Sunt și situații în care implicarea comunității și a autorităților a prevenit tragedii ce păreau inevitabile.
„Victimă a violenței domestice: Mă lega la gură, băga o șosetă sau cu un scoci la gură cu mâinile legate, mă punea jos pe pardoseală și să se pună cu picioarele pe mine.
Reporter: Încercați să fugiți să anunțați pe cineva?
Victimă: N-am putut. Nu, că nu-mi dădea voie să ies afară deloc”.
Viața ei a fost marcată de violență obsesivă, umilințe și amenințări constante, inclusiv la adresa fiului ei, căruia partenerul îi profera amenințări cu moartea dacă ar fi cerut ajutor. Individul a mai fost condamnat în 2021 pentru că își agresa violent fosta soție. A luat atunci doar 10 luni de închisoare.
Procuror Vlad Benchea, Parchetul Avrig: „A făcut acord de recunoaștere a vinovăției. Asta este procedura simplificată, adică a recunoscut în fața instanței și are pedepsele. Limitele pedepsei au fost reduse”.
Comisar de poliție Sergiu Șerban, șef Poliție Avrig: „Pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie a executat o pedeapsă de 10 luni de închisoare. Acesta este supus unei supravegheri din partea din partea poliției. Totuși, această supraveghere permite o libertate destul de mare agresorului, fiind acesta o persoană liberă, practic fiind eliberat din penitenciar”.
A avut același comportament violent și cu următoarea parteneră. Cheia salvării femeii a fost un vecin vigilent care știa antecedentele și care a înțeles că în casă se întâmplă lucruri grave.
Procuror Vlad Benchea, Parchetul Avrig: „Organele de poliție au fost sesizate de către o persoană din comunitate despre faptul că la imobilul inculpatului ar fi o persoană de sex feminin sechestrată”.
Intervenția inspirată a polițiștilor a reușit să o facă pe această femeie să își învingă teama.
Procuror Vlad Benchea, Parchetul Avrig: ”Aceasta prezenta escoriații, tumefieri vizibile la nivelul feței, se deplasa cu greutate. Era speriată și a declarat că leziunile au fost produse în mod accidental”.
Ba mai mult, i-a fost adus și copilul la secție.
Agent principal Alexandru Bratu, Poliția Avrig: „În acel moment, aceasta a părut că înțelege că fiul este în siguranță, că amenințările nu vor mai putea fi duse la înfăptuire, ea a început să ne povestească ororile prin care trece alături de autor. Prima dată m-a întrebat dacă va ajunge în pușcărie. A fost momentul în care a avut încredere că poate să vorbească”.
Presupusul agresor a negat constant.
Agent principal Alexandru Bratu, Poliția Avrig: „A negat în tot acest timp toate cele întâmplate, a susținut în continuare că i-a dat doar două palme, a negat violul asupra acesteia. A susținut că este concubina lui și toate actele sexuale au fost consimțite. Însă, cu rănile pe care le avea victima nu putea să întrețină relații sexuale consimțite cu o persoană”.
Telefonul acestuia, confiscat de poliție, conținea dovezi terifiante – filmări în care abuzatorul o tortura, o acuza obsesiv de infidelitate și încerca să o manipuleze să confirme scenarii imaginare.
Reacția preotului după ce a văzut femeia în mod evident bătută: „Mi-a dat un canon să fac și ceva rugăciuni”
Sergiu Șerban, șef Poliție Avrig: „Bănuind-o pe concubina și anterior pe soția sa de infidelitate, insista că acesta era și motivul agresiunilor. Insista ca ele să îi povestească, să descrie episoadele în care acestea erau infidele față de el. Persoanele supuse agresiunilor acestuia cedau într-un final și îi dădeau dreptate lui sau mărturiseau evenimente de infidelitate care nici nu aveau loc”.
