Patru luni mai târziu, sediul agenției este încă devastat, iar angajații lucrează în condiții greu de imaginat.
Drona a intrat printre cele două diguri de larg și a înaintat aproximativ cinci kilometri. A trecut apoi printr-un culoar lat de 700 și încă unul de 450 de metri. Apoi a navigat printr-o zonă de numai 250 de metri lățime și a cotit spre dana ARSVOM.
Corespondent PROTV: „Acesta este coridorul pe unde drona ucraineană a intrat în portul Constanța. Distanța dintre cele două diguri este foarte mică, aproximativ 1 kilometru. Deci, pe timp de zi, putea fi observată cu ușurință cu ochiul liber.”
Printr-un obiectiv relativ modest, folosit în televiziune, pot fi observate până și păsările de pe digul celălalt.
Corespondent PROTV: „Iar pe timp de noapte, cu siguranță putea fi văzută cu ajutorul camerelor cu termoviziune, dacă acestea ar fi existat și ar fi funcționat.”
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării: „Fiind distanțele atât de mici, și un paznic sau un militar cu binoclu cu termoviziune în punct fix ar putea să vadă. (...) Domnule Angelescu, așteptarea ca România să funcționeze după o normalitate e o așteptare sănătoasă, dar nu este raportată la realitate.”
În cinci dintre punctele prin dreptul cărora a trecut drona se află faruri maritime. Structuri înalte, din vârful cărora poate fi supravegheat tot portul. Unele au și camere de supraveghere. Farurile țin de Direcția Hidrografică Maritimă, adică de Armată, și sunt considerate obiective militare. Adică să aibă planuri de pază care pot include sisteme tehnice de securitate.
Mihai Panait, șeful Forțelor Navale: „Nu este misiunea noastră, să descoperim aceste ambarcațiuni și aceste drone”
Reporter: Ele fiind obiective militare, nu trebuie să le asigurați perimetru de protecție, pază...
Mihai Panait: „Da, nu a intrat. Acea dronă nu a intrat în perimetrul de protecție.”
Reporter: Păi, a trecut prin dreptul farurilor, fără să fie văzută.
Mihai Panait: „A trecut prin dreptul farurilor, în zona de responsabilitate a altei structuri, a Administrației Porturilor Maritime Constanța, nu prin zona noastră de responsabilitate.”
Reporter: Ar fi trebuit să o vedem venind spre port?
Emanuel Popp, fondator firmă dezvoltare drone: „Eu cred că da”
Reporter: Faceți drone maritime, e greu să le vezi?
Emanuel Popp: „Dacă comparăm cu un vapor de zeci de tone deplasament, da, evident e mai greu, dar există radare cu care dronele astea sunt perfect vizibile.”
Reporter: Sunt o tehnologie scumpă, extrem de complicată?
Emanuel Popp: „Nu, nu. Un radar care să vadă drona d-asta la 500 de metri, 1 kilometru, poate să facă un copil de liceu uitându-se pe net.”
Porțiunea de 250 de metri prin care a trecut drona este flancată de Farul Roșu și de Farul Verde. În ambele, Armata are personal pe timp de zi și noapte.
Mihai Panait, șeful Forțelor Navale: „Și militarul nostru anunța dacă vedea drona respectivă. Drona a intrat pe timp de noapte, nu putea fi observată, nu avem militari în pază în poziție pe farul respectiv, pe cheiul respectiv, pe dana respectivă, ca să execute această observare vizuală.”
Ca să ajungă în port, drona a traversat apele teritoriale ale României. Acestea au o lățime de peste 20 de kilometri. Supravegherea frontierei maritime și a apelor teritoriale este în responsabilitatea Gărzii de Coastă. În ultimii 20 de ani, statul român a investit zeci de milioane de euro în SCOMAR, un sistem complex de monitorizare compus din radare, senzori și camere ultraperformante, amplasate de-a lungul întregului litoral, în vârful unor stâlpi înalți. Sistemul ar trebui să ofere o acoperire de 100% a apelor teritoriale. Un astfel de stâlp se află și în portul Constanța.
