăunte de praf prins în sudura poate crea defecte”.
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: „De ce este importanta sudura? Pentru că conducta aceasta trebuie să aibă o durată de viaţa de peste 30 de ani”.
Cea mai spectaculoasă operaţiune are loc la pupa navei.
Corespondent PRO TV: „Aici este locul pe unde conducta iese din vapor şi intră în mare. Este dirijată sub apă cu ajutorul acestui sistem din role de cauciuc uriaşe. Iar această maşinărie uriaşă se numeşte „acul de viespe”. Este un braţ mobil uriaş. Pe aici iese conducta şi este dusă în mare. Cu ajutorul braţului este poziţionată la unghiul potrivit”.
Castorone are un sistem sofisticat de poziționare prin satelit, două elice și nouă propulsoare care îi permit să rămână perfect stabilă chiar și pe mare agitată. Nava trebuie să operează cu o precizie de ordinul centimetrilor când lansează conducta în adânc.
Niccolò Bovini, căpitan Castorone: „Longitudinal vorbim de câțiva centimetri. Iar pe coridorul de instalare, abaterea laterală poate varia între 2 și 5-10 metri. Abaterea este foarte mică, dacă ținem cont că nava are 373 de metri lungime”.
Sub apă verificările se fac cu ajutorul unor roboţi subacvatici.
Reporter: „Cum arată fundul Mării Negre, ce se vede?”
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „Nămol. E mult nămol”.
Reporter: La ce adâncime poate opera și cât? Ce poate să facă?
Giuseppe Vinci, manager construcții offshore: „3000 de metri. Poate lucra oricât. Ridică bolovani, închide valve, face noduri, deconectează cablurile”.
Reporter: Cam câţi oameni sunt implicaţi în tot proiectul Neptun Deep?
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: „Peste 3000-3500 de oameni”.
Riscurile pentru angajați
Munca în largul mării vine însă cu riscuri majore: lucru la înălțime, flăcări deschise, instalații de înaltă tensiune sau presiune ,substanțe chimice periculoase și fenomene meteo severe. Ca să urcăm la bord a trebuit să facem mai întâi un curs obligatoriu de 3 zile pentru situații critice. Toţi cei care obligatoiru pentru toţi cei care lucrează off-shore trebuie să îl aibă.
Învăţăm inclusiv cum să ne evacuăm de pe vas în caz de incendiu, iar camerele s-au umplut cu fum. Gabriel Avram, un fost luptător în forţele speciale, ne este instructor.
Echipaţi în costume de supraviețuire, învăţăm să folosim un aparat de respirat care oferă 90 de secunde de oxigen. Este timpul pe care îl avem la dispoziţie ca să ieşim dintr-un elicopter elicopter scufundat și răsturnat în apă. Este timpul maxim pe care îl avem la dispoziţie ca să ieşim dintr-un elicopter scufundat şi răsturnat în apă.
Adrian Costandache, Director centru Sea Survival School: „Avem un procent între 1% şi 3% care nu absolvă acest curs. Elicopterul este o maşinărie foarte instabilă, punctul de greutate, la mişcare are tendinţa de a se răstruna. Rămâne de agăţat în flotoare doar ca cabina e sub apă”.
Are cam 2000 de crusanti pe an dintre care 200 vin din Bulgăria.
Adrian Costandache, Director centru Sea Survival School: „Întotdeauna să aibă un plan să ştie cum ar negocia cu o situaţie de urgenţă. E o rutină activa , trebuie tot timpul să fie prezenţi. Nu e loc să-ţi laşi mintea să zburde în altă direcţie”.
