Recuperare fără scăpare- partea a III-a. Consumul de droguri e în creștere. Din păcate, scade tot mai mult vârsta de la care tinerii se apucă de stupefiante.
Recuperare fără scăpare- partea a II-a. Litoralul nostru oferă condiții rar întâlnite pentru tratament. Există nămolul de Techirghiol, apa de mare, iar în Mangalia izvorul de apă sulfuroasă se află chiar sub sanatoriu, care acum însă are lacătul pe ușă.
Recuperare fără scăpare, partea I. Vorbim despre recuperarea medicală, mai precis despre lipsa ei. Există locuri în care s-ar putea face, dar clădirile zac abandonate, nefolosite, din incompetența unor funcționari nepăsători la suferința oamenilor.
”Istoria în ruine” - PARTEA A III-A. Acolo unde statul e incapabil să valorifice moștenirea culturală, vin oamenii pasionați de patrimoniu să repare.
”Istoria în ruine” - Partea a II-a. Cetatea Devei a fost reabilitată, iar lucrările au durat 14 ani și au costat 6 milioane de euro, 4 milioane fiind din fonduri europene nerambursabile.
”Istoria în ruine” - PARTEA I. Cetăți, biserici fortificate sau castre romane alcătuiesc o moștenire valoroasă de care România își bate joc. Un domeniu subfinanțat, mereu în coada listei de priorități.
România a cheltuit miliarde de euro pentru sisteme considerate critice şi care nu au îmbunătăţit cu nimic viaţa cetăţenilor. Următorii ani vor fi definitorii pentru direcţia în care o luăm şi cum ne pregătim pentru viitor.
Digitalizare doar pe hârtie, partea a II-a. Țara cu o viteză a internetului de invidiat a rămas în urmă față de vecini. Majoritatea cetățenilor au un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media Europei.
Digitalizare doar pe hârtie, partea I. 2023 a fost anul competențelor digitale în Europa, dar acest lucru a trecut neobservat în România care are se află constant pe ultimul loc de pe continent în topul DESI, al indicelui economiei şi societăţii digitale.
Timișoara. Orașul se reinventează după ce, anul trecut, a fost capitala culturală europeană.
„România, hub cultural” - partea a II-a. Cultura, unul dintre cele mai slab finanţate domenii din România, a început să aducă în mai multe comunităţi dezvoltare economică, turism şi o creştere a calităţii vieţii.
Cultura este unul dintre cele mai slab finanțate domenii din România, care a început să aducă în mai multe comunități dezvoltare economică, turism și o creștere a calității vieții.
„Industria fără Apărare”, partea a III-a. 30 de miliarde de euro va cheltui statul român pentru înzestrarea armatei până în 2030. O parte din acești bani ar trebui să se întoarcă în economie, producție și mentenanță.
”Industria fără apărare” - PARTEA A 2-a. Ne lăudăm că putem produce tehnică modernă în unitățile de stat de la ROMARM, iar uzinele statului au semnat pe bandă rulantă memorandum-uri de colaborare cu furnizori mondiali.
”România, te iubesc!” - PARTEA I. Vă învităm în culisele unei industrii pe care se pune tot mai mult accent la nivel internațional, în aceste vremuri: industria de apărare.
Corupție cronică, PARTEA III-a. Din 19 spitale administrate de primărie în Capitală, doar unul are autorizație de funcționare de la pompieri. Oricând un dezastru se poate întâmpla în celalalte.
Corupție cronică, PARTEA II-a. Spitalul Cantacuzino a avut proiect pentru ridicarea unei noi clădiri la standarde actuale. Nu s-a întâmplat, pentru că angajații din ASSMB, Administrația Spitalelor București, nu și-au dat interesul.
Corupție cronică, PARTEA I. Săli de operație și terapie intensivă pline de moloz, clădiri care stau să cadă peste pacienți, echipamente medicale vitale... lipsă.
Firma fiului unui senator din Călărași aflat la primul mandat câștigă contracte pe bandă rulantă în județul care l-a trimis în Parlament.
Ion Iordache și-a clădit averea pas cu pas după ce a ajuns în politică. La început primar, apoi senator, după ce a trecut pe la mai multe partide.
Parlamentul României e populat cu mulţi oameni de afaceri deveniţi politicieni.
Bulgaria are aceeași cultură a evaziunii fiscale și a corupției ca și România, iar ingeniozitatea celor care vor să eludeze bugetul statului este întotdeauna folosită pentru scheme fiscale care aduc pagubă finanțelor publice.
