Afacerea Năvodari. De ce sunt acum în paragină tabere de copii precum Delfinul, Albatros sau Perla
”La revedere, tabără dragă!” - PARTEA II-a. Începutul anilor 2000 găsea încă multe tabere funcționale.
”La revedere, tabără dragă!” - PARTEA II-a. Începutul anilor 2000 găsea încă multe tabere funcționale.
”Nepăsare otrăvitoare”, PARTEA A III-A. Cât timp firmele care transportă, depozitează temporar sau tratează și valorifică substanțe periculoase au actele la zi, doar controale minuțioase și repetate pare că dau rezultate.
”Nepăsare otrăvitoare”, partea a II-a. Dosarele penale întârzie, chiar dacă probele sunt fără echivoc. Și e vorba despre analize de laborator sau chiar deversări de substanțe nocive prin conducte îngropate.
Nepăsare otrăvitoare, PARTEA I. Pătrundem pe un teritoriu care arată și miroase urât și la propriu, și la figurat - domeniul deșeurilor periculoase.
„Rețeaua Albanezu”, partea I. În fiecare an auzim despre probleme la buget şi bani lipsă. Suntem pe primul loc la fraude fiscale în Uniunea Europeană şi pe ultimul loc la colectarea TVA-ului.
„Rețeaua Albanezu”, partea a II-a. Firme cesionate pe numele unor cetăţeni străini, în special din afara Uniunii Europene, este o rețetă veche, care a funcţionat în toată ţara.
„Rețeaua Albanezu”, partea a III-a. Iulian Dumitrescu a fost un om de afaceri controversat şi astăzi este unul dintre cei mai puternici politicieni din România, chiar dacă încearcă să rămână discret în faţa publicului.
Un gigant îngenuncheat, partea a III-a. Complexul Oltenia deține drepturi pe rezerve de cărbune, suficiente pentru jumătate de secol. Din cărbune produce curent electric, pe care îl vinde mai departe, de multe ori în pierdere.
Un gigant îngenuncheat, partea a II-a. Doi foști angajați ai Serviciului Român de Informații se luptă pe contractele de pază ale Complexului Energetic Oltenia.
Un gigant îngenuncheat, partea I. Astăzi vorbim despre Complexul Energetic Oltenia. O companie gigant a statului român, în valoare de miliarde de euro, care produce o cincime din energia electrică consumată în România.
Tineretul devalizat. Moștenirea UTC, partea a III-a. 28 de case ale tineretului adăposteau activități și cluburi pentru cei care veneau aici în timpul liber.
”Tineretul devalizat. Moștenirea UTC”, partea a II-a. Biroul de Turism pentru Tineret avea în administrare hoteluri, baze sportive, restaurante și cluburi.
”Tineretul devalizat. Moștenirea UTC”, partea I. „Tineret, mândria țării” era deviza comuniștilor pentru noile generații.
„Oamenii sunt lumină!”, partea a III-a. O ediție de suflet „România, te iubesc!”. Bunătatea începe cu noi și cu cei de lângă noi.
”Oamenii sunt lumină!”. PARTEA A II-A. De ce să crezi? Aceasta e întrebarea pe care călugării din Sihăstria Putnei îi îndeamnă pe oameni să și-o adreseze.
”Oamenii sunt lumină!” - PARTEA I. O ediție de suflet "România, te iubesc!". În duminica Învierii, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, vă invităm în Bucovina. Vizităm pe îndelete și cu uimire un loc în care se repară suflete și vieți.
Condamnați la suferință, partea I. În jurul nostru, văzuți și mai ales nevăzuți, aproape un milion de oameni suferă. Sunt persoane cu dizabilități, pe care statul și societatea le ignoră. Nu au rampe de acces, nu au locuri de muncă, nu au șanse egale.
Condamnați la suferință, partea a II-a. Șapte lei pe lună spor. Atât primește, în plus, o persoană care are o vechime de 15 ani în îngrijirea unui om cu dizabilități.
Condamnați la suferință, partea a III-a. Statul și funcționarii lui ar trebui să-i școlească și să-i ajute pe oamenii cu dizabilitate să își găsească un loc de muncă. Așa prevede Strategia .
Sămânță de scandal, partea a III-a. Cele mai râvnite terenuri sunt cele administrate de Agenția Domeniilor Statului.
Sămânță de scandal, partea II. Sudul României dă cele mai mari producții de cereale. O vastă felie din Câmpia Română este conectată la Dunăre sau mare, iar agricultura e un business profitabil.
Complicata moștenire, partea I. Prestigiul unui stat este dat și de modul în care este consecvent în politicile sale internaționale, și în felul în care își urmărește obiectivele de politică externă.
Complicata moștenire, partea a II-a. Institutul construit în cinstea lui Iorga este o recunoaștere a rolului pe care România l-a avut în Balcani, iar recuperarea acestuia ține de prestigiul național.
