Viitorul e acasă, parte a III-a. Un sfert dintre românii care vor să se întoarcă în țară au de gând să-și deschidă o afacere, potrivit unui studiu făcut de Departamentul Românilor de Pretutindeni.
Viitorul e acasă, partea a II-a. Doar norocul a făcut ca un bărbat din Făgăraș să ajungă la o fermă din Umbria în urmă cu mai bine de 20 de ani, când a plecat de acasă pentru că avea nevoie de bani să-și întrețină familia.
Viitorul e acasă, partea I. Sute de mii de români se întoc acasă după zeci de ani de pribegie. Există în continuare migrație, dar numărul celor care se întorc e mai mare decât al celor care pleacă.
”Pe urmele Vestului sălbatic”, partea a III-a. Evaziunea fiscală înseamnă bani lipsă la un buget și așa găurit de cheltuieli greu de justificat. Nu doar că Fiscul nu poate să recupereze banii datorați, dar avem și investiții chestionabile.
„Pe urmele Vestului sălbatic - partea a II-a”. Masoneria a devenit pentru mulţi un loc unde să se întâlnească pentru a pune la cale trafic de influenţă în instituţii publice sau afaceri la limita legii.
„Pe urmele Vestului sălbatic” - Partea I. Toți știm că ei există, dar rar îi vedem. Au avut dosare penale, au sfidat legi și reguli, dar scopul lor a fost atins. S-au îmbogățit.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 20 octombrie 2024
Atunci când un consumator devine dependent viața întregii familii este dată peste cap. În cele mai multe cazuri, de la consum la dependență nu este cale lungă.
„Pericolul dependenței”, partea I. Vorbim despre un subiect care ar trebui să fie o prioritate pentru cei care conduc România, o situație extrem de gravă. Drogurile fac ravagii, distrug vieţi şi familii întregi.
„Pericolul dependenței”, partea a II-a. Statul român nu are centre pentru recuperea și reabilitarea dependenților. A cheltuit însă milioane pe amenajarea unora de care s-a ales însă praful.
Țara apelor pierdute, partea I. Seceta prelungită, stresul termic, schimbările climatice ne afectează viețile, siguranța, culturile, igiena, confortul. Apa a devenit foarte importantă.
Țara apelor pierdute, partea a III-a. Și guvernul, și președintele au în subordine instituții care se ocupă de efectele schimbării climei. Soluțiile sunt însă mai degrabă imediate, nu pe termen lung.
Țara apelor pierdute, partea a II-a. În vestul țării, în județele Timiș și Arad, fermierii erau invidiați de ceilalți agricultori din țară pentru recoltele mari, udate de ploile din zonă.
Țara pădurilor pierdute, partea a III-a. Ca să extindă suprafața împădurită de pe teritoriul României, Ministerul Mediului a finanțat cu sute de milioane de lei plantarea a sute de păduri pe terenuri degradate.
Astăzi ne întoarcem în pădurile... care ar fi trebuit să fie! Suntem pe urmele banilor scurși prin marile programe de împădurire.
250 de milioane de euro pune la dispoziția județului Tulcea Uniunea Europeană, pentru a aduce localitățile sărace în secolul 21.
Mafia din Italia își mută interesul în zona economico-financiară, susține prim-procurorul european, care dezvăluie un mecanism de fraudare ce ar putea fi evitat dacă autoritățile noastre ar verifica cu grijă documentele depuse la dosar.
Lucrări de zeci de milioane de euro sunt în pericol de a nu fi duse la pun sfârșit pentru că Uniunea Europeană a oprit de la plată facturi după ce firmele câștigătoare sunt investigate pentru fraudă.
REABILITARE, ÎN NISIPURI MIȘCĂTOARE, partea a III-a. În nicio țară civilizată nu se deschid șantiere de reabilitare costieră în mijlocul sezonului.
REABILITARE, ÎN NISIPURI MIȘCĂTOARE, partea a II-a. Comunitatea științifică din România, dar nu numai, a pus la dispoziția Apelor Române datele necesare unui proiect care ar fi putut să aducă beneficii.
REABILITARE, ÎN NISIPURI MIȘCĂTOARE, partea I. România are nevoie cronică de investiții în infrastructura critică. Astăzi mergem pe țărmul Mării Negre, pe coasta expusă eroziunii accelerate.
„Pericolul dependenței”, partea a III-a. Peste 900 de substanțe sunt pe piața drogurilor, consumate de oameni care își distrug viețile. Și apar tot mai multe, greu de depistat și controlat. Iar măsurile pe care statul le ia amplifică problema.
„Pericolul dependenței”, partea a II-a. În Capitală sunt cartiere în care la fiecare scară de bloc există cel puțin un consumator de droguri. Pentru autorități, asta nu pare alarmant.
