Pe hârtie, promisiunea sună impecabil. În teren însă, găsim șantiere întârziate, proiecte făcute prost, instalații montate neglijent și școli renovate pentru copii care s-ar putea să nu mai vină. La Mangalia, elevii și profesorii unei scoli s-au trezit în clase cu o instalație de ventilare de tip industrial și așteaptă de anul trecut ca lucrările să fie finalizate.
Infrastructura școlară din România funcționează pe două viteze. În marile orașe apar campusuri moderne, laboratoare digitale, în timp ce în sute de localități elevii învață încă în clădiri degradate, cu toalete în curte, mobilier vechi și spații improvizate. Diferența dintre școlile din centrele universitare și cele din mediul rural a devenit atât de mare încât vorbim deja despre două sisteme educaționale diferite.
Statul a anunțat mii de proiecte de reabilitare și eficientizare energetică, dar multe sunt blocate de licitații contestate, proiecte incomplete, lipsa constructorilor sau incapacitatea autorităților locale, în timp ce termenele PNRR se apropie și iar riscul pierderii fondurilor înainte ca elevii să vadă schimbări reale este foarte mare. În marile centre universitare, campusurile duale promise ca hub-uri moderne pentru învățământ tehnic și profesional, cu laboratoare, cămine și practică în companii, au rămas aproape inexistente: cu trei luni înainte de finalul PNRR, doar un singur campus raportase lucrări avansate.
14 milioane de lei pentru reabilitarea Liceului Callatis din Mangalia
2,8 miliarde de euro alocat Uniunea Europeană prin programul valul renovării pentru mii de clădiri de interes public din toată țara, astfel încât aceste spații să devină independente energetic. Peste 1000 de școli au intrat în acest program și foarte multe sunt în plin șantier, deși mai sunt 3 luni până la încheierea PNRR. După ce aceste clădiri vor fi recepționate, factura la curent electric ar trebui să scadă cu 50%.
Facem astăzi o vizită prin mai multe școli să vedem în ce măsură soluțiile s-au implementat și dacă ele vor fi terminate la timp. 2,8 miliarde de euro a alocat Uniunea Europeană prin valul renovării, astfel încât mii de clădiri de interes public să devină spații eficiente energetic.
Peste 1.000 de școli au intrat în acest program și foarte multe sunt în plin șantier, deși până la închiderea PNDL mai sunt doar 3 luni. După ce aceste clădiri vor fi recepționate, dacă vor fi recepționate în cazul în care se vor încadra în termenul stabilit, factura la curent electric, ar trebui să scadă cu 50%.
Facem astăzi o vizită în mai multe școli, să vedem ce măsuri s-au implementat și în ce măsură vor fi gata la 31 august 2026.
Vom compara trei școli finantațe prin PNRR ca să vedem diferențele în gestionarea banilor publici. Vom vedea trei primari și trei rezultate diferite ale proiectelor a căror finalitate era transformarea loc în clădiri eficient energetic.
Prima oprire o facem la Mangalia. În orașul-port, prin Primărie, au ajuns pentru Liceul Callatis 14 milioane de lei pentru reabilitarea lui. Concret, după recepție, factura la curent ar trebui să scadă foarte mult datorită energiei solare produsă de panourile instalate pe acoperiș.
Conform panoului de la intrare, lucrarea trebuia predată luna trecută, dar în clase situația se prezintă diferit.
În luna mai 2024, Primăria scoate la licitație lucrarea „Creșterea Eficienței Energetice a Clădirii Publice - Liceul Callatis”. Potrivit caietului de sarcini și a documentației tehnice, constructorul ar fi trebuit să anvelopeze clădirile și să înlocuiască instalațiile termice. Tot acolo apareau și sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii.
