Roșia – fruct sau legumă. Totul despre valorile nutriționale și beneficiile roșiilor

Roșia este unul dintre cele mai consumate alimente din lume, dar rămâne subiectul unei dezbateri interesante: este un fruct sau o legumă? Indiferent de clasificare, roșiile sunt o sursă excelentă de vitamine și având numeroase beneficii pentru sănătate.

Anca Lupescu

Roșia (Solanum lycopersicum) este o plantă cu flori din familia Solanaceae (familia solanaceelor), cultivată pe scară largă pentru fructele sale comestibile.

Considerată din punct de vedere nutrițional o legumă, roșia este o sursă bună de vitamina C și de licopen, un fitonutrient benefic pentru sănătate. Fructele sunt consumate în mod obișnuit crude, în salate, servite ca legumă gătită, utilizate ca ingredient în diverse preparate sau murate.

De asemenea, o mare parte din producția mondială de roșii este destinată procesării, rezultând produse precum roșii conservate, suc de roșii, ketchup, piure, pastă de roșii și roșii uscate la soare sau pulpă deshidratată.

Ce sunt roșiile

Plantă perenă în regiunile sale tropicale de origine, roșia face parte din familia solanaceelor (Solanaceae) și provine din America Centrală și de Sud. A fost introdusă în bucătăria europeană în secolul al XVI-lea, dar nu a devenit populară până în secolul al XVIII-lea, din cauza convingerii larg răspândite că ar fi otrăvitoare.

Ce gust au, de fapt, roșiile

Aroma unei roșii este determinată de trei factori principali: conținutul și echilibrul dintre diferitele tipuri de acizi, zaharuri și compuși aromatici. Pe limbă percepem gusturile sărat, acru, dulce și amar, iar combinația acestora contribuie la experiența gustativă. Restul senzației de aromă provine din miros, iar roșiile conțin compuși volatili unici care le intensifică savoarea. Cu alte cuvinte, gustul unei roșii este format din:

• Acizi, zaharuri și compuși aromatici

• Simțul gustului și cel al mirosului, care împreună creează percepția finală a aromei

Deși aroma unei roșii este puternică, aproximativ 90% din fructul acesteia este apă.

Tipuri de roșii

Roșiile pot fi împărțite în două mari categorii:

• Soiurile tradiționale (heirloom) – varietăți vechi, polenizate liber

• Hibrizii F1 – varietăți obținute prin încrucișare, selecționate pentru anumite caracteristici

Soiurile tradiționale sunt, în general, mai fragede și își eliberează rapid compușii aromatici în timpul consumului, oferind astfel o experiență gustativă mai intensă. Totuși, multe dintre aceste roșii au coaja subțire, ceea ce le face mai predispuse la crăpare, dar și mai gustoase.

Hibrizii F1 sunt cultivați pentru a avea o coajă mai fermă, care eliberează aroma mai lent. În industria roșiilor, o coajă mai groasă este de preferat deoarece face fructele mai rezistente la ambalarea mecanizată și la transport.

Roșia – fruct sau legumă?

Pentru a înțelege de ce roșiile sunt considerate fructe din punct de vedere botanic, trebuie să definim mai întâi clasificările botanice ale fructelor și legumelor.

• Fructele sunt partea naturală a ciclului de viață al unei plante cu flori. După polenizare, ovarul plantei se transformă într-un fruct care protejează semințele până când acestea sunt răspândite de animale sau de mediu.

• Legumele, pe de altă parte, au o definiție mai largă și includ părți comestibile ale plantei, cum ar fi frunzele, tulpinile, rădăcinile, tuberculii, bulbii sau florile.

Roșiile cresc pe tufe sau vrejuri și dezvoltă flori galbene atunci când planta este matură pentru polenizare. După polenizare, florile cad, iar în locul lor începe să se dezvolte fructul. Dacă tai o roșie coaptă, vei observa în interiorul ei mai multe semințe distribuite în camere distincte. Prin urmare, roșiile îndeplinesc toate criteriile botanice pentru a fi clasificate ca fructe, chiar dacă nu au aceeași aromă dulce ca alte fructe.

Când apar roșiile în piețe

Roșiile românești crescute în solariu încep să apară pe tarabe în piețe mai devreme decât cele de grădină. Cu toate că producătorii cu solarii performante vor obține recolte mai devreme decât cei care cresc roșii în grădini în aer liber, primele roșii românești apar în piață undeva la jumătatea lunii mai.

Cu toate acestea, roșiile românești de grădina apar pe piață pe la mijlocul lunii iunie. Vei găsi tot felul de soiuri de roșii. Perioada în care sunt în plin sezon este iulie-august. Tot atunci vei găsi și cele mai gustoase roșii: pline de pulpă, cu coajă subțire, gustoase și aromate.

Roșii - beneficii și proprietăți

Roșiile sunt pline de o substanță numită licopen. Aceasta le conferă culoarea roșie intensă și le protejează de razele ultraviolete ale soarelui. Într-un mod similar, poate ajuta la protejarea celulelor tale de deteriorare. Roșiile mai conțin potasiu, vitaminele B și E, precum și alți nutrienți esențiali. Iată alte beneficii pentru sănătate ale roșiilor:

Sistemul imunitar - Licopenul este un antioxidant – combate moleculele numite radicali liberi, care pot deteriora celulele și afecta sistemul imunitar. Din acest motiv, alimentele bogate în licopen, precum roșiile, ar putea reduce riscul de cancer pulmonar, gastric sau de prostată. Unele cercetări sugerează că licopenul ar putea preveni și alte tipuri de cancer, inclusiv cel pancreatic, de colon, de gât, oral, mamar și de col uterin.