Dan Rusu, criminolog si psiholog: „Avem această situație de sindromul Othello, în care foarte mulți dintre acești bărbați își acuză partenerul de infidelitate, o infidelitate imaginată, ai să vezi că ei se poziționează ca moraliști, întotdeauna agresivitatea lor sau violența letală a fost ca o formă de corecție împotriva unor reguli nerespectate ale victimei, iar regulile pe care în general spun aceștia că nu le-au respectat victimele țineau de normele lor sociale. Nu erau femei bune, nu erau mame bune, a fost înșelat- aceste femei nu respectă așa zisele reguli ale bărbaților. Ei simt că este o sfidare la mijloc, se simt îndreptățiți să le ia viața pentru că nu au respectat reguli respective, dar de multe ori aceste infidelități sunt imaginate”.
Camelia Proca, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen Sibiu: „Pentru a preveni femicidele, ceea ce trebuie să se schimbe în primul rând este atitudinea cu care este primită orice femeie. La Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen din Sibiu, victimele violenței sunt consiliate juridic și psihologic”.
„Victimă a violenței domestice: Am fost la o biserică și s-a gândit el să mergem la alt preot ca să scoată dracii din mine, că sunt posedată.
Reporter: Preotul v-a văzut bătută și n-a reacționat?
Victimă: N-a spus nimic. Eram vânătă, abia puteam merge. Mi-a dat un canon să fac și ceva de citit și să mă reîntorc după 2 săptămâni”.
Grație mărturiei și probelor, individul a fost reținut, trimis în judecată și închis preventiv, iar victima beneficiază acum de un ordin de protecție. Deși rănile fizice s-au vindecat în timp cu îngrijire medicală, trauma persistă.
Victimă a violenței domestice: „Plângeam tot timpul, mi-era teamă, nu puteam dormi. Și acum, după atâtea luni de zile, nu pot să dorm încă”.
Astăzi, presupusul agresor din Avrig este închis datorită unor vecini vigilenți, curajului victimei și prezenței de spirit din partea unor polițiști. O femeie a fost salvată.
Legea femicidului are lipsuri care permit încă tragedii sfâșietoare
Legea femicidului, promulgată în aprilie, încă prezintă lacune care permit tragedii sfâșietoare.
Cristina Chiriac, procurorul general al României: „O monitorizare concretă a agresorilor, după ce aceștia sunt eliberați, nu evaluăm și psihologic comportamental și nu îi avem într-o evidență…Nu îi mai încadrăm pe nicăieri și trebuie să existe niște măsuri și post condamnare cu privire la acești agresori, tocmai pentru a ne asigura că el nu va recidiva într-un alt caz de violență domestică. Ar trebui să fie un registru al persoanelor condamnate la săvârșirea infracțiunii de violență domestică, să fie o bază de date”.
Legea care ar trebui să prevină vine și cu o componentă de educație – formele violenței trebuie să fie identificate și eradicate din timp. Nu trebuie să se ajungă la acte extreme pentru a ne da seama de problema violenței intime.
Cătalina Poiană, coordonatoare grupul de sprijin Și Eu Reușesc Cluj: „Abuzul ține de nivelul de educație sau de condiția socială”.
Anda a trecut printr-o relație de cuplu dureroasă. După ieșirea din relație și desprinderea de fostul partener, acesta a continuat să o caute sub diverse pretexte. I-a fost foarte greu să ia decizia despărțirii, dar a beneficiat de sprijinul mamei și al unui grup de consiliere.
Adriana Bene, victimă a violenței domestice: „Nu, nu e vina victimelor, oricât încearcă agresorii să justifice agresiunile de orice fel- că din cauza ta, că tu m-ai făcut să reacționez așa - nu sunt de vină victimele”.
Căsnicia Adrianei a început să scârțâie după ce a rămas însărcinată, atunci au început tensiunile.
Adriana Bene, victimă a violenței domestice: „S-a degradat, dar s-a degradat extraordinar de tare relația. Eu spun că de atunci am fost cârpă. Îmi spunea la câteva zile după naștere că pot să-mi iau catrafusele să plec, că copilul meu nu are nevoie de mine”.
