La Vidraru, lacul a rămas înainte de iarnă pe jumătate de gol, pentru că nu a plouat suficient. Vidraru este unul dintre cele șase lacuri principale ale bazinului hidrografic Argeș–Vedea.

Începând cu sfârșitul lunii iulie, când nivelul apei din Vidraru a încetat să mai crească, Apele Române au fost nevoite să evacueze apă într-un ritm accelerat din celelalte cinci lacuri, pentru a asigura necesarul de apă al populației.

Sorin Rîndașu, Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: „Este și despre asigurarea apei potabile și practic ele se golesc tocmai pentru a asigura acel nivel de apă potabilă”.

Nivelul de umplere al celor mai importante 40 de lacuri din România este monitorizat constant de Apele Române. Anul trecut, în această perioadă, gradul lor de umplere era de 71%. Anul acesta este la doar 55%. Cu 1 miliard de metri cubi de apă mai puțin.

„Reporter: Credeți că veți ajunge la o situație în care veți trebui să alegeți între producția de energie electrică și asigurarea apei potabile?

Sorin Rîndașu: Teoretic, există scenariul ăsta. Conform legislației, prioritară este alimentarea cu apă a populației”.

La nici două săptămâni de la interviu, presiunea asupra resurselor de apă a devenit atât de mare, încât producția de energie electrică la Lacul Golești a fost sistată ca măsură de conservare a rezervelor de apă pentru populație. Situația nu e mai roz nici în restul țării. Am mers să vedem lacurile din vârful munților.

Corespondent ProTV: „Mă aflu pe fundul Lacului Oașa, în mod normal aici ar trebui să fie încă 7-10 metri de apă deasupra lacului, însă anul acesta, din cauza secetei și din cauza obligațiilor pe care Hidroelectrica le-a avut pentru furnizarea către terți cu care avea deja contracte încheiate, volumul de apă din acumulare s-a redus drastic”.

Au stat o viață aici și abia acum văd fundul lacului pentru prima dată

La Oașa, nivelul apei a scăzut atât de mult, încât, la coada lacului, au ieșit la iveală buturugile arborilor seculari tăiați în anii '70, când a fost amenajată acumularea.

Doi localnici locuiesc de 50 de ani pe malul lacului și este pentru prima dată când pot păși pe fundul acestuia.

„Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Imaginați-vă așa: o secetă foarte pronunțată, care vine după alți 2 ani de secetă. Debitul Dunării care a dus la scoaterea din funcțiune a centralei de la Cernavodă…

Reporter: Dacă n-ar fi fost problemele de la Nuclearelectrica, ar fi fost nevoie să scoateți atât de multă apă din lacuri?

Ianăș Rădoi: Cu siguranță, nu”.

Pentru a conserva cât mai mult din rezervele de apă, Hidroelectrica a ajuns să cumpere curent din alte surse, la prețuri mai mari.

„Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Și noi cumpărăm energie ca să ne asigurăm obligațiile contractuale.

Reporter: Asta e obișnuit sau e din cauza secetei?

Ianăș Rădoi: Fenomenul e obișnuit, dar e un pic amplificat din cauza secetei”.

Mai conducem 30 de kilometri și ajungem la Lacul Vidra, principala acumulare hidroenergetică de pe râul Lotru.

Lacul Vidra este a treia cea mai mare acumulare din România. Hidrocentrala de la Vidra este a doua după Porțile de Fier. A fost proiectată să producă aproape cât două reactoare de la Cernavodă. Doar că, anul acesta, din cauza secetei prelungite, volumul de apă din lac a scăzut drastic. Aproape jumătate din volum a dispărut.

Apa din Lacul Vidra are o singură întrebuințare: producerea de energie electrică. Ca să vă faceți o idee despre cât de mult a scăzut nivelul apei, gândiți-vă că un brad poate ajunge la 20 de metri înălțime. Comparați apoi această înălțime cu cea a malurilor care, în mod normal, ar fi trebuit să fie acoperite de apă. Scăderea nivelului în lac declanșează un fenomen hidraulic care scade din eficiența centralei.

Prof. Diana Bucur, Facultatea de Energetică: „Nivelul apei în lac influențează puterea pe care poate să o producă o turbină hidraulică”.

Am rugat-o pe profesoara Diana Bucur de la Facultatea de Energetică ce se întâmplă când scade nivelul apei în lac.

Prof. Diana Bucur, Facultatea de Energetică: „La aceeași putere produsă, se consumă mai multă apă. Sau cu aceeași apă, produc mai puțină energie”.