Complicata moștenire, partea a III-a. Moștenirea Fundației Gojdu, Tezaurul Românesc de la Moscova, Institutul Iorga din Albania sau creanțele provenite din investiții în multe colțuri ale lumii sunt averi de care nu trebuie să uităm.
„Oamenii Ucrainei”, partea a II-a. Din cofetari, oameni de afaceri sau profesori, peste noapte, sute de mii de ucraineni s-au transformat în soldați, hotărâți să-și apere țara în fața invaziei rusești.
Oamenii Ucrainei, partea I. A trecut un an de la începutul invaziei brutale, criminale, a Rusiei în Ucraina. Milioane de oameni s-au refugiat în țări sigure, dar alte câteva zeci de milioane de ucraineni își continuă viața acasă.
Pandemia paralelă, partea I. În ediția de astăzi a emisiunii „România, te iubesc!” vorbim despre o risipă uriașă din bani europeni.
Pandemia paralelă, partea a II-a. Ajungem și în Moldova. În Iași, unele primării au ajuns să dea mai mulți bani pe consultanță decât pe produsele cumpărate în urma ei.
Pandemia paralelă, partea a III-a. Alte sute de milioane de euro s-au dus în pandemie pe laptopuri, tablete și echipamente IT. Ele trebuiau să fie distribuite copiilor pentru școala de acasă, însă au ajuns după ce elevii s-au întors în clase.
Banii alocaţi din Fondul de Urgenţă al Guvernului sunt interesanţi pentru decidenţii din instituţiile publice, pentru că pot fi atribuiţi firmelor, fără licitaţie.
Zeci de milioane de euro din fondul de urgenţă al Guvernului reprezintă o mare tentaţie pentru politicieni şi firme de casă.
Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.
Marea defrișare, partea a II-a. În Argeș, cei care au tăiat și taie păduri sunt bine cunoscuți de toată lumea. Își deschid mereu alte firme, își schimbă mașinile și tot scot lemn din pădure, chiar sub nasul anchetatorilor care îi cercetează.
Marea defrișare, partea III. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a transporturilor de lemn din lume.
Iașii marilor jupâni, partea III. Cei peste un milion de locuitori ai judeţului Iaşi, şi nu doar ei, au dreptul la autostrăzi, spitale regionale şi conducători potriviţi.
”Jupânii Iașiului”, PARTEA A 2-A. Deși municipiul Iași nu a avut în ultimii 30 ani decât 3 primari, toți cu probleme penale, dezvoltarea orașului s-a făcut de multe ori fără o viziune și o strategie armonioasă.
Iașii marilor jupâni, partea I. Cei mai proeminenţi politicieni ai județului Iași sunt oameni care şi-au lăsat amprenta pe dezvoltarea economică şi socială şi care au avut, de multe ori, o influenţă negativă.
Paradisul paraginii, partea a III-a. România are numeroase stațiuni care și-ar putea pierde statutul, pentru că se bazau pe un singur obiectiv care este închis, pentru că nu mai există acces la resursele pământului.
Paradisul paraginii, partea a II-a. Austria, Germania, Elveția dar și Cehia au baze și izvoare, unde oamenii merg de două ori pe an să se trateze. Au și decontări de la stat și de la angajatori, pentru prevenție în turismul de sănătate.
Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.
Îşi doresc să schimbe România şi, de ce nu, o bucăţică de lume. Să adune în jurul lor oameni cu aceleaşi valori, cu idei şi iniţiativă, să formeze o masă critică pentru viitor.
Un grup de mileniali școliți prin străinătate s-au întâlnit la Berlin, de unde sprijină organizații neguvernamentale de la noi.
Să visezi că te așezi deasupra lumii ca să-i construiești arhitectura viitorului este credința care a dus la Paris doi tineri, acum zece ani. Au pornit de la zero, iar, azi, proiecte importante ale arhitecturii mondiale au în fundație și numele lor.
Artistul trebuie să facă legătură între cer şi pământ. Acesta e crezul violonistului Alexandru Tomescu, iar pentru a-l duce la îndeplinire şi-a făcut o adevărată misiune din a-i apropia pe români de artă, cultură, de frumos.
Este doctor în matematici, școlită în Statele Unite, dar și specialistă în inteligență artificială, aplicată în mediul de afaceri.
Cu umor fin şi ironie, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români la nivel mondial, ne pune prin desenele lui în faţă o oglindă în care să ne privim şi, dacă înţelegem, să şi schimbăm ceva.
Finlanda la adăpost, partea II. O legislație puternică, dar mai ales încrederea între cetățeni și autorități, au făcut din Finlanda o țară performantă economic și stabilă.
Finlanda la adăpost, partea I. Au trecut câteva luni de când războiul amenință granițele Europei. Vieți omenești curmate, orașe întregi ruinate, comunități distruse. Istoria se repetă sub ochii noștri, iar pericolul nu se îndepărtează.