Iar instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta.
PORTUL CONSTANȚA - 5 IUNIE - ORA 05:50
„E foarte ciudată bărcuța asta, e d-aia de armată”.
„Bă, dar merg motoarele, se învârte ceva pe ea că se aude”.
Explozie – ORA 10:27
O dronă ucraineană Sargan 3000- capabilă să transporte până la 500 de kilograme de explozibil - se autodetonează în Portul Constanța. Face parte dintr-un grup de patru drone asupra cărora armata ucraineană pierde controlul cu o zi înainte, în apropierea de Sevastopol, la 250 de kilometri de țărmul românesc. Deflagrația spulberă o parte din dana Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare – ARSVOM.
Corespondent ProTV: „Acela e locul exploziei, ca să vă faceți o idee cât de aproape a explodat drona de Portul Militar, iată-l acolo unde sunt navele gri ale Forțelor Navale”.
Explozia a avut loc la 800 de metri de Portul Militar, la 700 de metri de un mare depozit de îngrășăminte și la 600 de metri de depozitele Oil Terminal, principalul punct de import al țițeiului în România. Prima dană pentru petroliere era însă mult mai aproape.
Corespondent ProTV: „Explozia, și ca să vă faceți o idee, aici e terminalul Oil Terminal, atât de aproape este. Norocul a făcut ca pe 5 iunie, când a explodat drona, aici să nu fie tras un petrolier, la descărcare sau încărcare”.
În această dană Oil Terminal, la doar 50 de metri de explozie, acostează de obicei petroliere de mari dimensiuni.
Ce nu s-a spus public până acum este că în noaptea în care drona a intrat în port, pe cealaltă parte a cheiului, la dana ARSVOM, era acostat petrolierul „Amalthia”. O confirmă șeful sindicatului ARSVOM.
Lucian Boris, sindicatul angajaților ARSVOM: „Intrarea în port (n.r. - a dronei), la 01:30. A intrat și în viteză. Să facă viraj de stânga, de 90 de grade, printre două nave, distanță de 10 metri. „Hercules” și un tanc petrolier, „Almathia”.
Drona a cotit la stânga și s-a strecurat printre remorcherul ARSVOM și petrolierul „Amalthia”, aflate la doar 10 metri unul de celălalt. A trecut apoi pe sub un ponton de beton și a rămas prinsă în barajele antipoluare de lângă cheu.
După incident, autoritățile au indus ideea că drona era construită astfel încât să nu poată fi detectată de sistemele clasice de supraveghere. Totuși, ea apare pe o cameră obișnuită de supraveghere a ARSVOM.
„Lucian Boris, sindicatul angajaților ARSVOM: Singurele camere care au filmat au fost camerele noastre, la 01:42 dimineața.
Corespondent ProTV: Era în derivă sau… ?
Lucian Boris: Nu, în viteză”.
„Precis a fost preuată printr-o operațiune de cybersecurity”
Așadar, drona încărcată cu explozibil a rămas toată noaptea la doar 25 de metri de petrolierul „Amalthia”, fără să fie observată. Șeful ARSVOM spune că petrolierul a fost mutat abia a doua zi, după ce angajații civili ai Agenției de Salvare au alertat autoritățile militare.
„Corespondent ProTV: Drona e explodat în locul unde era petrolierul?
Iulian Crețu, director general ARSVOM: Chiar în apropiere, chiar acolo era.
Corespondent ProTV: Era încărcat?
Iulian Crețu, director general ARSVOM: Avea, avea o capacitate”.
Așadar, o dronă militară a rămas o noapte întreagă nedetectată în interiorul unuia dintre cele mai bine păzite obiective ale României la Marea Neagră. La o zi după incident, românii primeau de la cel mai înalt nivel al statului promisiunea unor explicații rapide.
Nicușor Dan, președintele României: „Sunteți gata, da? Asta e principala întrebare cum au ajuns aceste drone în, lângă Portul Constanța. Un răspuns la această intervale vom avea în 7-10 zile”.
Am solicitat Administrației Prezidențiale un interviu și lămuriri în scris despre stadiul raportului. Nu le-am primit în termenul legal. Pe 15 august am mers la Ziua Marinei să-i punem întrebări lui Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru securitate națională.
„Corespondent ProTV: Domnule Lazurca, ce s-a întamplat cu acel raport pe care președintele a spus că îl prezintă în 7-10 zile cu drona?
Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru Securitate Națională: Nu s-a întâmplat nimic”.
La două zile după acest schimb de replici, am primit, în sfârșit, în scris un răspuns potrivit căruia ancheta necesită un interval de timp mai lung decât cel estimat inițial de președinte.
Administrația Prezidențială consideră că evenimentul a fost gestionat eficient de autoritățile române, dar precizează și un aspect deosebit de important: „evaluările preliminare indică ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă”.