Cu cât nivelul este mai scăzut, cu atât este nevoie de mai multă apă pentru a produce aceeași cantitate de energie.

Prof. Diana Bucur, Facultatea de Energetică: ”La o variație de 20% și o variație de 3-4% în randamentul turbinei, dacă s-ar reduce cu 20% înălțimea, ar crește necesarul de apă cu 30%”.

Privite de sus, Vidra și Oașa nu par să fie atât de goale. Mai este însă un aspect esențial: pe măsură ce nivelul scade, lacul nu doar că devine mai puțin adânc, ci se și îngustează.

De exemplu, în cazul Lacului Paltinu. Primii 20 de metri de la suprafață înmagazinează aproximativ 20 de milioane de metri cubi de apă. În schimb, ultimii 20 de metri, din zona cea mai adâncă a lacului, reprezintă doar 3 milioane de metri cubi.

Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: „Hidrologia deficitară din anul ăsta a condus la consumarea accelerată a unor rezerve de care ținem să le conservăm, mai ales că vom intra în iarnă, va urma sezonul rece”.

Hidroelectrica intră în iarnă cu o rezervă de energie în marile lacuri cu 1.000 de GWH mai mică decât cea din ultimii 4 ani. Acesta este un grafic intern al companiei. Cu negru este rezerva de energie din octombrie 2024-2026. Liniile colorate reprezintă rezervele cu care am intrat în iarnă în perioada 2022-2025.

Bătălie pentru fiecare picătură de apă

Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: „Prognoza până în decembrie nu e deloc îmbucurătoare, nu vedem precipitații. Adică ele vor continua să scadă”.

Prof. Diana Bucur, Facultatea de Energetică: „În general, când vin aceste ploi sau viituri după perioada de secetă, apa nu prea mai ajunge în lacuri, ea este absorbită de pământ în zonele respective”.

„Reporter: Când estimați că o să se inverseze trendul?

Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Cu primele precipitații consistente, ceea ce înseamnă, ținând cont de prognoza primită, în 2027”.

Energia produsă din surse hidro este crucială pe timpul iernii, când sistemul nu se mai poate baza pe cea solară sau eoliană.

Prof. Diana Bucur, Facultatea de Energetică: „Avem în sistemul energetic energie produsă din mai multe surse. Nuclear, combustibili fosili și alte surse regenerabile: apă, vânt, soare. Dintre toate acestea, vântul și soarele au o intermitență foarte mare. Se pot opri sau porni oricând. Și atunci trebuie să compensăm rapid în sistem această lipsă sau acest surplus. Asta nu se poate face în timp foarte scurt decât cu sursa hidro, deschidem vana turbinei și în câteva minute producem energie electrică sau cu centralele pe gaz. Și aici e important să avem resursa de apă disponibilă ca să putem să asigurăm aceste compensații rapide în sistem. Altfel, riscul este de avarii în sistem, până la un nefericit blackout”.

Se duce o adevărată bătălie pentru fiecare picătură de apă. Lacul Iezer Mostiștea, din județul Călărași, este cea mai mare acumulare de apă de la câmpie. Deși se află pe cursul râului Mostiștea, debitul acestuia este mult prea mic pentru a umple lacul. Așa că apa este adusă din Dunăre, printr-un canal săpat sub nivelul fluviului. De acolo, ajunge la o stație de pompare, care o ridică și o împinge în lac.

Corespondent ProTV: „Ce veți vedea acum este o anomalie. În mod normal, apa pe acest canal ar trebui să curgă în sens invers. Să vină dinspre Dunăre în canal, să ridice nivelul apei în canal, astfel încât apa să fie pompată în interiorul lacului de acumulare Mostiștea. Unde se acumulează rezerve de apă pentru irigația a zeci de mii, sute de mii de hectare în Câmpia Bărăganului. Doar că, anul acesta, nivelul Dunării, se și vede aici, a scăzut într-atât de mult, încât a coborât sub nivelul canalului. Apa nu mai are cum să intre pe canal. În plus, în octombrie, autoritățile au luat o decizie fără precedent. Au decis să renunțe la milioane, zeci de milioane de metri cubi de apă din rezerva Lacului Mostiștea, să-i dea drumul să curgă invers pe canal, să ajungă în Dunăre în speranța că vor reuși astfel să ridice puțin nivelul Dunării, mult mai departe, la Cernavodă, unde este nevoie de mai multă apă pentru a răci reactoarele nucleare”.

Sorin Rîndașu, Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: „Discutăm de câțiva centimetri pe care încercăm să-i menținem pentru zona Cernavodă”.

