PROSTIE MONUMENTALĂ I. Pentru 2019, statul român și-a ales Lupul Dacic drept simbol al președenției Uniunii Europene. Între timp, în munții Orășție, zidurile cetăților dacice din patrimoniul UNESCO crapă și cad.
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la includerea cetăţilor dacice în Patrimoniul Mondial Unesco.
GUVERNARE URÂT MIROSITOARE III. Fosă septică în curte, dar și conductă de evacuare direct în fostele canale agricole care trec pe lângă proprietate. Cam așa se construiește în unele zone rezidențiale noi de prin țară.
GUVERNARE URÂT MIROSITOARE II. De aproape trei decenii autoritățile noastre ignoră sistematic un principiu european, dar și legislația UE, care prevede că nu poți avea doar rețea de apă, fără cea de canalizare, la sat sau oraș.
GUVERNARE URÂT MIROSITOARE I. Timp de 30 de ani guvernele României n-au reușit să lege la canalizare mai mult de 10% din întinderea localităților de la țară.
EROARE CAPITALĂ III. Bucureștiului îi lipsesc lucruri elementare: un inventar centralizat al domeniului public și privat și regulamente clare în urbanism.
EROARE CAPITALĂ II. 22 de companii care fac ce făceau vechile administratii și Direcții ale Primarieie Generale au dublat sau triplat numărul celor care ar trebui să lucreze pentru bună funcționare a orașului.
EROARE CAPITALĂ I. Calitatea vietii în București este mai scăzută decât în urmă cu câțiva ani, o spune studiul Mercer despre viața în marile orașe ale lumii. Poluarea, traficul, lipsa mobilitatii arată un oraș aproape deloc prieten cu locuitorii săi.
COPILĂRIE SUB ANESTEZIE III."Nu noi, Ministerul Sănătăţii ar trebui să răspundă", spun în cor reprezentantele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului. "Am răspunde, dacă ni s-ar cere ajutorul", replică cei de la Centrul de Sănătate Mintală.
COPILĂRIE SUB ANESTEZIE II. O fată a devenit somnolentă în timp ce discuta cu Paula Herlo acuzând tratamentul, însă asistentul medical a pus totul pe seama unui atac de panică.
COPILĂRIE SUB ANESTEZIE I. Intrăm astăzi într-un univers incredibil de crud și dureros, în care mii de copii sunt sedați în centre de plasament, fără să aibă probleme psihice.
FORMĂ FĂRĂ FONDURI, I. Ce aţi zice dacă v-am spune că avem bani să construim autostrada dintre Piteşti şi Sibiu? Sau că avem bani să construim spitale, şcoli, poduri...
FONDURI FĂRĂ FORMĂ, III. Oradea este campioana la accesarea fondurilor europene. Faţa locului s-a schimbat în ultimii ani şi multe probleme s-au rezolvat cu ajutorul banilor europeni. Secretul? La Oradea administraţie se face după carte.
FONDURI FĂRĂ FORMĂ, II. Autostrăzile sunt cheia succesului. Acolo unde există, beneficiile sunt uriaşe. În primul rând lângă ele apar investiţiile.
ROMÂNIA, TOT ÎNAPOI! III. Mergem pe firul banilor, să vedem cum a cheltuit statul român 100 de milioane de euro pe proiectul Râmnicu Vâlcea - Vâlcele.
ROMÂNIA, TOT ÎNAPOI! II. Calea ferată Râmnicu Vâlcea - Vâlcele este echivalentul feroviar al autostrăzii Piteşti -Sibiu. Avem deja construite tuneluri prin munţi, viaducte şi zeci de poduri. Însă ultimul tren a trecut pe acolo în 1989.
O SUPRADOZĂ DE INCONŞTIENŢĂ I. Pătrundem într-o lume care, deşi este chiar sub ochii noştri, pare ireală. Lumea copiilor şi adolescenţilor consumatori de droguri.
O SUPRADOZĂ DE INCONŞTIENŢĂ II. Avem tinere generaţii care cresc cu părinţi prea ocupaţi sau plecaţi peste hotare. Avem o prăpastie mult prea mare în relaţia dintre elevi şi profesori.
O SUPRADOZĂ DE INCONŞTIENŢĂ III. Sunt copii care odată deveniţi dependenţi, ei au nevoie de terapie. România nu are însă nici măcar un centru pentru minori, în care să fie internaţi, consiliaţi şi recuperaţi.
A fost o iarnă grea din lungul iernilor grele ce vor să vină pentru bucureşteni. Falimentul Radet şi Elcen se apropie cu paşi rapizi, cu consecinţe greu cuantificat pentru viaţa bucureştenilor, dar şi pentru economia naţională.
560 de mii de apartamente şi 9700 de instituţii sociale: şcoli, creşe, grădiniţe, spitale sau clădiri din Bucureşti primesc apă caldă şi căldură prin reţeaua centralizată a Radetului, iar spectrul falimentului dă frisoane reci locuitorilor.
