Clădiri moderne, eficiente, gândite pentru o generație care învață într-o lume complet diferită de cea de acum câțiva ani.
Mai sunt patru luni până la termen, iar pe multe șantiere e liniște. 20 de școli sunt încă la început, cu stadii de execuție între 0 și 50 la sută. Între planuri și realitate s-au pierdut luni, poate ani, în hârtii, decizii și întârzieri. Dacă nu vor fi gata până în august, banii se pierd. Și, odată cu ei, șansa unor copii de a intra într-o școală nouă.
Dincolo de ea se conturează un alt tip de transformare. Școlile verzi nu vorbesc doar despre instrumente, ci despre spațiul în care înveți și aerul pe care îl respiri, despre lumină, energie și echilibru. Dacă digitalizarea a ținut de conectare, pasul următor ține de felul în care școala se așază în lume.
România a pus la dispoziție circa 225 de milioane de euro pentru construirea și renovarea școlilor verzi, bani care ar trebui să ducă la apariția unei rețele pilot de clădiri moderne și eficiente energetic. Dacă adăugăm și transportul "verde", investiția totală urcă la peste 400 de milioane de euro. În județul Ilfov patru localități au câștigat o astfel de finanțare. În Berceni, primarul George Ene a făcut anunțul începerii șantierului în toamna anului trecut.
Am mers la primărie ca să aflăm stadiul proiectului și dacă firma a respectat graficul de lucrări având în vedere ca trebuie recepționată până în luna august.
O doamnă îl anunță pe primar de sosirea noastră și suntem invitați în birou. Plecăm fără prea multe explicații să vedem șantierul. Acolo îl găsim pe managerul de proiect care ne spune de ce e lucrarea întârziată.
Între timp apare și primarul care vrea să facă niște precizări.
Ne mutăm spre o altă localitate ilfoveană, Bragadiru. Și aici se construiește o școală nouă, la presiunea locuitorilor din zonă. Primăria a cumpărat un teren în 2022 și a depus documentația pentru finanțarea unei școli verzi prin PNRR.
Mihai Fălan s-a mutat în Bragadiru în 2011. Ani la rând a văzut cum orașul se aglomerează cu construcții, fără ca infrastructura să țină pasul. De aceea a candidat și a obținut un mandat de consilier local.
Mihai Fălan, consilier local în Consiliul Local Bragadiru: „Nu ni s-a răspuns în ședințele de Consiliu care au urmat, în lunile august, septembrie și octombrie. Am cerut aceste informații în mod repetat până în octombrie. Primarul ne-a comunicat că lucrările sunt în grafic, iar în luna noiembrie ne-a spus că sunt întârziate cu două luni. A venit, în cele din urmă, un răspuns prin care mi s-a transmis că este o informație confidențială. Răspunsul primit în noiembrie este antedatat cu luna octombrie. După primirea acestui răspuns, am dat în judecată primăria, în speranța că voi obține acest grafic de lucrări. Din păcate, primul termen în instanță va fi în septembrie 2026, adică după data la care lucrările ar trebui să fie finalizate”.
Ne-am dus la Primăria Bragadiru să aflăm un răspuns la toate întrebările consilierului local. Nu sunt aici nici primarul, nici vicele sau altcineva din conducere.
Am așteptat o perioadă bună de timp, însă viceprimarul nu a mai revenit cu un răspuns. Am plecat spre orașul Pantelimon, unde se asemenea este în construcție o școală verde.
Corespondent PRO TV: „Școala din spatele meu, o școală verde din Pantelimon, ar trebui să fie gata până în luna august a acestui an. Mai sunt câteva luni până atunci, iar gradul de implementare este sub 30%. Am încercat să aflăm motivele întârzierilor, însă primarul nu a vrut să stea de vorbă cu noi, iar niciun angajat din primărie nu a ieșit să ofere explicații”.
– Bună ziua, nu este domnul. Cine este din conducerea primăriei? Nimeni din conducere? Îmi vine foarte greu să cred. Și cine conduce primăria?
– Secretarul primăriei.
– Un purtător de cuvânt? Haideți, înseamnă că nu vor să vorbească cu noi. Asta este.
– Nu.
– Bun, să iasă cineva să dea bună ziua, să vadă ce vrem.
– Pe mine mă interesa cât la sută din lucrare este gata.
– Pe partea de structură este aproape finalizată. Mai avem partea de aplicare și desfășurare. Nu știu să vă dau un procent.
– Sub 30%?
– E mai bine.
– Mai aveți patru luni să o terminați.