Reporter: SCOMAR-ul, unul dintre 10 puncte este în portul Constanța, aici, lângă noi
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Exact, este în portul Constanța, lângă noi”
Reporter: Era complet funcțional?
Alexandru Oae: „Era complet funcțional. Și sistem radar, și sistem optoelectronic”
Reporter: „Mentenanța corectivă și preventivă era la zi?”
Alexandru Oae: „Era la zi. Iar senzorii radar pe care îi avem nu au detectat această dronă.”
În ziua exploziei, Garda de Coastă a anunțat imediat pe Facebook că Sistemul SCOMAR nu a fost proiectat pentru detectarea ambarcațiunilor mai mici de 6 metri, cum ar fi dronele, încercând să inducă ideea că drona era prea mică pentru radar. Doar că…
Reporter: Drona a avut vreo 9 metri, jet ski-ul?
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării: „Da, 7 sau 9 metri.”
Potrivit informațiilor din caietul de sarcini al SCOMAR, radarele trebuie să fie capabile să detecteze o lotcă din lemn, cu o lungime de 6 metri și o înălțime de doar 50 de centimetri, la 18 km distanță.
Emanuel Popp, fondator firmă dezvoltare drone: „Eu zic că o lotcă din lemn, nimic nu poate să fie mai transparent ca lemnul. O lotcă din lemn e mai greu vizibilă decât orice dronă de tipul asta. Toate echipamentele de pe suprastructura acelei drone nu au cum să nu genereze amprentă radar, ele sunt vizibile pe radar.”
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Dar forma stealth a platformei militare, a dronei militare, tocmai acest lucru îi reduce detectia”
Reporter: Adică amprenta radar la 4 kilometri a dronei maritime ucrainene era mai mică decât amprenta radar pe care poate să o detecteze SCOMAR la 20 de kilometri a unei bărci de lemn?
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Nu sunt expert în detecție radar”.
Reporter: Păi da, dar e important să stabilim asta, pentru că tocmai susțineți că forma stealth, asta înseamnă amprentă radar, ar fi fost atât de mică la o dronă de 7 metri și o înălțime mai mare de 0,5, încât să nu fie de radar.
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Echipamentul radar pe care îl avem instalat acum nu a asigurat detecția acesteia.”
Pe același stâlp din Constanța este montată și o cameră video cu termoviziune, la standarde NATO, care trebuie să vadă ținte de 2 metri, pe timp de noapte, la o distanță de 18 kilometri. Adică are capacitatea tehnică să vadă drona venind cu mulți kilometri înainte să intre în port. Pentru ca operatorul să știe însă încotro să îndrepte camera, are nevoie de coordonate furnizate de radar.
Reporter: Drona aceea, cât de stealth ar fi, tot emitea căldură.
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Are o amprentă tehnică cu siguranță, având în vedere propulsia pe care o are.”
Reporter: Deci soluția asta ar fi fost teoretic la îndemână. E o tehnologie mai veche care ar fi putut să vadă drone folosite în 2026.
Alexandru Oae: „Da.”
Reporter: Dar această idee fixă, simplă, de a pune o cameră fixă la stâlpul SCOMAR…
Alexandru Oae: „Amplasarea echipamentelor și a senzorilor se efectuează în funcție de analiza de risc pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției de frontieră.”
Reporter: Și în urma acestor analize pentru îndeplinirea atribuțiilor nu a fost constatată necesitatea de a supraveghea intrările în port, da sau nu?
Alexandru Oae: „Intrările în port nu reprezintă atribuțiile poliției de frontieră.”
Vara aceasta, toate instituțiile care au spus inițial că nu au atribuții în detectarea dronelor au început să ia măsuri pentru detectarea lor. Fără să fie nevoie de modificări de legi sau atribuții. Garda de Coastă testează drone maritime produse de o companie americană. Acestea sunt dotate cu camere video, senzori, sonare și radare. Pot detecta drone aeriene, drone maritime de tipul celei care a explodat în port, cât și amenințări subacvatice.