Apele Române au decis să evacueze 20 din cele 60 de milioane de metri cubi de apă strânsă în lac. Lacul este folosit exclusiv pentru irigații, iar măsura a stârnit nemulțumirea agricultorilor.

Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: „România este singura țară care primăvara despăgubește pentru inundații și vara pentru secetă. Noi nu avem un management eficient al apei”.

Jumătate din lacuri sunt colmatate peste 55%

Liberalul Emil Dumitru este fermier și, până de curând, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: „Deci asta este investiția și modernizarea Ministerului Agriculturii și a ANIF-ului”.

Ca să aducă apă în lac, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare are costuri mari cu energia electrică necesară funcționării pompelor.

„Reporter: Ca să bagi înapoi 20 de milioane de metri cubi, despre ce sume vorbim? Ca să ne facem o idee.

Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: De ordinul milioanelor de lei.

Reporter: Sunt suportate de fapt din bugetul de stat.

Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: Bugetul de stat, da”.

Iarna, pompele nu pot funcționa din cauza temperaturilor reduse.

„Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: Plus că dacă mergem foarte mult în vară și temperaturile sunt foarte mari se încălzesc motoarele. Noi avem o fereastră extrem de îngustă. Lunile februarie, martie, aprilie, după care Dunărea când scade, riscăm să ardem pompele. 

Reporter: Teama dumneavoastră este că ce s-ar putea întâmpla anul viitor?

Emil Dumitru, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii: Păi, este simplu, dacă vom avea un debit foarte scăzut al Dunării, s-ar putea să avem o fereastră foarte mică în care să putem să pompăm noi, ANIF-ul, apa în amenajarea Mostiștea și practic amenajările despre care vă vorbeam mai devreme, să nu poată să aibă apă suficientă să ducă pe canalele magistrale de irigații și să facă fermierii să irige”.

Fermierii își doresc un nivel cât mai ridicat în lac și pentru că le-ar reduce costurile cu energia necesară pentru a repompa apa din lac către culturile de cereale. 

Sorin Rîndașu, Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: „Cert este un singur lucru și subliniez: pompele au nevoie de energie, energia de data asta are nevoie de apă”. 

Pe măsură ce secetele sunt mai lungi și mai dese, Hidroelectrica și Apele Române au nevoie de cât mai multă apă în lacuri la începutul verii. Viiturile de primăvară aduc cantități mari de apă, care pot fi stocate pentru perioadele de secetă. Problema este că, în timp, sedimentele depuse pe fundul lacurilor au redus considerabil cantitatea de apă pe care acestea o pot stoca.

Corespondent ProTV: „Lacul Prundu, de lângă Pitești, a fost proiectat cu o capacitate de 3 milioane de metri cubi de apă. În prezent mai poate să țină doar 1 milion de metri cubi. Două treimi din capacitatea lacului au fost pur si simplu anulate de colmatări”.

Administrația Bazinală Argeș-Vedea are 22 de lacuri în responsabilitate.

„Reporter: Din cele 22 de baraje, cam câte credeți că sunt colmatate peste 50%?

Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Spre jumătate.

Reporter. De ce e asta o problemă?

Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: În primul rând, tranzitarea viiturilor. Ai un volum mai mic de atenuare. Tu te bazezi pe un volum de apă de 5 milioane de metri cubi, dar în realitate cu această colmatare volumul de apă este de doar 2 milioane. Și pe noi, pe Apele Române, avem un stoc, o rezervă de apă mai mică pentru principalii beneficiari”.

Fenomenul afectează mai ales lacurile de la deal și de la câmpie. Potrivit conferențiarului Altan Abdulamit, nivelul mediu de colmatare al lacurilor din România este de 40%.

„Este un an pe care nu l-am mai întâlnit”

O parte pot fi eliminate prin circuitele din interiorul barajelor, manevre care cresc uzura mecanismelor.

„Reporter: Turbiditatea apei de acum două săptămâni a blocat și turbinele Hidroelectrica?

Sorin Rîndașu: Evident. Asta se întâmplă în cazul unei viituri. În momentul în care crește turbiditatea, temperatura lagărelor respective crește. În momentul în care ajunge la 80 de grade Celsius, ele sar automat din funcțiune”.

Alternativa este ca lacurile să fie golite pe rând și achiziționate servicii de decolmatare. Doar că..

„Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Un milion de metri cubi ne costă cam 35 de milioane de lei.

Reporter: Și într-un lac de genul ăsta ați avea nevoie să scoateți câte milioane?

Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: 3-4-5, la Văcărești spre 6 milioane. Vorbim de câteva milioane de metri cubi de mâl”.

