An de an, bugetul statului este cel care le susține și le împiedică să intre în faliment.
În plus, sunt primării care, pentru a arăta că fac ceva pentru comunitate, conducătorii locali cer finanțări pentru investiții inutile. Și primesc bani... de la guvern.
Corespondent PROTV: „Comuna Bara, județul Timiș, apare în topul celor mai mici cinci localități cu administrație publică din România și, cu siguranță, și din Europa. La ultimul recensământ, aici erau 299 de cetățeni, pentru care în primăria din localitate lucrează șapte angajați cu normă întreagă, plus doi angajați externi, plus nouă consilieri.”
Cei nouă consilieri se întâlnesc o dată pe lună și se ceartă. Pentru asta primesc 500 de lei.
E o localitate mică, săracă, dar importantă. Aici s-a născut Patriarhul Daniel. Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a consiliului hotărăște o donație de o sută de mii de lei către mănăstirea care se ridică în satul mai marelui bisericii. Banii vin de la consiliul județean. Casian Ursu este primar la al doilea mandat. A fost și patru mandate viceprimar. L-am întrebat ce părere are despre comasare.
Casian Ursu, primar Bara: „Eu am impresia că nu se poate face, deci mai mult, părerea mea este că mult populism, pe chestia asta, pentru că s-a mai încercat.”
În primărie sunt nouă angajați. Doamna se ocupă de achiziții. Acum, prioritate este semnarea recepției la pista de biciclete din comună, împărțită pe bucăți mici împrăștiate prin sate. În centrul comunei, este turnată de-o parte și de alta a drumului. Nu e foarte clar cât a costat, pentru că banii au venit de la guvern.
Primarul recunoaște cu jumătate de gură că bicicliști nu prea pedalează pe aici, dar pentru asta s-au dat bani și nu putea să rateze mici bucăți de asfalt care în timp vor servi drept trotuar.
Într-un birou, doamna din partea stângă a ecranului hotărăște cât sunt taxele în localitate, doamna din dreapta le încasează. În 2025, de la cei 300 de oameni din localitate a încasat „cam 50..60.000.. poate și mai mulți, 1 miliard.. în miliarde… 400-500.000…”
Buldozerul e stricat, conducătorul e plătit
Veniturile comunei se ridică la 860.000 de lei pe an. Ca să funcționeze, primăria consumă 2,t milioane de lei. Așadar, două milioane de lei vin de la bugetul statului, la care se mai adaugă alte două milioane pentru investiții. Tot de la buget.
În spatele primăriei zace un buldozer. Consilierii au ajuns la punctul în care stabilesc mărirea salariului pentru șoferul utilajului:
-De un an de zile buldo e stricat și acest băiat ia salar.
-S-a reparat.
-De ce ia salariu inutil? Că folosim în alte scopuri? Că tatăl lui e în comisia de recepție și să ne revanșăm?
-Nu e așa.
E, nu e așa. Domnu… domnul primar, hai să nu ne batem joc de comună.
Corespondent PROTV: „Lângă Bara, peste deal, este comuna Secaș. De la primăria din Bara până la primăria din Secaș este o distanță de 3 km. Legătura se face pe un drum neasfaltat. Dacă vrei să mergi cu mașina dintr-o comună în alta pe asfalt, ocolești mai bine de 60 km. Legătura între cele două comunități s-ar putea face foarte simplu pe acest drum. Dacă s-ar dori și dacă s-ar asfalta.”
Casian Ursu, primar Bara: „Și dacă v-ați uni cu ei, dacă ați avea drum, dar la 2 km n-ar fi o poveste, o sărăcie cu alta. O spun, ce să faci?”
Cu primarul Ursu am pornit peste deal la vecinii din Secaș.
Simion Pop este primar în Secaș. În comună sunt 320 de cetățeni. Între aceste dealuri, locul e rupt de lume. 40 de km sunt până la Lugoj, 60 de km până la Timișoara. Nu există un mijloc public de transport, nu e semnal la telefon.
Simion Pop, primar Secaș: „Dacă n-a ajuns semnalul aici… telefonia… ce să caute microbuzul”
Primarul face haz de necaz. E în funcție din 2016, iar la ultimele alegeri a fost singurul candidat de pe buletinul de vot.
