Cu toate că sunt puțini bani în buget, sunt și risipiți pe proiecte inutile. Dintre cele mai mult de 3.000 de primării din țară, multe au doar câteva sute de cetățeni, dar sunt susținute de bugetul central, pentru că altfel nu ar putea funcționa. O soluție ar fi comasarea primăriilor, alipirea lor, iar asta ar aduce imediat costuri mai mici.
Totuși, politicienii nu au nicio inițiativă concretă. Iar dintre funcționari și primari, sunt destui care stau degeaba. Unii nici nu vin la lucru.
STATUL DEGEABA
Două sate, Brebu Nou și Gărâna, alcătuiesc comuna Brebu Nou în județul Caraș Severin. 166 de oameni figurează aici la ultimul recensământ. În realitate, în comună locuiesc permanent până într-o sută de oameni.
Mai toate casele au lacăt pe poartă și obloanele trase. Proprietarii trăiesc în alte părți și vin aici doar în vacanță. Așezarea este în topul celor mai mici comune din țară. Primăria are 7 angajați. Am găsit unul singur la lucru. E marți dimineață, ora 9,30.
”Momentan, domnul primar nu este. Este la o ședință… E și domnișoara secretar…”.
Enea Nicolae este șef serviciu Voluntariat. Dă telefoane, se agită. Satul pare pustiu. Liniștea e tulburată doar de negustorii ambulanți. Spre ora 10, apare relaxat viceprimarul Maletici Zlatomir, cu aceeași variantă.
Maletici Zlatomir, viceprimar Brebu Nou: ”A fost domn primar, da. A plecat la o ședință cu domnișoara secretar”.
Prin urmare, primarul și secretarul sunt la oraș la ședință. În 2025, Primăria Brebu Nou a avut venituri de 500.000 de lei, dar a primit de la guvern 1,1 milioane lei pentru a nu intra în faliment. Peste drum de primărie, se lucrează.
”Maletici Zlatomir, viceprimar Brebu Nou: Ăsta e căminul, aici este școala.
Reporter: Câți copii aveți în momentul ăsta?
Maletici Zlatomir, viceprimar Brebu Nou: N-avem niciunul.
Reporter: N-aveți???
Maletici Zlatomir, viceprimar Brebu Nou: Nu, niciun copil.
Reporter: Dar construiți o școală.
Maletici Zlatomir, viceprimar Brebu Nou: Opt clase, da… grupuri sanaitare… Nu se știe niciodată, poate se repopulează”.
Banii pentru lucrare au venit de la guvern din PNRR. 4 milioane de lei.
”-Sunteți pregățiți pentru peste 200 de copii.
-Dar, sigur… probabil 200 nu a fost nici când a fost satul plin, vedem ce o să facem”.
Școală e în Gărâna. În satul Brebu Nou se lucrează de zor la un alt sediu de primărie.
”-Și ce o să fie aici?
-Tot primărie. O să mutăm câteva birouri, sala de consiliu.
-Sunteți 5 oameni.
-Cred că o să facem o zi-două la noi, o zi-două la Brebu.
-Asta cât a costat?
-Asta, undeva la un milion și ceva”.
Bani tot de la guvern. Brebu Nou are și 9 consilieri locali, plățiți cu 500 de lei pe lună, fiecare, adică o cheltuiala de 216.000 de lei într-un mandat. Bani de la guvern.
Peste deal, o bandă de asfalt a fost turnată pe post de pistă de biciclete. Încă un milion de lei... din PNRR. Pentru că a fost prost făcută, ploile o acoperă cu pământ și piatră.
”Vedem… trebuie…o să intervenim ulterior!”.
”Asta trebuia să fie stația care n-a fost pusă în funcțiune niciodată. Stație de epurare.
Stație de epurare, da”.
Locul e o gaură în care statul tot aruncă bani. Un milion de euro s-au cheltuit aici pe canalizare prin 2010.
”Ea a funcționat atunci, o recepție și cam atât”.
Liderii politici nu au făcut nimic și promit alte lucruri pe care nu le vor face
Și astfel de situații sunt în toată țară. Bani aruncați pe apă sâmbetei. O posibilă soluție pentru a reduce din cheltuieli este comasarea comunelor mici sau o reorganizare teritorială.
Avem 2.862 de comune, din care 2.395 au sub 5.000 de locuitori. Aproape 900 de comune care n-au nici 2.000 de oameni. Avem și 120 de orașe cu populație de până în 10.000 de cetățeni. Mai avem 41 de consilii județene, 42 de prefecturi, plus Consiliul General al Capitalei și consilii de sector.
Toate aceste entități funcționează cu bani din bugetul statului care a fost secătuit. 67 de miliarde de lei au fost alocate în 2025. Am vorbit despre acest subiect și acum 3 ani în campania ”Statul degeaba”.
”Fă-te că lucri, fă-te că lucri...”
