Varza - ce beneficii are, când este contraindicată și de ce te balonezi după ce o consumi
Varza este o legumă extrem de nutritivă, bogată în vitamina C, fibre și vitamina K.
Ea face parte din familia legumelor toamnă crucifere, alături de kale și broccoli, de exemplu.
Printre beneficiile acestei legume se numără menținerea sănătății inimii și a digestiei.
De asemenea, varza poate ajuta la protejarea împotriva radiațiilor, prevenirea cancerului și reducerea riscului de boli de inimă.
Varza - ce beneficii are
Multe studii sugerează că o creștere a consumului de alimente pe bază de plante, cum ar fi varza, reduce riscul de diabet, obezitate, boli de inimă și mortalitate generală. Poate ajuta, de asemenea, la creșterea energiei și menținerea unei greutăți mai scăzute.
Protecție împotriva terapiei cu radiații
Varza poate avea o gamă de beneficii pentru sănătate. Un compus găsit în varză și alte legume crucifere cunoscut sub numele de 3,3′-diindolilmetan (DIM) a demonstrat că poate crește ratele de supraviețuire pe termen scurt în unele studii pe animale legate de radiații. Într-un studiu efectuat la Universitatea Georgetown, șoarecii au fost expuși unei doze letale de radiații. Unii au fost lăsați netratați, iar alții au fost tratați cu o injecție zilnică de DIM timp de 2 săptămâni. Toți șoarecii netratați au murit, dar peste 50% dintre cei care au primit DIM au supraviețuit după 30 de zile. Cercetătorii au observat că șoarecii tratați cu DIM aveau un număr mai mare de celule roșii și albe din sânge și trombocite, care sunt adesea diminuate de terapia cu radiații, conform medicalnewstoday.
Se consideră că DIM are efecte protectoare împotriva cancerului, dar acest studiu arată că există și speranță pentru utilizarea sa ca scut pentru a proteja țesuturile sănătoase în timpul tratamentului împotriva cancerului în viitor.
Prevenirea cancerului
Un alt compus potențial împotriva cancerului găsit în varză este sulforafanul. Cercetările din ultimii 30 de ani au arătat constant că consumul de legume crucifere este asociat cu un risc mai mic de cancer.
Mai recent, cercetătorii au reușit să identifice că acel compus sulfuric care dă legumelor crucifere gustul lor amar – sulforafanul – este de asemenea ceea ce le conferă puterea lor de a combate cancerul.
Cercetătorii testează în prezent capacitatea sulforafanului de a întârzia sau împiedica cancerul. Rezultatele promițătoare la nivel molecular au fost observate cu mai multe tipuri de cancer, inclusiv melanom, esofagian, de prostată și pancreatic.
Cercetătorii au descoperit că sulforafanul are puterea de a inhiba enzima dăunătoare histone deacetylase (HDAC), cunoscută pentru implicarea sa în progresia celulelor canceroase. Capacitatea de a opri enzimele HDAC ar putea face alimentele care conțin sulforafan o parte potențial puternică a tratamentului împotriva cancerului.
Un alt studiu, efectuat la Universitatea din Missouri, a analizat un alt compus găsit în varză, pătrunjel și țelină, numit apigenin; s-a constatat că acesta reduce dimensiunea tumorilor atunci când celulele dintr-o formă agresivă de cancer de sân sunt implantate în șoareci. Cercetătorii susțin că descoperirile lor arată că apigeninul are potențialul de a fi utilizat ca tratament netoxic pentru cancer în viitor, conform sursei citate.
Sănătatea inimii
Un raport recent în American Journal of Clinical Nutrition a asociat consumul de alimente bogate în flavonoide cu un risc mai mic de deces din cauza bolilor cardiovasculare și a afirmat că și cantități mici de alimente bogate în flavonoide pot fi benefice.
Conținutul ridicat de polifenoli din varză ar putea, de asemenea, să reducă riscul de boli cardiovasculare prin prevenirea acumulării de trombocite și reducerea tensiunii arteriale.
Imunitate și digestie
Un mod popular de a consuma varza este sub formă fermentată, cum ar fi varza murată. Pline de probiotice, alimentele fermentate ar putea fi unele dintre cele mai bune lucruri pe care le poți consuma pentru sistemele imunitar și digestiv. Microbii sănătoși generează un mediu acid pentru a conserva și dezvolta aroma. enzimele produse în fermentație fac vitaminele și mineralele mai ușor de absorbit. Conținutul de fibre și apă din varză ajută, de asemenea, la prevenirea constipației și menținerea unui tract digestiv sănătos. Consumul adecvat de fibre promovează regularitatea, care este esențială pentru eliminarea toxinelor prin bilă și fecale.
