Cina de Ajun - ce se mănâncă tradițional în România și ce nu ar trebui să lipsească de pe masă

De la mesele bogate de post până la deliciile dulci, obiceiurile gastronomice variază de la o regiune la alta, păstrând însă o semnificație comună: un simbol al unității, prosperității și sănătății în anul ce vine.

Ajunul – ultima zi din Postul Crăciunului

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, marchează finalul Postului Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală și curățenie sufletească în tradiția românească. În această zi, familiile respectă obiceiuri transmise din generație în generație, iar mesele au o semnificație specială, fiind adesea mai simple, de post, până la apariția primei stele pe cer.

Tradițional, se evită consumul de carne și de alimente precum laptele, untul și brânza, iar accentul cade pe legume, fructe, nuci, semințe, fasole sau linte.

Ajunul este și un moment de pregătire sufletească pentru Crăciun. Este perioada în care familiile se adună, se împărtășesc povești și amintiri, iar casa este pregătită pentru venirea sărbătorii Nașterii Domnului.

Citește și

Atac șocant în Manhattan. Un pit bull a mușcat un copil de un an, iar proprietarul a plecat calm de la fața incidentului

De ce este bine să mănânci mere în Ajun

Unul dintre obiceiurile mai puțin cunoscute, dar pline de înțeles, este consumul de mere. Aceste fructe simple și gustoase au, în folclor, o valoare specială: ele sunt considerate simboluri ale sănătății, vitalității și norocului pentru anul care urmează.

Se spune că mâncatul unui măr în Ajun protejează organismul și aduce bunăstare familiei. Tradiția mai veche merge însă dincolo de simpla hrană: în unele zone rurale, oamenii taie mărul în două și examinează miezul. Dacă acesta este curat și fără defecte, semnifică un an plin de sănătate și noroc. Dacă mărul este stricat sau are viermi, acest lucru era interpretat ca un avertisment, o modalitate prin care strămoșii încercau să “citească” viitorul. Astfel, consumul mărului devine un gest de protecție, dar și un ritual de anticipare a anului ce vine.

Pe lângă semnificația sa simbolică, mărul era și un aliment accesibil în perioada de post, fiind o opțiune de gustare sănătoasă și hrănitoare în Ajun, când mesele sunt adesea de post și mai simple. Prin acest obicei, românii îmbină utilul cu plăcutul: se respectă tradiția, se onorează credința populară și se aduce un strop de bucurie mesei de Ajun.

Ce se mănâncă tradițional în România de Ajun

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este o zi deosebită în tradiția românească, marcată de obiceiuri și mese cu o semnificație aparte. În această zi, majoritatea familiilor respectă posturile religioase, iar mesele sunt mai simple, dar pline de simboluri. În multe zone, cina de Ajun este de post, adică fără carne și alte produse animale, și include legume, fructe, nuci, semințe, fasole sau linte, dar și preparate tradiționale de post, precum plăcintele sau turtele. În anumite regiuni, masa cuprinde chiar 12 feluri de mâncare de post, simbolizând cei 12 Apostoli și dorința de sănătate și belșug pentru întreaga familie.

Pe lângă aceste preparate, anumite obiceiuri populare mai puțin cunoscute persistă în unele comunități. De exemplu, mărul are un rol aparte: se spune că dacă este consumat sau tăiat în Ajun, poate aduce sănătate și noroc pentru anul următor.

După încheierea postului, multe familii pregătesc mese mai bogate, care includ preparate emblemă ale Crăciunului românesc: sarmale cu varză murată și carne, fripturi și piftie, cârnați, caltaboș și tobă, dar și salată de boeuf, murături și dulciuri tradiționale precum cozonacul cu nucă sau cacao.

Cina de Ajun

În Ajunul Crăciunului, pentru cei care țin postul, mesele sunt simple, dar pline de savoare. Tradiția spune că trebuie evitată carnea, ouăle și produsele lactate. Astfel, masa poate începe cu salate și murături: sfeclă roșie, varză acră sau castraveți murați, asezonate cu puțin ulei și oțet, aduc prospețime și culoare farfuriei.

Pentru felul principal, se pot servi tocănițe de legume, fasole bătută sau mâncare de năut, dar și preparate cu ciuperci, care au un gust bogat și se potrivesc perfect în post. În unele regiuni se obișnuiește și peștele, pregătit la cuptor sau în plachie, ca un fel special de sărbătoare.

La desert, se pot alege cozonaci de post, prăjituri cu nucă și miere, mere coapte sau alte fructe uscate, care încheie masa într-un mod dulce fără a încălca regulile postului.