Am arătat cum se toacă bani degeaba. I-am tras de mânecă pe mai marii țării.
Nicolae Ciucă, fost prim-ministru: ”Este foarte dificil acum...”.
”Reporter: Vreau să vă întreb de comasare.
Marcel Ciolacu, fost prim-ministru: E bine. Comasăm.
Reporter: 20 de secunde?
Marcel Ciolacu, fost prim-ministru: Nu”.
Acești oameni n-au făcut nimic. Am revenit acum la actualii lideri.
Sorin Grindeanu, președinte PSD: ”Aceasta este de fapt singura reformă care trebuie făcută la nivelul administrației publice locale”.
Sorin Grindeanu recunoaște că n-a făcut nimic, dar plusează.
”Reporter: De ce nu s-a făcut până cum?
Sorin Grindeanu, președinte PSD: Dacă voi deveni prim-ministru, o fac!”.
Ilie Bolojan, prim-ministru: ”În situația de față nu există acest context ca astăzi să facem acest lucru. Sperăm că nu vom avea o situație de criză ca să trebuiască să intervenim în criză, ci lucrurile se vor face așezat în 2028, în ciclul 2028-2032”.
Prin urmare, speranțe mari nu sunt. În 2025, în Brebu Nou, în total, au ajuns mai bine de 6 milioane de lei din bugetul statului. Pentru o primărie în care angajații nu sunt la treabă și investiții în clădiri care vor sta nefolosite. Pentru că nu sunt oameni.
Gărâna și Brebu nou sunt două sate înființate de pemi, coloniști aduși de Imperiul Habsburgic la începutul secolului al XIX-lea pe acești munți. Pemii pleacă de aici după cele două războaie mondiale, ultimii care au mai rămas în zonă au plecat după 1990 în Germania.
Cele două state au rămas aproape pustii și au fost ocupate de românii care și-au dorit o casă la munte. Ce este interesant în acest loc este faptul că numărul cetățenilor se dublează fix de alegeri.
Primarul pe care nimeni nu l-a văzut
Au fost peste 340 de alegători. Mai bine de jumătate și-au făcut viza de flotant, după care au dispărut. Primar este Gabriel Iosif Bordea.
”I-am scris, l-am sunat. Nici urmă”.
Primarul ajunge rar în comună, cu elicopterul. Face parte dintr-o familie înstărită din Timișoara, e ocupat cu afacerile.
”-Când l-ați văzut pe primarul de aici ultima dată?
-Ca să fiu sincer? Nu l-am prea văzut… Nu l-am mai văzut de vreo 2-3 luni. Dă ordine”.
”Eu, de când sunt, eu nu știu, nici nu-l cunoasc…”
”-Pe primarul de aici îl vedeți?
-Anul ăsta nu l-am văzut”.
În mașină, viceprimarul a uitat că are microfon și discuta cu șeful voluntarilor despre absența primarului.
”Bine că mi-a venit mie în minte să zic tot așa cu șendinșa. Era bun dacă ziceam în concediu”.
I-am anunțat că s-au dat singuri în vileag. Au ridicat din umeri.
”-Câte zile din săptămâna este prezent primarul aici în sat?
-Nu știu să va zic câte zile din săptămână…n-are program…
-Cum n-are program? E primarul acestui loc. Ar trebui să fie la primărie.
-Sigur că da...”.
M-am întors la finalul programului.
”-Aveți ceva vești de la domnul primar?
-Nu”.
Cristian Gâfu este prefectul județului.
”Reporter: Cine poate să-i tragă la răspundere pe acești funcționari care nu vin la treabă?
Cristian Gâfu, prefectul județului Caraș-Severin: Pe textul de lege numai conducătorul instituției, respectiv primarul. Și primarul dacă nu vine nici el…
Cristian Gâfu, prefectul județului Caraș-Severin: Și primarul, dacă nu vine nici el, nu are de unde să știe că nu vin nici ei. Nimeni. Nimeni”.
Secretarul care nu știe unde a fost și refuză să spună informații publice
Am revenit în ziua următoare. Nici urmă de primar, dar a apărut secretara care a și dispărut când ne-a văzut. Un cetățean a convins-o totuși să vină la primărie.
„-Bună dimineață. Dvs sunteți doamna secretara?
-Domnișoară.
Domnișoara secretară. Mă iertați.
-Florina Margan.
-Ce faceți?
-Am fost să vedem mai lucrează la cămin și școală.
-Și?
-Lucrează”.
Florina Margan e secretar aici de 14 ani.
”Reporter: Ieri unde ați fost la ședință? Și a fost și domnul primar cu dumneavoastră. Și ce s-a hotărât acum?
Florina Margan, secretar: A fost o ședință despre… Despre legislație, despre terenuri, despre…
Reporter: Deci dvs cu domnul primar ați fost acolo.
Florina Margan, secretar: Da.