Reporter: De la ce distanță puteți detecta o dronă?
Oscar Rojas, președinte pentru Operații Globale, companie producătoare de drone: „De la aproximativ 10 kilometri”.
Dronele navighează cu ajutorul inteligenței artificiale și trimit în timp real informații la mal. În timpul demonstrației, dronele au identificat obiecte de dimensiunea unei anvelope aflate pe fundul bazinului portuar.
Oscar Rojas: „Are o autonomie de 30-45 de zile la suprafața mării. E alimentată solar. Iar sub apă are o autonomie de 10 zile. Dacă poziționezi 2-3 drone la intrarea în port, poți avea un sistem de avertizare timpurie foarte eficient pentru amenințările aeriene, maritime sau subacvatice”.
Reporter: Cât costă o dronă?
Oscar Rojas: „Prețul nostru de bază este de 3 milioane de dolari bucata.”
Dronele americane sunt în teste și la Administrația Portului. Între timp, compania de stat a instalat și șase sisteme performante de supraveghere pentru a monitoriza luciul apei.
Mihai Teodorescu, director General Administrația Porturilor Constanța: „Mergem pe un sistem de detecție care să aibă parte și acvatoriul”.
La momentul exploziei, Administrația Portului avea deja funcțional și un sistem de detecție de mici dimensiuni comerciale sau artizanale care pot transporta încărcături explozibile.
Mihai Teodorescu, director General Administrația Porturilor Constanța: „Tot ceea ce înseamnă perimetrul acvatoriilor totale. Și Midia, și Mangalia, bineînțeles, și Constanța Nord și Sud. Are posibilitate și de hacking, are posibilitate și de preluare. Avem posibilitate tehnică.”
În fine, Forțele Navale au montat în Portul Constanța un sistem militar american care poate detecta drone în aer și pe apă. Mai important, le poate bruia înainte să intre în port, pentru a le împiedica înaintarea.
Comandor Alexandru Mitel, locțiitorul comandantului Flotilei de Fregate: „Vorbim de aici de acest echipament Black Talon, un proiect accelerat de instalare cu Marina Statelor Unite ale Americii. Avem în a completa aceste măsuri de securitate portuară instalarea unui echipament tip Sentinel, sonare care pot detecta sistemele automate fără pilot submerse, dar și scafandri de luptă sau chiar mini-submarine. Vor fi instalate în toate porturile: Brăila, Tulcea, Mangalia și Constanța, în ideea că avem nevoie de a proteja infrastructura critică națională.”
Singura instituție unde, la patru luni de la incident, situația nu s-a schimbat în bine este chiar cea în sediul căreia a explodat drona: ARSVOM. Clădirile în care lucrează cei care ar trebui să intervină pentru salvarea vieților pe mare, inclusiv în cazul unui nou incident cu drone, sunt în continuare devastate. Angajații lucrează în condiții greu de imaginat.
Angajat ARSVOM: „Nu știu cum vom funcționa la iarnă. La scafandri, o să vedeți, avem numai plastic în geam. Bine, toată clădirea. Știți cum este iarna aici? Vântul mă împinge de la spate, este groaznic, vă jur.”
Nici măcar geamurile sparte de suflul exploziei nu au fost înlocuite. În interior, angajații au ajuns să-și mute birourile departe de zonele în care cade tavanul. Aceasta este camera în care scafandrii care asigură permanența pe timpul nopții se odihnesc între intervenții.
Angajat ARSVOM: „Peretele, cum a fost împins, se vede sus aici. Suflul detonației, exploziei l-a… Astea-s toate compromise, peretele vedeți? Jos e…”
Reporter: La iarnă ce o să faceți, o să lucrați aici?
Angajat ARSVOM: „Asta ne întrebăm și noi, cum o să putem sta aici?”