– Suntem optimiști.
– Patru luni cu tot cu interioare?
– Suntem optimiști.
Tot optimiști sunt și cei din Ministerul Educației, care spun că lucrările la majoritatea școlilor sunt în grafic.
Corespondent PRO TV: Din cele 33 de proiecte aflate acum în derulare, câte au șanse să fie finalizate până în august 2026?
Sorin Decă, Ministerul Educației: Cu o singură excepție, un proiect care abia acum începe din cauza problemelor cu avizele, teoretic toate contractele prevăd finalizarea până la 31 august, cu proces-verbal de recepție.
Corespondent PRO TV: Sunt însă proiecte cu un grad de implementare de 40%. Realist vorbind, credeți că pot fi recepționate în august?
Sorin Decă: Va fi o provocare. Dacă nu sunt recepționate până în august, Ministerul Educației nu le poate solicita la rambursare în relația cu Comisia Europeană.
Corespondent PRO TV: Ce se întâmplă cu banii decontați până acum?
Sorin Decă: Rămân în sarcina beneficiarilor.
Corespondent PRO TV: Adică toate deconturile făcute până acum pe lucrări vor fi suportate de ei?
Sorin Decă: Da. Ce nu reușesc să finalizeze până la termen rămâne în sarcina lor.
Corespondent PRO TV: Care este penalizarea?
Sorin Decă: Penalizarea ține de gradul de execuție al jalonului și se aplică proporțional.
Excepția la care se referă funcționarul Ministerului Educației este școala verde din comuna Cața, județul Brașov.
Corepondent PRO TV: „Pe terenul din spatele meu ar fi trebuit construită o școală verde, independentă energetic. Aici ar fi urmat să existe 9 săli de clasă, două laboratoare, cinci cabinete și anexe. În toamna acestui an, 216 copii ar fi trebuit să intre pe poarta noii școli. În prezent, ei învață într-o clădire veche, închiriată de la biserică, construită acum mai bine de 100 de ani. Contractul de finanțare a fost semnat în 2024, iar lucrările ar fi trebuit deja începute. Nu doar că nu au început, dar proiectul este blocat”.
În comuna Cața sunt cinci școli și 360 de copii. Una dintre ele este închiriată de la biserica ortodoxă și datează de la începutul secolului XX.
Contractul de finanțare, în valoare de 14 milioane de lei, a fost semnat în 2024. Însă, în momentul în care a început proiectarea, autoritățile și-au dat seama că nu pot obține avizele pentru terenul ales inițial.
Liviu Ioan Vocilă, primarul comunei Cața: „Am depus mai multe certificate de urbanism pentru a avea alternative și a evita blocajele. Am rămas cu varianta terenului de la marginea localității. Am încheiat și contracte de consultanță pentru accesarea și implementarea proiectului. Totuși, am întâmpinat un nou blocaj”.
În acest moment, România mai are de absorbit 1,5 miliarde de euro din PNRR pentru educație. În departamentul din minister care se ocupă de acest proces lucrează 65 de persoane, care monitorizează proiectele aflate în implementare. Fondurile sunt condiționate și de reformele pe care ministerul trebuie să le facă: depolitizarea managementului școlar, reducerea abandonului și dezvoltarea învățământului dual”.
Corespondent PRO TV: Putem stabili o cauză pentru care absorbția a mers atât de greu?
Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din România: O cauză sistemică. Din punctul meu de vedere, PNRR a fost gândit ca o împărțeală de bani, nu ca un demers coerent, centralizat. La venirea mea, nu exista niciun instrument de management sau de monitorizare, iar Ministerul Investițiilor Europene era doar un raportor către Comisia Europeană. Este șocant. Nu am mai văzut așa ceva. Știu că, la pregătirea PNRR, a existat o propunere pentru un sistem de tip MySMIS, dar nu a fost implementată.
Uniunea Europeană ne-a acordat o șansă uriașă: aceea de a reforma sistemul de educație. Am primit bani pentru școli noi, pentru tehnologie și pentru transportul copiilor. O ocazie de a repara, în câțiva ani, ce s-a stricat în zeci.
Pe teren se văd întârzieri, improvizații și prea multă tăcere.
Responsabilitatea aparține autorităților locale și centrale. Aceste proiecte trebuie duse până la capăt. Pentru că o școală neterminată înseamnă mai mult decât o lucrare ratată. Înseamnă o generație ținută pe loc. O generație care, din toamnă, ar putea începe școala într-un sistem care ar trebui să le ofere educație de calitate.