Reporter: Drumul ăsta pe unde am venit noi, de 2 km. V-ați putea întâlni cu Bara?
Simion Pop, primar Secaș: „Cu Bara mă pot întâlni, dar cât facem? 600 de locuitori, Blint are 1600…”
O comasare ar însemna reduceri de posturi și costuri. În instituție lucrează opt oameni. Primăria încasează un 1,5 milioane de lei din taxe și impozite. Pentru funcționare și investiții, guvernul trimite aici 4,5 milioane de lei pe an. Din PNRR, cu aproape 2 milioane de lei, s-au pus și aici piste de bicicletă.
Domnul Onețiu răspunde de taxe și impozite. Mai tot timpul stă. Oamenii își plătesc taxele la începutul anului, când au și ceva reducere, după care nu-l mai deranjează. Postul său e prevăzut în grila de funcționare a instituției și nimeni nu-l poate mișca din scaun.
De ce comasarea e evitată
Dacă s-ar realiza o comasare a localităților mici, într-un an, în județul Timiș s-ar economisi…
Cosette Chichirău, inițiator aplicație Reforma Administrativă: „La Timiș s-ar putea economisi, ia să vedem unde am economisirea, în tabelul ăsta au în jur de 300 de milioane de lei. S-ar putea economisi pe funcționare.”
Sorin Grindeanu a fost președintele Consiliului Județean Timiș. Știe prea bine situația de aici. A fost și premier, a condus țara. N-a făcut nimic pentru a rezolva aceste situații.
Sorin Grindeanu, președinte PSD: „Comasarea. Știu, toate partidele au vorbit despre asta, dar noi, inclusiv aici, și PSD nu a făcut-o.”
Și nici nu sunt șanse să se întâmple, pentru că politicienii noștri nu pot sau nu vor să facă mai mult pentru a rezolva această problemă.
Corespondent PROTV: „Județul Olt are 104 comune. Nici măcar una nu atinge pragul de 5.000 de locuitori, 25 de comune n-au nici măcar 1.500 de cetățeni. Fără ajutor de la bugetul statului, toate comunele din județ ar intra în faliment. Bani mulți vin aici și se duc pe apa sâmbetei, iar sărăcia este la ea acasă.”
Comuna Tătulești are 986 de cetățeni. Nu există canalizare și nici gaze. Încă are sate cu drumuri fără asfalt și case fără apă curentă. Asta în ciuda panourilor amplasate în tot satul care vorbesc despre aceste facilități. Deocamdată, aici n-au apărut. Sărăcia e la ea acasă. Sediul primăriei e la marginea satului, imediat după ce treci de o budă albastră și un panou cu promisiuni. Primar e Dan Vasile. Stă. E fost colonel psiholog în Poliție timp de 30 de ani, edil aici de trei mandate. Se tot uită la mesajul de pe ecranul laptopului prin care este chestionat dacă e dispus să își dea în vileag localizarea. După numeroase ezitări, renunță. În biroul alăturat, viceprimarul… stă și el. Primăria are zece angajați și, bineînțeles, un consiliu local cu nouă membri. Pornim într-un tur.
În fața primăriei tronează un bolid de lux.
Reporter: Mașina asta a cui e?
Dan Vasile, primar Tătulești: „A unui angajat”.
Reporter: Un angajat de la dvs.?.. hahaha
Angajata care a venit cu mașina a vrut să își păstreze anonimatul și să nu fie filmată. Primăria încasează din taxe și impozite 690.000 de lei pe an și își plătește angajații cu 1,3 milioane de lei, adică dublu față de cât încasează. Cheltuielile totale de funcționare sunt 4,4 milioane de lei. Bani de la bugetul statului. Mândria locului este centrul social ridicat în curtea primăriei cu 85.000 de euro, de la guvern, acum doi ani.
Dan Vasile, primar Tătulești: „Pensionarii care vor să își petreacă timpul liber, când vor să se întâlnească aici, să joace șah, să socializeze și, luați inaugurarea, deschis e funcțional.”
L-am vizitat. Locul e gol și nefolosit. Pe masă sunt două pahare rămase în urma unui șpriț. În realitate, aici pătrund din când în când angajații primăriei și nicidecum oamenii satului. Bani cheltuiți aiurea.