Reporter: Sunteți sigură?
Florina Margan, secretar: Da. Dacă mă duc acum la prefectură și prefectura zice că n-ați fost acolo, ce se întâmplă?
Florina Margan, secretar: Nu știu.
Reporter: Ia, mai gândiți-vă, ați fost sau n-ați fost?
Florina Margan, secretar: Eu am fost în concediu ieri și domnul primar tot în concediu.
Reporter: Dumneavoastră ați fost în concediu?
Florina Margan, secretar: Și domnul primar a ieșit, dumnealui în concediu…
Reporter: Deci ne-a spus la prefectură, ați fost în concediu, corect?
Florina Margan, secretar: Eu am cererea de concediu…
Reporter: Ați fost sau nu ați fost la prefectură ieri? Vă întreb… Mă păcăliți.
Florina Margan, secretar: Nu vă păcălesc și chiar eu am fost în concediu, dar nu, la prefectură n-am fost.
Reporter: Asta înseamnă că dacă dumneavoastră nu ați fost la prefectură, nici domnul primar nu a fost la prefectură. Corect?
Florina Margan, secretar: Nu știu ce să vă zic.
Reporter: Nu știți ce ați făcut ieri dimineață? Eu ieri dimineață am fost aici, la dvs…dvs nu erați…
Florina Margan, secretar: Eu de aici am plecat de dimineață. Am fost în concediu…”.
Gabriel Bordea a fost primar și în mandatul 2012-2016, când mai multe zeci de hectare de teren au fost scoase din proprietatea primăriei și vândute pe nimic unor particulari care acum sunt proprietari în acest vârf de munte. Margan era secretar. Am încercat să aflăm cine sunt proprietarii.
”Florina Margan, secretar: Să avem dacă...
Reporter: Dați de urmă unui teren să vedem dacă…
Florina Margan, secretar: Dar nu pe loc, așa… Nu stau acuma să… deci avem chiar și alte treburi. Nu pot să stau acum să caut. Chiar trebuie să pregătim hotărâre pentru ședința de marți, avem destule de făcut.
Reporter: Deci, eu, personal, v-am deranjat, v-am scos din ritm…Vă dau o singură bucată de teren să îmi spuneți dacă bucata asta de teren are proprietar sau a rămas la primărie. Și una singură… cât timp poate să vă ia?
Florina Margan, secretar: Destul de mult…”.
Pământul și banii din lucrări sunt adevărata miză în acest loc. Mai toate proiectele executate sunt făcute cu firme din Timișoara și Caraș Severin abonatate la contracte cu statul. Secretara se așează între maldărele de hărții și își face de lucru. O lăsăm.
”Domnul de la ISU și-a găsit de treabă, plimbă un robinet…”.
Și locul își întră în ritmul firesc. Nu se întâmplă nimic, dar se toacă bani.
Statul refuză să facă o economie de 10 miliarde de lei pe an
Cosette Chichirău, fost parlamentar și doctorat în finanțe, a gândit o aplicație care arată situația localităților din România. Câți cetățeni, câți angajați la primarii, câte costuri. Aplicația simulează și posibile scenarii de comasare.
Cosette Chichirău, inițiator aplicație Reforma Administrativă: ”Din 3.186 de UAT-uri, de unități administrativ teritoriale, adică orașe și comune, ar putea rămâne undeva la 1.300-1.500, iar economiile ar putea fi de 10 miliarde de lei anual doar pe cheltuieli de funcționare”.
A prezentat aplicația autorităților.
”Reacția fost mulțumim și felicitări”.
Pe nimeni n-a interesat. Brebu Nou s-ar putea uni cu Văliug, aflat la câțiva kilometri peste munte. Sorin Blaga e primar. Nici nu vrea să audă de unirea cu Brebu Nou.
Sorin Blaga, primar Văliug: ”Nicidecum Văliugul să ia Gărâna! Adică de la o buburuză mică, mai vine o… bubuuzoi… ar fi o blasfemie. Nu ar fi comasare…ele ar trebui luate de Reșița”.
Primarul Văliugului nu crede în comasare.
”-De ce nu se întâmplă?
-Pentru că noi suntem votanți și pentru că e nevoie”.
Mult mai încrezător e primarul de pe partea cealaltă a muntelui, din Slatina Timiș. Localitatea are viață. Sunt două fabrici, permanență medicală în sat, spații amenajate pentru bătrâni și tineri, apă și canal.
Gheorghe Roma, primar Slatina Timiș: ”S-ar reduce costurile, sigur că da, gândiți-vă că ar fi o singură administrație, același număr de angajați. Cu un singur primar, un singur viceprimar și un singur consiliu local. S-ar reduce costurile. Poate s-ar reduce la jumătate costurile de funcționare”.
Deocamdată însă, comasarea localităților în care se pierd miliarde în fiecare an nu este o prioritate pentru politicienii acestor vremuri.
