Discutăm despre cât va câștiga statul român din această exploatare și cui vor fi vândute gazele.
Proiectul este extrem de complex: conducta a intrat deja la Tuzla printr-un tunel săpat pe sub faleză și plajă și se va conecta, la 160 de kilometri în larg, cu platforma de extracție Alpha, aflată acum în construcție într-un șantier din Indonezia.
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: ”Platforma cu picioarele, undeva la 600 de milioane de euro. Picioarele platformei sunt undeva la 7.000 de tone. Turnul Eiffel are undeva la 8.000 de tone, 9.000 de tone. Platforma cu picioarele împreună sunt undeva la 20.000 de tone”.
Între timp, Transocean Barents, o altă platformă de foraj la mare adâncime, a terminat de săpat puțurile din zăcământul Pelican și s-a apucat de cele aflate la 1.000 de metri adâncime în zăcământul Domino.
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: ”Platforma de foraj autopropulsat Transocean Barents costă undeva la 1.200.000 de euro pe zi în funcționare continuă”.
Pe de altă parte, legislația de mediu pentru astfel de investiții devine tot mai strictă, iar organizațiile de mediu monitorizează atent activitățile din zonă. Chiar în timpul montajului acestui reportaj, Greenpeace a anunțat că a identificat, pe baza imaginilor satelitare, o posibilă deversare în apropierea forajelor: o pată cu o lungime de aproape 100 de kilometri și o suprafață estimată la 45 de kilometri pătrați. Incidentul ar fi avut loc pe 10 martie, iar o posibilă sursă ar fi fost o navă de suport aflată în zonă.
OMV Petrom respinge informațiile privind o presupusă deversare accidentală poluantă în perimetrul Neptun Deep. Companie precizează că monitorizează calitatea apei și nu s-au constatat deversări accidentale.
La final, pe fundul mării va fi funcționa un întreg sistem industrial conectat la platforma care de anul viitor va împinge spre țărm primele molecule de gaze din zăcăminte. Ne mutăm la Tuzla, locul pe unde vor ajunge gazele la țărm.
Corespondent ProTV: ”Cablul acela negru este cablul de fibră optică. Tot ce vedeți pe rolă va fi îngropat pe sub pământ. Iar fibra optică va ajunge la o distanță de peste 160 de kilometri. Cu ajutorul fibrei optice, platforma de la perimetrul Neptun Deep este controlată de la distanță, de la țărm”.
Dacă pe platforma de foraj Transocean lucrează mulți muncitori, platforma de extracție Alpha nu va avea la bord niciun om după ce va sosi din Indonezia și va fi instalată pe poziții. Pentru mentenanță și intervenții de urgență vor fi trimise echipe de la țărm.
”Neptun Deep va dubla producția de gaze a României”
Cristian Hubati, membru board OMV Petrom: ”Pot sta acolo până la două săptămâni. Au mâncare, au apă, au loc unde să se odihnească. Practic, în centrul de comandă din Tuzla, operatorii de acolo vor supraveghea platforma, toți parametrii de proces, văd prin camere video diverse unghiuri și diverse echipamente critice și văd de asemenea starea tuturor echipamentelor de acolo. Sistemul de producție este pe fundul mării, operat de la distanță și întreținut cu submersibilul. Nu poți să te duci cu scafandri, totul se face cu vehicule remote controlled, submersibile. Te uiți ca într-un joc electronic, te uiți pe un ecran și faci operații la distanță cu un robot. Închizi, deschizi robinete, înlocuiești diverse părți de echipament”.
Clădirea centrului de comandă de la Tuzla a fost finalizată și urmează să fie instalată tehnologia care va permite controlul de la distanță. Întreg proiectul Neptun Deep presupune o investiție de 4 miliarde de euro. O parte din subansamble au fost realizate în România, însă marea majoritate a contractelor au fost atribuite unor companii străine. Cristina Verchere este CEO-ul OMV Petrom.