Din încăperea alăturată ar trebui coordonate intervențiile. Pereții sunt crăpați, bucăți din tavan au început să cadă, iar geamurile au fost înlocuite provizoriu cu panouri subțiri de plastic, ce se vor desprinde la prima furtună. Trei dintre magaziile agenției au fost distruse, împreună cu bunurile și echipamentele aflate în interior. Vorbim inclusiv despre echipamente esențiale pentru intervențiile scafandrilor și pentru operațiunile de depoluare.
Iulian Crețu, director ARSVOM: „Avem o capacitate de 25-30%”
Reporter: Capacitatea funcțională?
Iulian Crețu „Da, cea funcțională.”
Directorul Iulian Crețu spune că nu a primit buget nici măcar pentru punerea în siguranță a clădirilor.
Reporter: Reparații, aveți estimare când puteți să începeți?
Iulian Crețu, director ARSVOM: „Nu avem o dată precisă, nu avem un orizont. Nu putem să intrăm în acea evaluare decât dacă ne apucăm să demolăm tot ce e sus. Pentru că toate atârnă în acele hale, ne punem în pericol oamenii și nu vreau să se întâmple un accident. Adică o valoare a patrimoniului afectat…”
Reporter: Care la cât se ridică?
Iulian Crețu: „Undeva la 68 de milioane de lei.”
A doua zi după explozie, președintele a dat asigurări că vor primi bani pentru reparații.
Nicușor Dan, Președintele României – 6 iunie: „Sunt convins că se va întâmpla relativ repede.”
Iulian Crețu, director ARSVOM: „Am făcut această notă, am înaintat documente, am făcut memorii către toate forurile, prefectură, ministere. Așteptăm răspuns să ne stabilească dacă există fonduri pentru noi.”
Explozia din port a fost doar începutul unei veri infernale pentru Armată, Poliție și celelalte autorități de la malul mării.
Pe mare, Forțele Navale și Garda de Coastă au în responsabilitate o suprafață uriașă: 30.000 de kilometri pătrați. În nord, în sud, la țărm sau la 160 de kilometri în larg.
Numai în primele opt luni au fost semnalate peste 31 de drone și mine maritime.
Au apărut fie în apropierea porturilor Constanța și Sulina, unde zeci de nave comerciale așteaptă zi-lumină, fie în jurul platformelor de petrol și gaze. Cele mai multe au fost observate de marinarii navelor aflate în zonă, nu de radarele Armatei.
Cu o zi înaintea interviului cu șeful Gărzii de Coastă, o explozie s-a produs în apropierea platformei de foraj Transocean Barents, la 160 de kilometri de țărm. Vrem să aflăm cum reacționează autoritățile într-o astfel de situație.
Reporter: De la ce a fost explozia, știm?
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: „Nu putem să știm, dar putem să deducem că nu a fost o amenințare în ceea ce privește ordinea publică.”
Reporter: Nu era nevoie ca Garda de Coastă să trimită nave acolo?
Alexandru Oae: „S-a relaționat cu navele care au fost în zonă, având în vedere că nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională...”
Reporter: Nu ați simțit nevoia să trimiteți...
Alexandru Oae: „Nu pot să acționez.”
Reporter: Nu aveți voie legal?
Alexandru Oae: „Nu că nu am voie legal. Nu am acționat.”
Reporter: Nu ați acționat...
Alexandru Oae: „Pentru că nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională. Dar măsurile pe care putea să le ia Poliția de Frontieră, în acel moment...”
Reporter: Dacă mai era una?
Alexandru Oae: „Așa pot să fie drone maritime în permanență, peste tot.”
În ultimii ani, timpul petrecut pe mare de navele Gărzii de Coastă a scăzut constant: de la 9.800 de ore în 2022, la 6.200 în 2025 — cu aproape 40% mai puțin.