La licitație se înscriu trei asocieri de firme. Câștiga un grup al cărui lider este constănțean a cărui societate are doi angajați. O a doua companie din Brăila specializată în instalarea de panouri solare apare în presa locală ca fiind favorizată de un primar la o licitație, fapt amendat de DNA care a considerat asta pagubă la fondurile publice. A treia, o firmă specializată în telecomunicații, al cărei patron a fost condamnat de DNA la închisoare cu suspendare pentru ca ar fi recunoscut ca a dat mită fostului manager al Spitalului Cernavodă pentru renovarea spitalului. Contractul e atribuit în luna iulie, 2024. Pe vremea accea, primar era Radu Cristian vizitat de o echipă „România, te iubesc!” în urmă cu șapte ani.
Primarul supărat că era întrebat de jurnaliști de avere s-a liniștit anul trecut când a fost reținut de DNA anul trecut pentru că ar fi primit peste 645.000 de euro mită. În schimbul banilor, spun procurorii, în primărie s-ar fi deschis uși: acte de urbanism semnate rapid, hotărâri de consiliu împinse mai departe, afaceri tolerate pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, controale care nu mai ajungeau la anumite firme și documente eliberate pentru construcții ridicate fără autorizație.
DNA mai susține că o parte din bani ar fi fost ascunși prin cumpărarea unui hotel în Cap Aurora și prin folosirea unor mașini de lux aparținând unor firme private, dar conduse exclusiv de Cristian Radu.
Instanța i-a interzis să mai ocupe funcția de primar, așa că interimar îl găsim pe Paul Foleanu, fost vice. "Am preluat compania în faliment, cu datorii de 12 milioane de euro. Le-am plătit pe toate. Acum mai avem doar datorii curente, din ultimele 90 de zile".
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: „Am preluat falimentul, 12 milioane datorii. De euro. Toți le-am plătit pe toate. Mai avem datorii curente eu știu în ultimele 90 de zile atât. E un contract al fostului primar. Da, din cate știu e OK. vedem”.
Îl întrebăm de lucrarea de la liceu care ar fi trebuit predată în vara anului trecut. Conform contractului, lucrarea ar fi trebuit predata pana in august 2025. Se semnează două prelungiri, primul până în decembrie anul trecut, iar al doilea până în februarie anul acesta. Suntem în mai și nu e gata.
Corespondent PRO TV: Cam pe unde sunteți? Contractul ar fi trebuit să fie gata încă din februarie.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Dacă vreți, îl chemăm și pe domnul de la Fonduri. Ei știu exact situația și sunt mai avansați cu informațiile. Contractul a fost prelungit.
Corespondent PRO TV: Da, asta am găsit și eu. Au fost două prelungiri, una până în decembrie, apoi încă una până în februarie. De o a treia prelungire nu am găsit nimic.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Eu cred că nu vor fi probleme. Nemulțumirile au fost legate de modul în care a lucrat contructoru.
Corespondent PRO TV: Haideți să stăm puțin de vorbă despre Liceul Callatis și proiectul de eficientizare energetică.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: În momentul acesta suntem aproape de final. Urmează procedura de recepție, apoi plata cotelor și taxelor. După ce terminăm și verificările, se face și ultima situație de plată.
Suntem curioși să vedem cum arată în teren așa că plecăm la liceu însoțiți de primar. La intrare vedem o stație pentru încărcat mașini electrice, parte a contractului de reabilitare. Primarul, în calitate de beneficiar al lucrării, ia la cunoștință.
Corespondent PRO TV: Aici încap patru mașini. Așa a fost prevăzut în proiect.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Stațiile au cabluri lungi și se pot conecta ușor.
Corespondent PRO TV: Și sunt funcționale?
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Da, așa ni s-a spus. Dacă vine acum un profesor cu o mașină electrică, o poate încărca aici, chiar înainte de recepția finală.
Corespondent PRO TV: Totuși, dacă ne uităm la contract, ar trebui deja să existe penalizări.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Contractul a fost prelungit. Inițial termenul era până în aprilie, așa scrie și pe panoul din față. O parte dintre lucrări au fost încheiate, dar au rămas cele care nu au fost eligibile: anumite reparații și masca pentru centrala de ventilație. Pentru acestea termenul a fost prelungit până la 31 august.
