Proiectul a pierdut însă finanțarea înainte să înceapă lucrările.
Deși Uniunea Europeană a pus bani la dispoziție încă de acum patru ani, șefii Administrației Biosferei Delta Dunării au așteptat liniștiți să nu se întâmple nimic, până când UE a retras finanțarea.
Contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2022, iar timp de nouă luni nu s-a întâmplat nimic. După nouă luni e semnat un act adițional care prevedea comasarea unor achiziții. La acel moment, guvernator era Gabriel Marinov, fost director la Direcția de Asistență Socială Tulcea. În noiembrie 2023 este numit Bogdan Bulete, la acel moment director la ARBDD.
Bogdan Bulete, fost guvernator al Deltei Dunării: „Să vă zic cu o mică chestiune care nu este acolo. În ianuarie sau februarie 2024, când am cerut această evaluare a PNL-urilor. Și după ce am aflat că noi am scos actualizare la licitații, actualizarea SF-ului, dar, de fapt, SF-ul nu-l avem finalizat și trebuie să fac altă licitație cu realizare. SF, nu actualizare cel dinainte. Am fost singurul din Ministerul Mediului care am cerut din proprie inițiativă renunțarea la proiect și alocarea banilor respectivi, pentru că mai era timp pentru altceva, la alte proiecte care sunt fezabile și care pot folosi”.
O firmă a livrat trei variante ale studiului de fezabilitate care au fost respinse de consultant pentru că nu erau eligibile, ultimul fiind respins în mai 2025. Trei luni mai târziu, proiectul era scos de la finanțare prin hotărâre de Guvern pentru că rata de progres era zero. Despre Bulete, corpul de control al ministrului Mediului a spus că a creat, pe vremea cât era guvernator, o structură mamut al cărei șef s-a numit pentru vremurile când nu va mai fi mare șef. În funcția de director executiv îl găsim azi.
Bogdan Bulete, fost guvernator al Deltei Dunării: „Este o structură utilă prin prisma faptului că un singur om - eu pot să gestionez mult mai eficient, ă, relațiile între, vă dau un exemplu. Autorizarea nu știa ce face inspecția în teren. Inspecția nu știa dacă dumneavoastră, când veniți în Deltă și vreți să vă faceți o casă de vacanță, aveți act de reglementare. Proiectele nu știau care sunt nevoile instituției date de către inspecție, date de către, autorizării, date de către patrimoniu. Dincolo, la specii și habitate, când cineva vrea să vină să-și facă ceva, reglementările nu știu dacă au voie sau nu au voie să le dea, deci este un ecosistem creat pentru a merge această instituție mult mai bine în relația cu cetățeanul.”
Corpul de control a stabilit că relația nu mergea mai bine în raport cu cetățeanul și că, sub mandatul lui, anumite companii erau controlate excesiv, acuzații dezmințite de Bulete.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Am descoperit cum corpul de control din cadrul instituției se ducea și făcea controale peste controale, 5-6 controale la aceiași operatori. În același timp, operatori economici la ușa cărora nu a bătut niciodată controlul din Deltă sau operatori la care a bătut controlul din Deltă, au descoperit nereguli. Nu s-au mai aplicat măsuri, apoi, sau dacă s-au aplicat măsuri, niciodată nu s-a mai urmărit dacă au fost și îndeplinite.”
El a fost destituit din funcție în primăvara acestui an.
Proiectul pentru turism lent a pierdut și el finanțarea
Despre cel de-al doilea proiect eșuat, fostul guvernator are o altă explicație. Până să o aflăm însă, plecăm cu barca pe canalele Deltei, ca să înțelegem ce ar fi putut însemna pentru acest loc implementarea conceptului de turism lent. Era visul marelui campion la canoe Ivan Patzaichin, care ne vorbea despre el în urmă cu opt ani, când ne-a fost gazdă în Deltă.