Studiile recente au arătat că fibra dietetică poate juca chiar un rol în reglarea sistemului imunitar și a inflamației, reducând astfel riscul de afecțiuni legate de inflamație, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul și obezitatea.
Câte calorii are varza
75 grame de varză gătită conțin:
• 17 calorii
• 4 grame de carbohidrați
• 1 gram de proteină
Consumul acestei cantități de varză gătită ar oferi 30-35% din necesarul zilnic de vitamina C. De asemenea, furnizează:
• 81,5 micrograme de vitamina K
• 11 miligrame de magneziu
• 22 micrograme de folat
Varza conține antioxidanți precum colina, beta-caroten, luteină și zeaxantină, precum și flavonoide precum kaempferol, quercetină și apigenin. Varza roșie tinde să conțină mai multe dintre aceste compuși decât varza verde.
Cum poți consuma varza
Adaugă o salată de varză alături de un fel principal precum un piept de pui la grătar, o mâncare de cartofi sau o tocăniță.
Alege o varză care este grea pentru dimensiunea sa și asigură-te că frunzele sunt strânse și ferme, deoarece frunzele slăbite indică o varză mai veche.
Depozitează varza în frigider maxim două săptămâni. Varza poate fi consumată crudă, fiartă, călită, sotată sau umplută.
Salată de varză - Varza proaspătă poate fi tăiată subțire și adăugată în salate pentru un plus de crocant și vitamine. Varza albă, varza roșie și varza de Bruxelles sunt toate opțiuni excelente.
Varză murată la butoi sau la borcan - Varza murată, la butoi sau la borcan, este un preparat tradițional, bogat în probiotice, ideal pentru a acompania diverse feluri de mâncare.
Sarmale - Frunzele de varză, crude sau murate, sunt folosite pentru a înfășura carnea pentru sarmale.
Zeamă de varză - Zeama de varză este lichidul rezultat din fermentarea verzei murate, bogat în probiotice și vitamine, excelent pentru digestie și imunitate.
Ciorbă de varză - Varza adaugă un gust profund și o textură plăcută în ciorbe și supe. Poți consuma inclusiv ciorbă de varză.
Riscuri asociate cu consumul de varză
O dietă populară cunoscută sub numele de dieta cu supă de varză a apărut în anii 1950 și este încă este populară. Se bazează pe consumul unei cantități nelimitate de supă de varză și a fost lăudată ca o soluție rapidă pentru pierderea în greutate. Nutriționiștii combat acest remediu ca soluție de slăbit.
Dacă vrei să slăbești sănătos, concentrează-te pe consumul de alimente integrale, neprocesate și o varietate de fructe și legume, inclusiv varză. Dacă iei medicamente anticoagulante, este important să nu începi brusc să consumi mai multe sau mai puține alimente care conțin vitamina K, care joacă un rol important în coagularea sângelui.
Unii oameni au, de asemenea, dificultăți în digestia legumelor crucifere și pot avea simptome digestive. Consumul de porții mici și gătirea bine a verzei pot ajuta.
De ce balonează varza
Varza, broccoli, varza Kale, conopida, vaza de Bruxelles, ridichea sau gulia sunt toate sunt legume crucifere care conțin rafinoză — un zahăr care rămâne nedigerat până când bacteriile din intestinul tău îl fermentează, producând gaze și, în consecință, provocând balonare. Dar aceste legume sunt foarte sănătoase. Consumul constant de alimente bogate în nutrienți și fibre poate duce la un sistem digestiv mai puternic și mai sănătos, care este mai puțin predispus la balonare.
Așadar, poți să continui să le mănânci, dar controlează porțiile. Și dacă nu poți renunța la aceste legume, gătește-le la aburi: Gătirea oricărei legume înmoaie fibrele și micșorează porția, deoarece o parte din apă se evaporă, astfel că ocupă mai puțin spațiu în tractul gastrointestina. Nu va elimina sau preveni complet balonarea, dar ar putea face legumele mai ușor de digerat.
Totuși, legumele crucifere nu balonează atât de tare preum leguminoasele: fasolea, lintea sau mazărea sunt alimente care provoacă gaze. Acestea conțin, de asemenea, zaharuri și fibre pe care corpurile noastre nu le pot absorbi. Așadar, atunci când leguminoasele ajung în intestinul gros, bacteriile din intestinul tău preiau și se hrănesc cu ele. Acest proces duce la formarea de gaze și balonare, făcându-te să te simți inconfortabil.