La o aruncătură de băț de primărie e satul Lunca, cu drumuri de pământ pline de bălării.
Dan Vasile, primar Tătulești: „Canalizarea, da, canalizare este în desfășurare, în sensul că a început lucrarea...”
Reporter: Se lucrează?
Dan Vasile, primar Tătulești: „Se lucrează… dacă mergem, găsim oameni și, dacă mergem, găsim oameni la treabă.”
Lucrarea a început de lângă primărie acum ceva vreme. Și s-a oprit. Opt milioane de lei a pus la bătaie guvernul. Degeaba.
În trei mandate, edilul a reușit să repare cât de cât dispensarul cu bani de la guvern. N-au i-au mai ajuns și pentru băncuțe sau toaletă. Bani din fonduri europene n-a reușit să atragă. Reparată, cu bani de la guvern, a fost și școala în care învață 58 de copii în clase comasate, clasa întâi cu a doua, a treia cu a 4-a și tot așa. La etaj, tot comasate, învață clasele din comuna vecină Bărăști, unde școala e în lucru. Doamna e directoare.
Reporter: O variantă ar fi să vă uniți?
Directoare: „Să sperăm că nu.”
Reporter: N-ar fi o soluție bună?
Directoare: „Să unim în ce sens?”
Reporter: Să uniți cele două școli..
Directoare: „Să sperăm că nu.”
Primarul, fost psiholog în poliție, a înțeles unde e problema.
Dan Vasile, primar Tătulești: „Noi avem o problemă și cu asocierea. Vedeți, comunitatea noastră, deci. Și numai aici, peste tot în România. E o problemă cu asocierea, adică să lucrăm împreună, exact. Nu ne place. Nu ne place să declarăm că suntem de acord, vrem să lucrăm împreună, dar există un grad de suspiciune foarte mare, deci neîncrederea cea care erodează acest grad de asociere.”
Comuna unde nimeni nu știe cât se încasează la buget
Dacă s-ar trece peste această problemă psihologică, Tătulești s-ar putea uni cu Bărăști, comuna de peste deal.
Alexandru Vâlceanu e viceprimar. În primărie sunt 17 angajați.
Reporter: Și aveți câți oameni în comună?
Alexandru Vâlceanu, viceprimar Bărăști: „Imediat vă spun exact numărul exact la recensământ… Nașa la recensământ? La recensământ? Păi secretarul știe. Imediat. Mergem la domnul secretar să aflăm numărul exact. Poți să ne spui la ultimul recensământ? În jur de 1260-… și ceva. Grosomodo.. 1300.”
Reporter: „Dumneavoastră în momentul ăsta, cât încasați din taxe și impozite?
Alexandru Vâlceanu, viceprimar Bărăști: „Putem să mergem la taxe și impozite să aflăm exact. Haideți să mergem..”
-Domnul Tudosie Ionuț.. câți bani încasați de la cetățeni?
-În procent?
-În sumă… în jur până cum.. avem…
-Ziceți pe 2025… din venituri proprii… avem în jur de 700.000 de mii…
-Și se mai adaugă ce?
-Venituri din contracte…
-Și ajunge la cât?
-Întrebați pe doamna contabil, vă rog frumos… (...)
-Achiziții publice…
-Vă ocupați de fonduri europene?
-Lucrăm cu o firmă privată.
-Câte fonduri europene ați atras până acum?
-Avem în jur de… 7-8 proiecte… nu știu să vă zic
-Cât se adună pe an? …2025…
-Șase milioane și ceva… da.
-Ajungeți la 6 milioane?
-Cred că da…
-Mi se pare foarte mult…
Stați așa, două secunde… m-ați luat prin surprindere… nu știu la ce să mă uit…
Doamna contabilă se pune pe calculat. Adună, scade, înmulțește: „Deci 600.000”
Reporter: Nu șase milioane.
Contabilă: „Scuze”.
Reporter: E diferență.
Contabilă: „Scuze. De la emoții…”
Prin urmare, primăria încasează 600.000 de lei și are nevoie pentru a funcționa de 5 milioane de lei pe an. Îi plătește guvernul.