Meniu de servit în Ajunul Crăciunului

În Ajunul Crăciunului, masa de post poate fi la fel de festivă și gustoasă. Aperitivele pot începe cu salată de sfeclă roșie cu hrean, simplă, aromată și plină de culoare, alături de murături asortate – castraveți, gogonele și varză murată, stropite cu puțin ulei și presărate cu mărar, și o salată de vinete cu ceapă și usturoi, care adaugă savoare primei părți a mesei.

Urmează ciorba sau supa. O ciorbă de legume cu borș, plină de morcov, păstârnac, cartof și țelină, asezonată cu verdeață proaspătă, sau, alternativ, o supă de ciuperci gustoasă și consistentă, potrivită pentru a încălzi sufletul în ajun.

Pentru felul principal, masa poate include tocăniță de ciuperci cu ceapă și ardei, servită cu mămăligă sau pâine, fasole bătută cu ceapă prăjită și ulei, un preparat tradițional sățios, sau, dacă tradiția permite, pește la cuptor sau plachie de pește. Ca alternativă mai ușoară, un pilaf de orez cu legume completează armonios masa. Garniturile pot fi cartofi copți sau piure de cartofi cu ulei de măsline, alături de varză călită sau salată de varză crudă.

Pentru desert, masa se încheie cu cozonac de post cu nucă, stafide sau rahat, prăjituri de post mici, aromate, cu nucă și miere, și mere coapte sau compot de fructe, aducând un final dulce și reconfortant mesei de Ajun.

Preparate ideale pentru o cină festivă de post

Rulouri de vinete cu quinoa și legume - Aceste rulouri sunt elegante și pline de culoare. Vinetele se taie felii subțiri, se ung cu puțin ulei și se coc până devin moi și ușor aurii. Umplutura se prepară din quinoa fiartă, amestecată cu legume tocate mărunt, cum ar fi ardei, morcov, roșii uscate și verdețuri proaspete precum pătrunjel și busuioc. Fiecare felie de vinete se umple cu amestecul de quinoa, apoi se rulează strâns și se așază pe tavă. Se coc câteva minute la cuptor pentru a se încălzi complet și a se lega aromele. Se servesc cu un strop de sos de roșii sau pesto vegan.

Cremă avocado cu lime și caju - Acest preparat este cremos, proaspăt și fin la gust. Avocado bine copt se pasează împreună cu nuci caju hidratate, suc proaspăt de lime. Se mixează până obții o textură aerată, mătăsoasă, similară unei creme. Preparatul se poate răci câteva ore în frigider pentru a se întări și a dezvolta aromele.

Risotto cu ciuperci sălbatice și trufe - Risotto-ul vegan cu ciuperci este luxos și plin de aromă. Se călesc ceapa și usturoiul în ulei de măsline, apoi se adaugă orez pentru risotto, care se prăjește ușor până devine translucid. Treptat, se adaugă supă de legume fierbinte, amestecând continuu pentru a elibera amidonul și a obține o textură cremoasă. Ciupercile sălbatice se călesc separat și se adaugă la final, împreună cu ulei de trufe sau felii subțiri de trufe, pentru un gust sofisticat. Risotto-ul se servește imediat, decorat cu verdețuri proaspete, fiind un preparat vegan elegant și consistent.

„Steak” de conopidă - Steak-ul de conopidă este un fel spectaculos și plin de aromă. Conopida se taie transversal în felii groase de aproximativ 2 cm, care se marinează în ulei de măsline, usturoi, paprika, sare și piper. Se coc la cuptor sau pe grătar până devin aurii, ușor caramelizate, dar încă fragede în interior. Se pot servi cu sosuri aromate, cum ar fi tahini sau sos de roșii cu ierburi. Este un preparat vegan impresionant, care seamănă cu un steak clasic, dar este sănătos, nutritiv și delicios, potrivit pentru mese festive.

Tartă sărată cu dovleac și nuci pecan - Această tartă combină crocantul aluatului cu dulceata delicată a dovleacului și nucile crocante. Aluatul vegan se prepară din făină, ulei vegetal, apă și puțină sare, apoi se întinde într-o formă de tartă. Dovleacul copt se pasează și se amestecă cu condimente precum scorțișoară, nucșoară, puțin praf de turmeric și sare. Umplutura se toarnă peste aluat și se nivelează, iar deasupra se presară nuci pecan tocate. Se coace la cuptor până devine aurie și fermă. Se servește caldă sau la temperatura camerei, fiind un preparat vegan festiv, elegant și reconfortant.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Decizia luată de Cristi Chivu zguduie Serie A