Marele campion s-a stins din viață în 2021. Fiica sa, Ivona, care este astăzi președinta Asociației Ivan Patzaichin, și Teodor Frolu, partenerul său în proiectele din Deltă, și-au arătat disponibilitatea de a consilia ARBDD în implementarea acestui proiect, pornind de la visul lui Patzaichin de a vedea acest concept pus în practică în Deltă.
El a fost cel care a adus aici ideea de turism lent, un concept pe care îl regăsim și astăzi în timpul evenimentelor din cadrul caravanei care îi poartă numele.
Implementarea turismului lent în Delta Dunării ar fi ajutat enorm comunitățile locale, proprietarii de pensiuni se plâng că, mai ales după pandemie, din cauza celor care organizează excursii de o zi în Delta Dunării. Numărul celor care se cazează în unitățile lor a scăzut dramatic ori prin implementarea acestui proiect, cei care vâsleau și ajungeau în punctele de observație cu siguranță ar fi ales să se cazeze la pensiunile sau hotelurile din zonă.
Pentru acest proiect, contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2022, iar în iunie 2023 au avut loc șase consultări publice. Studiul de fezabilitate a fost contractat abia în 2024 și urma să fie elaborat de o asociere din care făcea parte și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, care l-a predat abia în iunie, anul următor. Firma care se ocupa de managementul tehnic a respins studiul și a solicitat refacerea lui. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deoarece și acest proiect a fost eliminat din PNRR din cauza procentului mic de implementare.
Cum, când, cum e posibil ca această asociere să își dea seama de aceste probleme în 2024, în condițiile în care contractul de finanțare a fost semnat în 2022, nici timp de 2 ani nu s-a prins nimeni că există o problemă cu aceste terenuri.
Singurul proiect implementat prin PNRR în Deltă
Singurul proiect implementat în Deltă prin PNRR a fost cel prin care Asociația Ivan Patzaichin Mila 23 a reabilitat 8 case tradiționale: două la Periprava, patru la Chilia Veche și două la Jurilovca, acolo unde l-am întâlnit pe Marian Sterea, un fotograf din Constanța, de trei ani s-a mutat cu soția lui la țară. În urmă cu vreo 10 ani își căutau o casă de vacanță. N-aveau un buget prea mare, așa că au bătut satele din Tulcea. Casa verde din Jurilova le-a atras atenția imediat.
În pandemie s-au retras la Jurilovca, iar în 2023 au lăsat confortul unui apartament din Constanța și s-au mutat la țară. Fuseseră anunțați că au intrat în programul Ruta Caselor Tradiționale și că locuința lor urma să fie renovată cu bani europeni.
Tot pentru copii a amenajat o mică fermă. Săptămânal, ograda lipovenească e vizitată de pruncii atrași de căldura locului. În casa veche nu mai locuiește nimeni. Cu mâinile lui, Marian a făcut o casă de chirpici, după ce a chemat oamenii la clacă.
Marian Sterea, fotograf: „Bătrânii ei alegeau în primul rând materialele, le spunem acum că suntem așa „mai cool”, prietenoase. Erau din zonă și greu accesibile”.
Prin ruta satelor cu arhitectură tradițională, finanțată prin PNRR, patrimoniul rural din România a primit o șansă de a fi restaurat și readus în circuitul turistic. Programul include 150 de case tradiționale din 20 de sate, iar suma alocată prin PNRR este de 9 milioane 600.000 de euro. Toți banii pe această componentă au fost atrași.
Castelele restaurate, casele tradiționale și castrele romane sunt dovada că banii europeni pot aduce prosperitate în comunitățile unde sunt investiți. Acolo unde proiectele au eșuat, vina e colectivă și rareori plătește cineva pentru incompetență și pentru sute de milioane de euro care n-au mai ajuns în țara noastră. De fapt, pierderile sunt decontate doar de români: monumente care continuă să se degradeze, lacuri sufocate de nămol și venituri din turism care nu mai ajung la cei ce de ani de zile luptă să supraviețuiască.