În fiecare an, Ministerul de Finanțe se caută prin buzunare pentru a acoperi nevoile unui stat în plină dezvoltare și pentru care investițiile sunt esențiale.
Învinși de evaziune, partea I. Bugetul statului se bazează în mare măsură pe taxele și impozitele plătite de companii, și în fiecare an, aflăm despre deficite îngrijorătoare la finanțe.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 11 februarie 2024.
Primăria Mangalia a dat undă verde blocurilor turn în staţiuni. "Cerul este limita" spune viceprimarul.
Recent, lupta pentru controlul Grindului Chituc a trecut la faza pe ministere.
Mamaia şi Năvodari s-au umplut până la refuz de betoane, peste spații verzi și sufocând cu dimensiunea construcțiilor ideea de stațiune turistică.
I-a plăcut informatica, dar a preferat pașii de dans. Și nu a dat greș. Cu grație și tenacitate a cunoscut succesul pe scenă și în viață.
Cântă muzică veche populară sau lăutărească în care se regăsește o generație întreagă de tineri.
Este expert în genetică moleculară, șef de clinică la cel mai mare spital de stat din Spania și profesor universitar la medicină la facultatea de stat, dar merge anual, să ajute la standul României, la târgul internațional de turism de la Madrid.
Își spune Doctor Heart. Este un medic tânăr, devotat meseriei, care își tratează pacienții cu empatie. Ștefan Busnatu este cardiologul care din grijă pentru inimile românilor alege spitalul din România, în locul celor din străinătate.
În inima Clujului, o tânără balerină face adevărate minuni. Prin dans, ajută persoanele cu Sindrom Down să facă mișcare, să ducă o viață cât mai apropiată de normalitate și să se integreze în societate.
Alexandru Nagy a crescut prin culisele și podul Operei Naționale.
Așează pe farfurie bucăți dintr-o Românie cu gust, îi învață pe oameni să mănânce sănătos și câștigă premii. Pe scurt, aceasta e rețeta succesului pentru Chef Alexandru Dumitru, unul dintre cei mai buni bucătari ai momentului.
Construiesc arhitectura viitorului într-o țară în care haosul imobiliar a fost subiect de discuții interminabile.
A cucerit Spania și mai toată America Latină prin cărțile lui de poezii și nuvele în care așterne o lirică aparte bazată pe viața lui, de copil de imigranți, stabiliți la Madrid.
Alex Radu a fost admis la cele mai bune universități din lume. A fost selectat să lucreze pentru cele mai mari instituții financiare din Statele Unite și Marea Britanie și să administreze fonduri de investiții de miliarde.
Bate țara în lung și în lat ca să aducă, la propriu și la figurat, lumina în cele mai izolate comunități din România.
Mergem la Târgu Jiu să vedem moștenirea pe care ne-a lăsat-o Constantin Brâncuși, cel mai mare artist pe care România l-a dat lumii.
Aproape în toate județele țării sunt probleme cu deșeuri aruncate în natură. Sunt depozite cunoscute, dar și foarte multe neasumate și necontrolate de autoritățile statului.
Începem cu neputința autorităților noastre de a închide și ecologiza depozitele de deșeuri, fie că sunt industriale sau menajere.
Incubatoare de afaceri de milioane de euro stau nefolosite, pentru că avem autorități care se pricep să facă afaceri proaste. Le iese perfect, mai ales când edilii sunt scoși la tablă de Uniunea Europeană, care le cere banii înapoi.
În mai puţin de o lună se împlinesc 34 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Intrăm în arhiva cu dosarele revoluţionarilor. Ce descoperim? Că ani la rând statul a dat bani grei unor falşi revoluţionari şi unor funcţionari care n-au făcut nimic.
„Păcat de patrimoniu”, partea a III-a. E momentul în care intrăm în depozitele celui mai prestigios muzeu al României, Muzeul Național de Artă.
„Păcat de patrimoniu”, partea a II-a. Puţini mai ştiu că în 1957 cinematografia românească era premiată la Cannes. Ion Popescu Gopo devenea primul român care a câştigat "Palm D'or", marele trofeu.
„Păcat de patrimoniu”, partea I. Astăzi - un paradox, patrimoniul României, istoria și cultura noastră, zace în condiții inacceptabile, în cele mai slab finanțate instituții, în grija unui număr infim de oameni.
Grupul de firme producătoare de alimente din Bihor s-a extins și în zona imobiliară și turistică.