E momentul sa vobim despre lucrările eligibile, dar mai ales cele neeligibile, neprinse în proiect. Lucrările sunt făcute neglijent. În plus, muncitorii au plecat înainte să facă reparațiile, iar cei din școală spun că spuma poliuretanică e lasată așa de anul trecut. În proiect, sistemul de ventilație apare descris în termeni generali: ventilare mecanică, recuperare de căldură, climatizare, eficiență energetică.
În clase însă, realitatea loveste: tubulaturi metalice expuse, trasee tehnice la vedere, conducte coborâte până aproape de nivelul elevilor. Iar în documentația tehnică analizată lipsesc exact detaliile care ar trebui să existe într-o școală în care învață copii. Documentele nu menționează norme speciale privind siguranța copiilor în raport cu instalația și nici măsuri antiaccident pentru elementele montate aparent.
Într-un proiect public de peste 2 milioane de euro, destinat unei unități de învățământ, astfel de detalii Sunt esențiale, Mai ales când instalația nu este ascunsă într-un plafon tehnic, ci parte vizibilă din sala de clasă.
– Par mai degrabă sisteme industriale decât unele pentru uz casnic. Știți ce tip de sistem este? Și mă gândesc că rosturile acestea se vor deteriora dacă rămân așa. Nu existau și alte soluții pentru ventilare?
– Inițial fusese gândit altfel. Era prevăzut un geam în zona aceea, ca instalația să nu iasă pe sub masă. Probabil ar fi fost mai simplu așa, dar proiectanții au ales varianta aceasta, cu evacuarea prin geam. Noi suntem doar beneficiarii lucrării, nu noi am cerut soluția tehnică. La proiect au lucrat mai multe firme și cred că nu au comunicat foarte bine între ele.
Discuțiile se poartă în laboratorul de Informatică, unde vedem dotările cumpărate tot cu fonduri PNRR. Laptopuri, ochelari VR, roboți. După ediția din 3 mai a emisiunii când am vorbit despre faptul că aceste dotări nu sunt folosite la adevărată capacitate, Ministerul Educației a trimis inspectoratelor scoalare o dispoziție.
Comisia e formată dintr-un inginer de sistem care este chemat de urgență la școală. Toți profesorii au fost pregătiti să folosească echipamentele. Directoarea spune că nu pot fi scoase la toate orele pentru că laboratorul este ocupat permanent de o clasă.
– Și ce v-au învățat la cursuri?
– Teoretic, orice profesor poate folosi echipamentele. Practic însă, dacă nu lucrezi constant cu ele, mai ales după doi ani, e greu să le stăpânești foarte bine.
Țoată această aparatură spectaculoasă ar trebui să facă orele mai atractive, iar investiția în reabilitare ar fi trebuit să schimbe imaginea prăfuită a școlii. Primarul care a preluat din mers proiectul e conștient că trebuie să plătească ei restul finisajelor din cauza proiectului semnat de cei de dinainte.
– Cam așa arată acum interiorul. Mai trebuie făcute finisaje în jurul blocurilor de ventilație despre care vă spuneam. Am înțeles că constructorul le va face pe cheltuiala proprie.
– Aceste sisteme au fost montate pentru schimbul de aer.
– Și dumneavoastră mergeți mai departe cu mandatul?
– Depinde de ce va decide instanța. Chiar astăzi are loc verificarea controlului judiciar și cere sa se intoarca la primarie.
În ziua vizitei noastre fostul primar, cel care era primar când s-a încheiat contractul pentru reabilitarea școlii era la tribunal. Cerea sa i se ridice restricția de a mai ocupa funcția de primar. Instanta i-a respins cererea. I-am cerut primarului suspendat un punct de vedere, dar nu ne-a răspuns.