Situația este și mai complicată în larg. Numai în primele opt luni, în perimetrul Neptun Deep au fost semnalate 12 drone. Platformele și sondele se află la circa 160 de kilometri de țărm, iar navele Marinei și Gărzii de Coastă au nevoie de peste patru ore pentru a ajunge acolo.
Pe 20 august, când o dronă s-a apropiat la doar 500 de metri de platforma Neptun Alpha, Armata a ales varianta mai rapidă: a trimis avioane F-16 să o distrugă.
Pilotul a lovit drona cu tunul de bord, dar nu a reușit să o scufunde. A fost neutralizată ulterior de scafandrii militari trimiși în zonă. În ultimele luni, atât Armata, cât și Garda de Coastă au intensificat patrulele în zona platformelor.
Mihai Panait, șeful Forțelor Navale: „Nu ne putem permite să ținem o navă în permanență în larg.”
Autoritățile trebuie să decidă acum dacă este sau nu nevoie de o prezență permanentă în larg.
Mihai Panait, șeful Forțelor Navale: „Fiecare oră, pentru fiecare militar, are un cost. Fiecare litru de motorină consumat de către o navă este foarte bine calculat și bugetat încă cu un an înainte. Pentru a permanentiza această patrulare este nevoie de fonduri suplimentare. Este important să ai și nave, ca să poți să desfășori o operație de securitate maritimă.”
În afara de corveta cumpărată recent din Turcia și cele două vânătoare de mine luate la mâna a doua din Marea Britanie, toate celelalte nave ale Forțelor Navale sunt la limita superioară a duratei de viață.
Corespondent PROTV: „Aceasta este corveta August Roman. Este cea mai modernă navă de mari dimensiuni cumpărată de statul român în ultimii 30 de ani. Luată din Turcia pentru 223 de milioane de euro. Un echipaj format din 85 de marinari. Deocamdată a venit dotată doar cu un tun și două mitraliere foarte performante, însă Armata vrea să investească încă 46 de milioane de euro pentru a monta pe navă rachete antiaeriene, rachete anti-navă și alte sisteme performante de armament.”
Față de navele mai vechi ale Marinei, corveta „August Roman” are mulți senzori și sisteme de luptă moderne, care îi permit să detecteze mai repede drone, mine și alte obiecte de mici dimensiuni și să reacționeze într-un timp mai scurt.
Căpitan Comandor Sorin Huruială, comandantul corvetei August Roman: „Nava se află în serviciul Forțelor Navale Române pentru a apăra zona economică exclusivă. Este dotată cu un tun calibru 76 împotriva țintelor de suprafață și aeriene. Același lucru se aplică și la instalațiile de 12,7 Targan, care sunt destinate împotriva acțiunilor asimetrice, cum ar fi dronele. Atât navale, cât și aeriene. Raza de acțiune este de până la 6 kilometri.”
Prin programul SAFE, România cumpără de la compania germană Rheinmetall alte patru nave, pentru 980 de milioane de euro. Am întrebat producătorul când vor fi livrate, dar nu am primit un răspuns. Costurile ridică însă o întrebare mai amplă: unde se oprește responsabilitatea statului în protejarea infrastructurii critice și unde începe cea a companiilor și instituțiilor care o administrează?
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării: „Trebuie montați niște senzori pe conducte, pe infrastructură, care să semnalizeze cât mai devreme cu putință că există un risc”
Reporter: Și asta e investiția operatorului?
Radu Miruță: „Asta trebuie să fie investiția operatorului, cu certitudine, da.”
Nu există o așteptare rezonabilă, fie că e Armată, fie că e Poliție, să stea cineva barcă lângă barcă pe toți cei 180 de kilometri, nu se poate asta.
Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române: „Este responsabilitatea OMV să-și monteze camerele de supraveghere pe aceste platforme, pentru a descoperi din timp aceste drone. Să-și monteze sisteme de protecție pe picioarele platformelor, astfel încât să nu fie lovite de mine marine. Și, mergând mai departe, protecția pe drone aeriene și maritime. Trebuie să înțeleagă că, atunci când vor să dezvolte o afacere, o investiție, să gândească până la capăt, să gândească inclusiv aceste măsuri de protecție pentru infrastructura critică.”