Sorin Rîndașu, Departamentul pentru Situații de Urgență Apele Române: ”Odată ce vrei să scoți un volum de sedimente de acolo, apare problema unde le duci”.

Cristian Barbu, șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: „Aveau utilajele în lac să decolmateze, nu mai aveau unde să ducă materialul, transportul și depozitarea materialului”.

Colmatările sunt un fenomen natural.

„Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Trebuie să înțelegem că e un fenomen natural. El e accelerat de acțiunea omului în natură.

Reporter: În ce sens?

Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Și cine exploatează lemnul în acele zone, în acele bazine? Orice utilaj care trece pe acolo lasă efecte. Care la ploi, la torenți, se resimt.

Reporter: Adică intră mai repede mizerie în lac?

Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Așa e, așa e”.

Costul aluviunilor de fundul lacurilor va fi plătit, în cele din urmă, tot de consumatori, prin facturi.

Bogdan Chițescu, director general ESZ Prahova: „Au venit foarte multe aluviuni din munte. În râurile de unde noi tragem apa au adus turbiditate, au adus resturi vegetale care nouă ne-au crescut, ne-au dublat costul de tratare a apei. Turbiditatea a fost foarte mare anul acesta. Este un an pe care nu l-am mai întâlnit”.

Iar dacă sedimentele ajung până la prizele Hidroelectrica…

„Ianăș Radoi, director operațional Hidrolectrica: Intră mai puțină apă în turbină.

Reporter: Și asta ce înseamnă mai departe?

Ianăș Radoi, director operațional Hidrolectrica: Producție redusă. Aceleași ore de funcționare, mai puțină energie produsă.

Reporter: Deci va costa mai mult să produceți energie?

Ianăș Radoi, director operațional Hidrolectrica: Mai puțin eficient”.

Toată vara, Sorin Rîndașu a ocupat și funcția de director interimar. În plină secetă istorică, cu Dunărea secată, Centrala de la Cernavodă oprită din lipsă de apă, marile lacuri golite și avaria de la Paltinu încă nerezolvată, Apele Române au funcționat fără un director general care să-și asume deciziile.

Șeful Apelor Române, din concediu în concediu. S-a însănătoșit brusc odată cu instalarea noului ministru

Dragoș Cazan, șeful instituției, a intrat în concediu medical în iunie. La mai puțin de o zi după ce ministra Mediului i-a cerut demisia, acuzându-l că ar fi protejat angajați din structurile locale, care ar fi închis ochii la exploatarea ilegală a balastierelor.

„Reporter: Intrarea dumneavoastră inițială în concediu medical a avut vreo legătură cu faptul că vă ceruse doamna ministru demisia?

Dragoș Cazan, director general Apele Române: Nu, nu.

Reporter: A fost o coincidență intrarea dumneavoastră inițială în…

Dragoș Cazan, director general Apele Române: Da, în seara respectivă am cărat niște greutăți și am rămas blocat de spate”.

Diana Buzoianu, fosta ministră a Mediului: „Domnul Cazan este în concediu medical de câteva luni de zile. Cam o dată la două săptămâni își depune un concediu medical pe alt cod, pe o altă boala. Schimbă (n.r. - boala) pentru că i-au spus niște avocați foarte buni că dacă stă pe același cod medical 3 luni de zile, deja poate să fie suspendat”.

Dragoș Cazan, director general Apele Române: „Am fost internat, am fost operat, mai multe probleme de sănătate”.

Diana Buzoianu, fosta ministră a Mediului: „Casa de Sănătate zice că este totul perfect ok, Direcția de Sănătate zice că e totul perfect ok. Toată lumea zice că este perfect ok”.

„Dragoș Cazan, director general Apele Române: Sunt oficial director al Apelor Române, dar sunt în concediu medical.

Reporter: Când o să vă întoarceți?

Dragoș Cazan, director general Apele Române: Când consideră medicii. Sunt în tratament, sunt în recuperare”.

Spre finalul realizarii acestui reportaj, Dragoș Cazan s-a întors la muncă. Revenirea sa a avut loc la mai puțin de o săptămână după ce ministra Buzoianu a fost înlocuită de ministra Intotero.

Revenind la baraj, fosta ministră spune că a majorat cu 30% bugetul pentru investiții în baraje. Succesoarea sa le-a declarat și ea o prioritate.

Între timp, Nucleareletrica a început procedurile pentru repornirea reactoarelor. Suntem după decenii de investiții amânate și sute de milioane de euro pierdute, am intrat într-o eră în care fiecare metru cub de apă contează, iar seceta nu ne mai așteaptă.