Renovări din banii PNRR
Ne mutăm în comuna Mihail Kogalniceanu, unde peste două milioane de euro au fost alocate pentru reabilitarea a două corpuri de clădire ale Liceului Teoretic. Primărița a decis însă să folosească fondurile diferit și a cerut ca proiectul să facă reparații capitale.
Ancuța Daniela Belu, primărița comunei Mihail Kogălniceanu: „Nu a fost doar o simplă eficientizare energetică. Aici s-au făcut lucrări serioase de infrastructură: s-a săpat până la aproape doi metri adâncime, s-au turnat fundații și betoane pentru consolidare. Clădirea este acum stabilizată inclusiv din punct de vedere seismic și poate rezista unui risc seismic ridicat. Aceleași lucrări au fost făcute și la corpul al doilea, unde investiția a fost deja recepționată, iar documentațiile au fost înaintate mai departe”.
A renunțat la sistemul de ventilație care recuperează caldura și a folosit banii pentru renovarea la exterior și interior.
Cu o investiție de un milion 300.000 de euro primarul din Adjud, județul Vrancea, a reușit să eficientizeze energetic două școli. A aplicat pentru reabilitarea ei și a obținut din PNRR 1,7 milioane de lei. A completat și cu fonduri din bugetul local, iar în toamnă va fi dată în folosință. O singură problemă ar fi: în zonă nu sunt elevi. Din acest motiv școala a fost închisă în urmă cu mai mulți ani.
Corespondent PRO TV: Câți copii vor învăța aici acum?
George Claudiu Nica, primar Adjud: Nu am o evaluare exactă în momentul acesta. Când am preluat mandatul, școala era nefuncțională, iar această investiție este primul pas care poate transforma clădirea dintr-un spațiu neutilizabil într-unul funcțional pentru educație. De aceea nu pot avansa acum o cifră pe care nu o pot controla sau verifica.
Corespondent PRO TV: Totuși, când a fost depus proiectul, trebuia estimat un număr de beneficiari pentru obținerea finanțării. Câți copii erau trecuți acolo?
Școala se află într-un cartier de la marginea Adjudului. În fiecare sală a fost montat un sistem de recirculare a aerului diferit, mai compact și mai potrivit pentru dimensiunea claselor. Soluția aleasă aici ocupă mai puțin spațiu și poate fi integrată mai ușor în proiect.
George Claudiu Nica, primar Adjud: Sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic. Acestea sunt cele două sisteme de ventilare.
Corespondent PRO TV: Cum funcționează?
George Claudiu Nica, primar Adjud: Introduc aer curat din exterior și îl recirculă în interior. Soluția aceasta este diferită față de ce avem în celălalt corp de clădire, care are trei niveluri.
Același sistem e deja folosit în liceul deja reabilitat.
Prin PNRR autoritatile din România au accesat fonduri pentru reabilitarea și eficientizarea energetica 1.400 de unități de invățământ. În trei luni ar trebui recepționate pentru ca fondurile să nu fie pierdute.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene: „Am prezentat un plan în doi pași. Primul ține de transparență și onestitate. Dacă vii și spui din timp că nu mai poți continua proiectul sau că ai nevoie de sprijin, putem stabili împreună o soluție. Există inclusiv varianta unor împrumuturi sau granturi, dacă Ministerul Finanțelor va fi de acord. Important este ca banii să nu fie pierduți. Problema apare atunci când nu comunici și blochezi proiectul. În astfel de situații trebuie să existe penalități mai consistente. De aceea pregătim o ordonanță de urgență, deja anunțată în ședința de Guvern, care va clarifica modul în care se închid proiectele din PNDL. La final, vrem să existe și un instrument de management al așteptărilor, astfel încât toată lumea să înțeleagă că aceste proiecte nu pot fi tratate superficial”.