Inima - Licopenul poate contribui la scăderea nivelului de colesterol LDL („rău”) și a tensiunii arteriale, ceea ce reduce riscul de boli cardiovasculare. Alte substanțe benefice din roșii, precum vitaminele B și E și antioxidanții numiți flavonoizi, pot îmbunătăți sănătatea inimii.

Ochii - Roșiile conțin luteină și zeaxantină, doi compuși care pot proteja ochii de lumina albastră emisă de dispozitivele digitale, cum ar fi telefoanele mobile și computerele. De asemenea, pot reduce oboseala oculară și durerile de cap cauzate de încordarea ochilor. Unele studii sugerează că luteina și zeaxantina pot reduce riscul de degenerescență maculară legată de vârstă, conform webmd.

Plămânii - Cercetările arată că roșiile pot fi benefice pentru persoanele care suferă de astm și ar putea ajuta la prevenirea emfizemului, o afecțiune care deteriorează treptat sacii de aer din plămâni. Acest efect s-ar putea datora licopenului, luteinei și zeaxantinei, care combat substanțele nocive din fumul de tutun – principala cauză a emfizemului. Oamenii de știință continuă să studieze aceste efecte.

Vasele de sânge - Consumul regulat de roșii poate reduce riscul de accident vascular cerebral, o afecțiune în care fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt. Studiile sugerează că roșiile pot reduce inflamația, îmbunătăți sistemul imunitar, scădea colesterolul și preveni coagularea sângelui – toate acestea contribuind la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.

Sănătatea orală - Licopenul poate ajuta la prevenirea bolilor gingivale, precum gingivita și parodontita, prin același mecanism prin care luptă împotriva cancerului – neutralizând radicalii liberi. Totuși, consumul frecvent de roșii crude poate afecta smalțul dinților din cauza acidității ridicate. Dacă mănânci multe roșii, este recomandat să aștepți cel puțin 30 de minute înainte de a te spăla pe dinți pentru a evita deteriorarea smalțului.

Contraindicații ale consumului de roșii

Fii atent la următoarele efecte secundare ale roșiilor:

Pietre la rinichi - Acest lucru ar putea să fie o surpriză, dar unele compuși din roșii sunt greu de descompus de către sucurile noastre digestive. Ele sunt bogate în calciu și oxalat, care adesea nu sunt digerați și nu sunt eliminați din corp. Acești minerali se depun și duc la formarea pietrelor la rinichi.

Aciditate - Gustul acru al roșiilor determină natura lor acidă. Așadar, consumul lor în cantități mari poate provoca arsuri la stomac și reflux gastric. „Dacă suferi des de aciditate sau GERD (boală de reflux gastroesofagian), trebuie să ai grijă de dozajul roșiilor”, spune Kaul, fondatorul Nutri Activania.

Durere articulară - Un compus alcaloid din roșii, numit solanină, este responsabil pentru durerea și umflarea articulațiilor. Acesta poate duce la acumularea de calciu în țesuturi și inflamarea articulațiilor. Dacă ai deja o problemă articulară, ar trebui să consumi roșii cu moderație, conform healthshots.

Dezcolorarea pielii - Deși dieteticienii și nutriționiștii laudă beneficiile roșiilor pentru piele, consumul excesiv poate avea efecte adverse asupra pielii tale. Consumul prea mare de roșii poate duce la Lycopenedermia, o afecțiune cauzată de excesul de licopen în sânge. Aceasta poate da pielii un aspect palid și obosit. Atenție, licopenul este un bun antioxidant prezent în roșii, dar cantitatea sa trebuie limitată la 75 mg pe zi.

Alergii - Un compus numit histamină din roșii este responsabil pentru reacțiile alergice. Simptomele de alergie, cum ar fi erupțiile cutanate, tusea, strănutul și mâncărimea gâtului, pot apărea imediat după consumul acestora. Prin urmare, este evident că ar trebui să te ferești de roșii dacă ești alergic la ele.

Valori nutriționale

Iată nutrienții dintr-o roșie mică (100 de grame) crudă:

Calorii: 18
Apă: 95%
Proteine: 0.9 grame
Carbohidrați: 3.9 grame
Zahăr: 2.6 grame
Fibră: 1.2 grame
Grăsimi: 0.2 grame

Roșiile sunt o sursă bună de mai multe vitamine și minerale:

Vitamina C. Această vitamină este un nutrient esențial și un antioxidant. O roșie de dimensiuni medii poate oferi aproximativ 28% din Doza Zilnică Recomandată
Potasiu. Un mineral esențial, potasiul este benefic pentru controlul tensiunii arteriale și prevenirea bolilor de inimă.
Vitamina K1. Cunoscută și sub numele de filoquinonă, vitamina K este importantă pentru coagularea sângelui și sănătatea oaselor.
Folat (vitamina B9). Una dintre vitaminele B, folatul este important pentru creșterea normală a țesuturilor și funcția celulară. Este deosebit de important pentru femeile însărcinate.