”Reporter: Oamenii se întreabă de ce platforma sau conducta nu sunt realizate în România.
Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: Trebuie înțeles că acesta este primul proiect de mare adâncime din istoria României. România are, într-adevăr, o tradiție îndelungată în industria petrolului și gazelor, însă acesta este primul proiect la mare adâncime. Iar când realizezi ceva în premieră, vrei să te asiguri că totul este făcut la cele mai înalte standarde. De aceea am apelat la expertiză internațională, pentru a putea livra proiectul în siguranță, la timp și în limitele bugetului”.
Costurile investitie sunt împărțite jumătate-jumătate între OMV Petrom și compania de stat Romgaz. Fiecare companie va avea dreptul la jumătate din cele 100 de miliarde de metri cubi de gaze, care la prețurile de astăzi valorează zeci de miliarde.
Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: ”În primii 8-10 ani vom extrage 8 miliarde de metri cubi pe an. În prezent, România produce 9 miliarde de metri cubi pe an. Deci Neptun Deep va dubla producția de gaze a României”.
Aristotel Jude este directorul general adjunct al Romgaz. Spune că România va deveni independentă energetic începând de anul viitor.
Marius Aristotel Jude, director general adjunct Romgaz: ”La momentul la care producția din proiectul Neptun Deep va începe să curgă în sistemul național de transport, din perspectiva cantităților, în opinia mea nu va mai fi nevoie de importuri de gaze naturale”.
Puiu Chisăliță este expert în domeniul energiei.
Puiu Chisăliță, expert în domeniul energiei: ”Dacă vorbim de Uniunea Europeană, din perspectiva producției de gaze naturale, România va deține locul 1 la producția de gaze naturale”.
Corespondent ProTV: ”Acest labirint uriaș este sistemul de măsură fiscală. Este de fapt un contor uriaș. Și dacă vreți, este cea mai importantă parte pentru statul român. deoarece aici, cu debitmetre ultrasonice de înaltă perfomanță, se măsoară cantitatea de gaze extrasă din zăcământ și introdusă în rețeaua natțonală. În funcție de această cantitate se calculează redevențele pe care Petrom și Romgaz le plătesc statului român”.
Cristina Verschere, CEO OMV Petrom: ”Am calculat impactul total în ceea ce privește taxele și dividendele. Vorbim de încasări de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata proiectului”.
Atât Romgaz, cât și OMV Petrom decid cui vând. Pot vinde atât în România, cât și la export. Premierii Slovaciei și Austriei s-au interesat deja de gazele din Neptun Deep când s-au întâlnit cu Ilie Bolojan și Nicusor Dan. OMV Petrom are deja acorduri de vânzare în Moldova și Germania, iar potrivit Hotnews negociază în această perioadă și cu compania maghiară MVM un acord pe 7 ani pentru vânzarea a 5 miliarde de metri cubi.
Legea dă statului român drept de preemptiune. Poate cumpăra, dacă dorește, cantitățile negociate de cele două companii cu alți clienți. Însă trebuie să ia decizia în maxim 7 zile de când este notificat.
Cristina Verschere, CEO OMV Petrom: ”Am contractat 5% din volumul. Mă rog, partea noastră, pentru că noi comercializăm doar cota care ne revine”.
Romgaz n-a încheiat deocamdată niciun contract. Ambele companii se feresc să dea detalii despre ce negocieri poartă.
Cristina Verschere, CEO OMV Petrom: ”Este strict confidențial. Sunt informații comerciale confidențiale, inclusiv din perspectiva Consiliului Concurenței”.
”Reporter: Deci Romgaz nu va face export cu gaze din Marea Neagră?
Marius Jude, director general adjunct Romgaz: Nu vă pot răspunde la această întrebare”.