Iarna aceasta România a important energie electrică pentru prima dată după mulţi ani. Deficitul creat se poate mări pentru că foarte multe dintre termocentralele noastre sunt învechite şi au nevoie rapid de retehnologizări.
A absolvit Literatura la Cambridge, apoi a scris discursuri pentru miniştri de Finanţe de la Londra şi chiar pentru David Cameron.
Orașul New York reprezintă un uriaș amalgam de națiuni, de culturi și obiceiuri, de artă care inundă grandioasa metropolă. Aici spectacolul și actul artistic încep de pe stradă, până să ajungă în sălile mari.
Serge Celebidachi, regizorul filmului ”Octav”, considerat pelicula anului trecut, a spus de multe ori prin munca lui şi povestea marelui dirijor Sergiu Celibidache, un gigant al muzicii clasice.
O româncă a câştigat Oscarul parfumurilor, cu un miros care ne întoarce la copilărie.
La un moment dat, cu toții am folosit motorul românesc de căutare pus la punct de vizionarul Sergiu Biriș. Sau am intrat pe site-ul lui să vedem filme și muzică atunci când YouTube era necunoscut.
La Londra, o româncă din Apuseni lucrează pentru Familia Regală britanică.
Carolina de Nord, Universitatea Duke, 1995. ProTV filma în Statele Unite o serie de reportaje despre sistemul american de educație, iar printre profesorii deja cu renume și planuri de a excela în elita academică americană se afla și Adrian Bejan.
Defilează cu talentul ei la cele mai spectaculoase showuri de modă din lume şi se prezintă Andreea Macri din România.
Mergem la Londra și facem cunoştinţă cu Vadim Toader, un tânăr român absolvent al Universităţii Oxfrod. A renunţat la o slujbă bine plătită şi s-a apucat de propria afacere împreună cu alt român.
Manhattan, inima orașului New York. O zona în care o chirie ajunge la 20.000 de dolari pe lună, pentru un apartament cu două camere. În care toate companiile se întrec să aibă spațiu în locul cu poate cel mai bun văd comercial din lume.
Ora prânzului într-un sat din Teleorman. Copiii din familiile nevoiașe vin la centrul social din curtea bisericii pentru a primi gratuit hrană. Și asta se întâmplă în fiecare zi.
NOI FACEM UN SPITAL. Două românce cu sufletul cât cerul, cu iniţiativă şi pasiune, nu au putut să stea deoparte când şi-au văzut semenii suferind, nedreptăţiţi şi ignoraţi.
DESPRE OAMENI ŞI FILME. Imaginea alăturată cuvintelor are uneori puterea de a modela societăți și destine. Aceasta e puterea filmului.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a III-a. Aproape un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale sunt în stare critică sau în una avansată de degradare, arată un raport al Companiei de Drumuri.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea I. În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.
În an centenar, România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile Forumului economic mondial.
Maria Gavrilă, o femeie de 79 de ani din localitatea Valea Salciei, este nevoită să meargă la spitalul din Râmnicu Sărat, din cauză că doctorul de familie din sat vine să consulte pacienții o singură zi la două săptămâni.
Cine ne mai face bine? - partea a II-a. Când nu mai pot suporta durerile, oamenii merg la spital. Medicii de familie nu-s de găsit, pentru că trebuie să se împartă între mai multe localităţi. O anchetă marca Paula Herlo.
Cine ne mai face bine? - partea a III-a. Prime de instalare, scutire de impozite care ajung la 40% în Franţa şi cabinete dichisite. Acestea sunt doar câteva dintre facilităţile oferite de francezi românilor dispuşi să se mute în satele lor.
MAREA DEFRIŞARE, partea a III-a. Politicienii sunt principalii responsabili pentru tăierile masive din pădurile noastre. Au toate pârghiile prin care pot acționa, dar de cele mai multe ori, din incompetență sau interes, n-o fac.
MAREA DEFRIŞARE, partea I. O comoară piere sub ochii noștri: pădurea. Aer curat, casă a nenumărate vietăți, locuri din care oamenii își iau energie, moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.
MAREA DEFRIŞARE, partea a II-a. Tehnologia ne poate ajuta să oprim furturile din pădure. Din păcate, guvernanții au blocat aplicațiile prin care oricine putea să vadă unde, cine şi cum taie păduri.
Peste două hectare de pădure pe oră au dispărut din România în ultimii 30 de ani. Ilegal. Este un atentat la siguranța națională și la dreptul noastru la aer.
Un copac ajunge la maturitate în mai bine de 60-70 de ani. Însă în goana după bani, mulți lasă în urmă dezastru în păduri. Așa am ajuns la coada Europei la capitolul împăduriri.
Avem o comoară de care ne batem joc fără frică. Este vorba despre pădurile noastre și despre dreptul nostru, al tuturor, la aer curat și mediu sănătos.