Emanuel Popp, fondator firmă drone: „Nu suntem încă pe deplin constienți de faptul că e război și că realitățile s-au schimbat”.
Emananuel Popp este fondatorul unei firme românești cu 20 de ani experiență în producerea dronelor aeriene și maritime. L-am întrebat cât de viabilă este varianta preluării controlului.
Emanuel Popp, fondator firmă drone: „Precis a fost preluată printr-o operațiune de cybercecurity. Știu care este arhitectura internă a acelei drone. Se bazează prea mult pe soluții open source. Înseamnă coduri care există la vedere, softuri care există pe internet, le downloadezi și pe baza lor îți construiești întreaga tehnologie”.
Dacă această ipoteză va fi confirmată și prin concluzia finală, implicațiile sunt majore: am putea vorbi despre primul atac sub steag fals documentat și dovedit al Federației Ruse împotriva unui stat membru NATO.
Patru luni mai târziu nu avem însă un răspuns la o întrebare foarte simpla: ce instituție ar fi trebuit să vadă drona în timp ce traversa apele teritoriale ale României și intra in port?
Șefii Armatei, ai Gărzii de Coastă și ai Portului Constanța nu-și asumă responsabilitatea pazei
Portul este administrat de Compania Administrația Porturilor Maritime Constanța, din subordinea Ministerului Transporturilor. Aici se află cea mai mare bază navală a Armatei. Gard în gard, Garda de Coastă, instituția din subordinea Ministerului de Interne responsabilă cu supravegherea frontierei maritime.
„Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării: Dacă este o neregulă într-o interesecție pe stradă, nu Armata dirijează circulația.
Corespondent ProTV: Cineva trebuie să o dirijeze.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării: Așa este. Dar eu vă pot spune din perspectiva responsabilității pe legea Ministerului Apărării. Armata nu face filtru la intrare în Portul Constanța pe timp de pace”.
„Corespondent ProTV: A intrat nedetectată, a stat ore întregi nedetectată în port. Forțele Navale Române, uitându-vă înapoi, au ceva să-și reproșeze în urma acestei situații?
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române: Nu. Răspunsul scurt acesta este. Nu avem ce să ne reproșăm”.
„Corespondent ProTV: Poliția de Frontieră de la sine putere, din 2014 de când a fost anexată Crimeea, sau din 2022 de când a început războiul, să monteze o cameră de această care să vadă măcar intrarea în port?
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă: Poliția de Frontiera ia măsuri pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice pe care le are în zona de competență. Nu este atributul Poliției de Frontieră ca să asigure supravegherea intrării în Portul Constanța”.
„Corespondent ProTV: Având în vedere amploarea evenimentului, vă presez totuși. Are ceva să-și reproșeze Ministerul de Interne pentru că a intrat nedetectată, într-un spațiu fix și n-a fost văzută ore întregi.
Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne: N-am ce să reproșez pazei de coastă”.
„Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor: Nu există explicație să nu vezi și o bărcuță de hârtie dacă un copil îi dă drumul. Acolo este o problemă a portului.
Corespondent ProTV: Pe ce vă bazați când spuneți asta?
Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor: Pentru că portul trebuie să aibă un plan de pază și de monitorizare care să includă gestionarea unor astfel de situații”.
„Mihai Teodorescu, director general Administrația Porturilor Maritime Constanța: Noi nu avem absolut nicio competență pe ceea ce înseamnă luciul de apă. Nu avem, nu este în competența și nici în statutul companiei naționale. Noi administrăm tot ce înseamnă partea de pământ, nu luciul de apă.
Corespondent ProTV: Nici măcar să vă uitați de pe teren, către luciul de apă cu camere de supraveghere?
Mihai Teodorescu, director general Administrația Porturilor Maritime Constanța: Danele, ca și infrastructură a statului român, sunt ale statului român, noi doar le îngrijim, le administrăm, nu avem această competență, nu avem!”.
Potrivit unui ordin militar din 2022, Portul Militar trebuie să aibă un plan de pază care să îi asigurare securitatea dinspre luciul de apă, adică din direcția de unde venea drona care a explodat la 800 de metri de navele Marinei.
„Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române: Avem un plan de protecție al porturilor militare. E greu de crezut că ar fi putut ajunge nedetectată în Portul Militar Constanța.
Corespondent ProTV: S-a apropiat foarte mult de Portul Militar. Ca să protejați Portul Militar, n-ar trebui să aveți capacitatea să vedeți ce intră în Portul Constanța, în interiorul căruia se află Portul Militar?
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române: De jur împrejurul lumii, în porturile comerciale, porturile civile care includ și porturile militare, există același sistem, cu lipsa acestor sisteme de protecție suplimentare”.