Proprietarii, operatorii sau administratorii infrastructurilor critice au obligația să aibă un Plan de securitate al operatorului – PSO – care stabilește riscurile, măsurile de protecție și modul de răspuns în cazul unei amenințări. Planul trebuie avizat de autoritățile statului. Am întrebat OMV Petrom punctual dacă acest plan există, ce buget a alocat măsurilor de securitate și dacă a instalat sau intenționează să instaleze aparatura menționată de ministru și șeful Forțelor Navale.
Compania ne-a răspuns că respectă toate obligațiile legale, că are echipamente de monitorizare pe platforme și nave și evaluează adăugarea unor sisteme suplimentare de detectare pasivă.
Din 2010, România are un Centru Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice – CNCPIC. Funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și este condus de colonelul Adrian Tudose. I-am solicitat un interviu, însă nu ni l-a acordat. Centrul are un rol esențial: evaluează riscurile, propune măsuri de protecție și controlează dacă proprietarii și operatorii infrastructurilor critice respectă obligațiile de securitate și dacă măsurile prevăzute în planurile lor sunt puse în practică. Am vrut să aflăm, concret, cât de actuale sunt aceste planuri. Așa că am întrebat din ce an datează planul de securitate după care funcționează Portul Constanța.
Reporter: Până anul acesta, evaluarea de securitate cum arăta? Când a fost făcută ultima dată?
Mihai Teodorescu, director general Administrația Portului Constanța: „Cu plan cu tot, undeva în 2019, 2020”
Reporter: După începerea războiului, a fost actualizată?
Mihai Teodorescu: „După începerea războiului, în port au fost câteva modificări majore în ceea ce presupune securitatea, dar, încă o dată, securitatea terestră, sub nicio formă pe luciul de apă.”
L-am căutat din nou pe colonelul Adrian Tudose la audierile din Senat despre explozia din Portul Constanța. Nu a venit. A trimis un subaltern.
Reporter: Portul Constanța are în acest moment un plan de securitate avizat, la zi?
Adjunct CNCPIC: „Nu pot să răspund la întrebări.”
Reporter: Dar are și atribuție de control, are atribuție, pe lege, de control, iar portul, de exemplu, în momentul în care a explodat drona, lucra pe un plan de securitate expirat, din 2019. Vorbim de anul 2026
Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne: „Dar portul nu este în subordinea…”
Reporter: Nu, dar controlul este în subordinea acestei direcții.
Cătălin Predoiu: „Controlul vizează modul în care sunt implementate reglementările de ordin european, reglementările naționale și funcționalitatea acestor infrastructuri critice. Trebuie verificată competența în detaliu. Nu este cum spuneți dumneavoastră, această infrastructură…”
Reporter: Legea spune, nu eu.
Cătălin Predoiu: „Nu, legea spune altfel”.
Articolul 6, alineatul 3, din Ordonanța de Urgență privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice spune explicit: Ministerul Afacerilor Interne, prin personalul CNCPIC, desfășoară activități de control, constată contravenții și aplică sancțiuni.
Am vrut să aflăm cât de des și-a exercitat Centrul această atribuție în ultimii ani. Într-un răspuns oficial, CNCPIC ne-a confirmat că, din 2022, anul în care a început războiul din Ucraina, și până în septembrie 2026, numărul controalelor efectuate la nivel național a fost: ZERO.
Drona care a intrat în blocul din Galați și cea care a explodat în Portul Constanța au fost două uriașe semnale de alarmă. În Europa cresc temerile privind incursiunile cu drone și acțiunile de sabotaj din partea Rusiei. Suntem într-un mediu de securitate cum nu am mai cunoscut de la al Doilea Război Mondial și trebuie să învățăm rapid să navigăm în siguranță prin aceste ape tulburi.