28 de campusuri pentru învățământ dual fuseseră inițial aprobate prin PNRR, dar anul trecut Guvernul a anuntat doar opt au șanse să fie finalizate. Singurul inaugurat e cel de la Oradea. În rest, șantierele sunt întârziate, iar șansele să fie recepționate în august sunt foarte mici. Bugetul total alocat a crescut la aproximativ 588 milioane euro.
Ca să ințelegem ce ar trebui să ofere învățământului din România acest tip de învățământ mergem la Univesitatea Ovidius care derulează o astfel de investiție. I-am vizitat la sfârșitul lunii aprilie, iar șantierul era la nivel de structură. Conducerea n-avea însă emoții legat de finalizarea lucrarilor în trei luni.
Cosmin Filip, prorector al Universității Ovidius: „Aici vor funcționa spații de învățământ și laboratoare, destinate atât elevilor, cât și activităților practice. Proiectul include și spații de cazare, precum și cantină. Ne dorim ca această clădire să devină un nucleu pentru învățământul preuniversitar și universitar, dar și pentru colaborarea cu operatorii economici. Prin proiect au fost prevăzute investitii pentru dotarea laboratoarelor. În continuare, împreună cu partenerii economici, stabilim ce alte echipamente mai sunt necesare pentru activitatea practică. Lucrările au început deja”.
Lucrările au început în septembrie, anul trecut. Deși contractul de finanțare a fost semnat în 2023.
Cosmin Filip, prorector al Universității Ovidius: „Au fost mai multe etape obligatorii pe care a trebuit să le parcurgem, inclusiv obținerea unui aviz interministerial, având în vedere valoarea proiectului și tot ce a presupus investiția. Procedurile au durat aproape un an și jumătate, iar contractul a fost semnat în 2023”.
Aspecte birocratice care au întârziat începerea lucrărilor cu un an și jumătate. Cam toate șantierele sunt la acest nivel și doar o mobilizare din partea constructorilor ar putea face ca ele să fie predate la sfârșitul lunii iulie pentru începerea recepției. Aceste campusuri ar urma să le ofere elevilor și studenților laboratoare, ateliere, cămine și stagii de practică direct în firme, după modelul german al învățământului dual. Aflam asta de la un cadru didactic universitar venit sa-si prezinte oferta la târgul educațional organizat de universitatea constănțeană.
În septembrie, noii studenți interesați să devină meseriași încă de pe băncile facultății ar trebui să intre în noul campus. Alte șapte sunt în plin șantier, iar autoritățile dau asigurări ca sunt în grafic.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene: „Discuțiile politice au ajuns să fie mai importante decât implementarea efectivă a proiectelor. S-au pierdut ani întregi doar pentru stabilirea listelor cu zeci de campusuri. Peste tot unde au existat astfel de liste au apărut întârzieri majore și dispute legate de împărțirea banilor. PNRR a fost aprobat în 2021, iar contractele de finanțare s-au semnat abia în 2024. Asta înseamnă că trei ani au fost pierduți doar pentru a decide cine intră pe listă și cum se distribuie fondurile”.
Ani la rând, România a vorbit despre modernizarea școlilor ca despre o promisiune inevitabilă. Pe teren însă, între proiecte făcute în grabă, licitații întârziate, șantiere neterminate și bani cheltuiți fără o strategie clară, diferența dintre ce s-a promis și ce primesc elevii rămâne uriașă.
În unele locuri apar laboratoare digitale și clădiri eficiente energetic, în altele încă se improvizează printre pereți neterminați, instalații montate neglijent sau școli renovate pentru copii care nu mai există.
În doar câteva luni, România trebuie să demonstreze că poate închide proiectele asumate prin PNRR și că miliardele europene investite în educație nu au produs doar șantiere și rapoarte de progres.
Pentru că, dincolo de procente și termene, miza reală rămâne aceeași: dacă acești bani schimbă cu adevărat condițiile în care învață copiii sau dacă încă o generație va rămâne captivă într-un sistem care promite modernizare, dar livrează prea puțin și prea târziu.