„Pericolul dependenței”, partea I. Suntem o țară fără apărare în fața drogurilor. Doar privind datele oficiale te îngrozești citind că vârsta de consum a scăzut și sub 14 ani, că la 13-14 ani copiii deja mor uciși de substanțe.
„Ursul, țap ispășitor”, partea a III-a. Ursul a coborât din munți și zone submontane, până în localități de pe dealuri, unde contactul cu omul e inevitabil.
Vânătorii nu vor să împuște urșii care intră în zone locuite. Există din 2021 o ordonanță care permite primarilor să elimine animalele care atacă în comunitate.
Ce e de făcut cu urșii? În această vară, o tânără a fost ucisă de urs pe un traseu turistic, iar urșii au apărut tot mai des și în tot mai multe localități. Urmarea: Parlamentul a modificat legea.
„Pe drum spre Europa” partea a III-a. Avem una dintre cele mai bogate rețele de cale ferată din Europa, dar și cea mai învechită și proastă.
„Pe drum spre Europa” partea a II-a. Orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre, iar asta a ajutat, în primul rând transportul aeronautic.
„Pe drum spre Europa”, partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.
”Fonduri UE pompate în agricultură”, PARTEA a III-a. Ce trebuie să înțelegem este că banii europeni nu vor fi pompați la infinit în agricultură.
”Fonduri UE pompate în agricultură”, PARTEA a II-a. Fermierii români trebuie să își ia consultanți buni ca să poată accesa fondurile europene. Depind de aceste sume, pentru că, prin activitatea lor, nu sunt eligibili în fața băncilor.
”Fonduri UE pompate în agricultură”, PARTEA I. Aproape jumătate, adică în jur de 44% din toți banii nerambursabili primiți de țara noastră de la Uniunea Europeană în ultimii 17 ani, au ajuns în agricultura românească.
Cele mai impresionatate transformări sunt în spitalele orăşeneşti sau rurale unde fondurile europene au schimbat radical serviciile medicale şi felul în care se simt pacienţii.
„Hemoragie de bani în Sănătate”, partea a II-a. Peste două miliarde de euro a pus la bătaie Uniunea Europeană ca să construim infrastructură medicală prin Programul Naţional de Redresare şi Reziliența. În 2026, clădirile trebuie să fie ridicate.
”Hemoragie de bani în sănătate”, PARTEA I. Au trecut 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar, dacă tragem linie, țara noastră a ieșit pe plus.
E Duminica Învierii. Dăruiți un zâmbet, o vorbă bună, sunați un prieten pe care nu l-ați văzut de multă vreme, fiți buni cu cei de lângă voi. Trăiți în prezent.
În Mănăstirea Mihai Vodă cântă și slujesc oameni care au avut sau au ocupații diverse. Diacon este părintele Daniel Burian, pe care îl găsești în timpul săptămânii la manșa avionului. Duhovnicul mănăstirii a cântat înainte de călugărie la nunți.
„Oamenii sunt lumină”, partea I. Ne bucurăm atunci când descoperim semeni care dau de la ei, dăruiesc din timpul lor şi îi ajută pe alţii, înţeleg sensul cuvintelor empatie şi împreună.
„De unde sunt florile?”, partea a III-a. Anii de colonialism, dar şi spiritul antreprenorial deosebit şi gustul pentru frumos al olandezilor i-au făcut pe aceştia să fie cei mai importanţi comercianţi cu flori ai lumii.
„De unde sunt florile?”, partea a II-a. Afacerile din Capitală cu flori au fost ani de zile controlate de familii tradiţionale de rromi numiţi boldeni. Cine sunt aceştia şi cum au reuşit ca după 90 să devină principalii furnizori de flori ai Bucureştiului
„De unde sunt florile?”, partea I. Când creştinii ortodocși celebrează Floriile, vorbim despre o industrie înfloritoare - vânzarea plantelor verzi şi florilor în România.
„În culisele filmului de succes”, partea a III-a. Discutăm şi despre economia din spatele filmelor.
„În culisele filmului de succes”, partea I. Intrăm în culisele cinematografiei românești și îi cunoaștem pe câțiva dintre cei mai de succes regizori și producători.
„În culisele filmului de succes”, partea a II-a. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când regizorii români câștigă neîntrerupt premii la cele mai mari festivaluri de film de peste hotare.
Partea a III-a. Inspectorii ANPC și comisarii Gărzii de Mediu cer modificarea legislației de import deșeuri.
Partea a II-a. Importul ilegal al deșeurilor și comerțul intracomunitar cu gunoi însumează 500 de milioane de euro, conform autorităților de mediu.
Partea I. Călătorim pe traseul gunoiului importat. O anchetă prin care vă arătăm tertipurile prin care filiere specializate reușesc să introducă în țara noastră reziduuri care sunt ascunse în acte, sub diverse forme.