Gazele din Neptun Deep ne-ar transforma din importatori, în exportatori de îngrășăminte
Pe modelul Hidroelectrica, care a devenit furnizor de electricitate direct către gospodării, și Romgaz are în plan să devină furnizor ăatre populație. Anul viitor va fi eliminată plafonarea prețului la gaze. Am întrebat companiile ce se va întâmpla cu facturile, în condițiile în care prețul gazelor e dictat de cotațiile internaționale.
”Reporter: Așadar, întrebarea rămâne: voi plăti mai puțin la factura de gaze?
Cristina Verschere, CEO OMV Petrom: Depinde de evoluția prețurilor gazelor la nivel global”.
”Reporter: Ne așteptăm la un preț cât mai mic în facturile oamenilor?
Marius Aristotel Jude, director general adjunct Romgaz: În opinia mea, în mod normal, da. Este foarte greu de dat o predicție, pentru că prețul gazelor naturale se formează după niște indicatori”.
Puiu Chisăliță spune că prețurile vor scădea dacă statul va folosi banii din redevență să reducă taxele și tarifele la gaze.
Puiu Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă: ”Reduceri de costuri, reduceri de fiscalități și concurență... față de prețul actual, astăzi dacă mă întrebați, eu cred că am putea avea un preț cu 5% mai mic decât îl avem în momentul de față”.
În plus, Romgaz a achiziționat recent combinatul de îngrășăminte Azomureș și va reporni producția. România importă îngrășăminte la prețuri record, costuri care se regăsesc în prețul alimentelor. Gazele din Neptun Deep ne-ar putea transforma din importatori în exportatori.
Puiu Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă: ”Acum, să zicem, dacă ai fi avut Azomureșul funcțional dădeai o mare lovitură ținând seama de criza la îngrășământ pe care o avem”.
În curând centralele echipe 38, 39 de la Mintia și Iernut vor reveni în funcțiune pe gaze și vor reduce importurile de electricitate. Tot pe gaze trebuiau să treacă și centralele statului pe cărbune de la Turceni și Ișalnița, precum și CET II Craiova. Ar fi poluat mai puțin și ar fi produs energie mai ieftină, însă proiectele statului au stagnat.
Dacă toate proiectele de extindere a rețelelor de gaze s-ar realiza, necesarul României depăși până și producția de gaze din Neptun Deep
În paralel, alte 12 miliarde de lei sunt investite prin programul Anghel Saligny în extinderea rețelelor de gaze, dar mulți consumatori evită branșarea din cauza costurilor ridicate. Otilia Nuțu este analist de politici publice în energie.
Otilia Nuțu, analist Expert Forum: ”Noi vrem să extindem aceste rețele ca lumea să se branșeze. Nu să facem niște conducte care sunt pe stradă și lumea nu se branșează la ele pentru că gazul e prea scump și nu merită să te încălzești cu gaz. Deci asta e marea problemă. Fie aruncăm banii dacă lumea nu se va branșa și nu vom avea consum, fie vom avea un consum care va fi semnificativ peste capacitatea noastră de producție”.
O analiză Expert Forum arată că, paradoxal, dacă toate proiectele anunțate ar deveni realitate, consumul național de gaze ar depăși de anul viitor producția internă, cu tot cu gazele din Neptun Deep, iar România ar rămâne dependentă de importuri. Otilia Nuțu a realizat analiza.
Otilia Nuțu, analist Expert Forum: ”Dacă punem cap la cap aceste consumuri prognozate vedem că niciodată nu vom ajunge să fim independenți energetici. Noi acum importăm cam un sfert. Scade importul anul viitor, după care importurile vor crește pe măsură ce va crește și consumul”.
La peste 160 de kilometri în largul Mării Negre, România construiește cel mai ambițios proiect energetic din istoria recentă. Un proiect de miliarde, care promite independență energetică, dar ridică și întrebări despre prețuri și viitorul consumului. Primele gaze ajung anul viitor. Tot atunci OMV și Romgaz vor începe explorarea unui nou zăcământ descoperit în apele României, la o distanță și la o adâncime și mai mare.
