Castraveți - fruct sau legumă. Beneficiile uimitoare ale castravetelui pentru sănătate
Castraveții sunt hidratanți, bogați în vitamine și ideali pentru o dietă echilibrată. Află ce beneficii aduc sănătății, când trebuie consumați cu precauție și cum îi poți integra în alimentația zilnică.
Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă târâtoare din familia dovleceilor (Cucurbitaceae), cultivată pe scară largă pentru fructele sale comestibile.
Deși valoarea sa nutritivă este redusă, aroma sa delicată îl face popular în salate și murături asortate. Castraveții mici sunt adesea folosiți pentru murare, fie în oțet, fie în sare. Adesea considerați doar o simplă garnitură, castraveții murați ascund o multitudine de beneficii surprinzătoare pentru sănătate.
Castravetele poate fi cultivat în sere, pe spalieri sau în cadre speciale în zonele cu climă rece și este cultivat ca cultură de câmp sau în grădini de casă în regiunile mai calde. Iată tot ce trebuie să știi despre castraveți, inclusiv beneficiile lor pentru sănătate și riscurile asociate.
Este sau nu castravetele o legumă
Din punct de vedere botanic, castraveții sunt clasificați drept fructe, deoarece conțin semințe, dar din perspectivă nutrițională și culinară sunt considerați legume.
Modestul castravete, cunoscut științific sub numele de Cucumis sativus, este un fruct cultivat de peste 3.000 de ani. Se crede că provine din câmpiile nordice ale Indiei, unde încă mai pot fi găsite soiuri sălbatice. Încă din anul 2000 î.Hr., castraveții erau cultivați în zonele fertile ale vechilor civilizații mesopotamiene. Ulterior, au ajuns în Europa datorită romanilor, care îi apreciau nu doar ca aliment, ci și pentru proprietățile lor medicinale.
De-a lungul timpului, castraveții s-au răspândit în întreaga lume și, în prezent, fac parte din multe diete și bucătării. Sunt deosebit de populari în dieta mediteraneană și în bucătăriile orientală și asiatică. Există două tipuri principale de plante de castravete: castraveții cățărători și cei de tufă.
· Castraveții cățărători, cei mai comuni, cresc pe vrejuri viguroase, umbrite de frunze mari. Aceste plante se dezvoltă rapid și oferă o recoltă bogată dacă sunt îngrijite corespunzător. Cresc cel mai bine pe spalieri sau garduri, ceea ce ajută la menținerea fructelor curate, protejându-le de contactul direct cu solul. De asemenea, acest sistem favorizează o producție mai mare și facilitează recoltarea.
· Castraveții de tufă, în schimb, sunt potriviți pentru ghivece și grădini de mici dimensiuni.
Există soiuri diferite pentru cultivarea în aer liber și în sere. Castraveții de grădină sunt mai rezistenți la temperaturi mai scăzute și au, de obicei, coaja aspră sau spinoasă. Castraveții de seră produc fructe mai netede, dar necesită mai multă căldură și protecție pentru a se dezvolta corespunzător. Unele soiuri pot fi cultivate atât în interior, cât și în exterior.
Pentru a proteja castraveții de boli și dăunători, este esențial să urmezi o serie de sfaturi pentru combaterea problemelor din grădină.
Castraveții, legume de sezon
Castraveții se găsesc pe tot parcursul anului, însă castraveții românești au sezonul de vârf vara. Vânzările cresc în plin sezon, dar și toamna, când oamenii îi cumpără pentru a îi mura. Cel mai probabil, prețul castraveților scade spre sfârșitul lunii august.
Cu toate acestea, găsești castraveți pe tot parcursului an, având în vedere că există multe soiuri.
Beneficii și proprietăți
Un castravete mediu – conține aproximativ 30 de calorii. Castraveții au cantități mici de vitamina K și vitamina A și sunt compuși în proporție de aproximativ 95% din apă. De asemenea, conțin mai mulți fitonutrienți (compuși chimici din plante) numiți lignani.
Un castravete mediu, crud și necurățat, conține:
Calorii: 30
Grăsimi totale: 0 grame
Carbohidrați: 6 grame
Proteine: 1 gram
Fibre: 1 gram
Vitamina C: 6% din doza zilnică recomandată (DZR)
Vitamina K: 40% din DZR
Magneziu: 5% din DZR
Potasiu: 7% din DZR
Castraveții sunt delicioși, fie că îi mănânci cruzi în salate sau ca gustare ori îi pui la murat și îi consumi în sandvișuri sau cu o friptură. Atenție însă, pentru că unii castraveți pot avea un gust amar.
Datorită conținutului ridicat de apă, castraveții ajută la hidratarea organismului. În plus, fibrele pe care le conțin contribuie la reglarea tranzitului intestinal și la prevenirea constipației.
Vitamina K ajută la coagularea sângelui și menține sănătatea oaselor.
Vitamina A contribuie la sănătatea ochilor, întărește sistemul imunitar și susține funcționarea normală a organelor precum inima, plămânii și rinichii.
Lignanii pot ajuta la prevenirea osteoporozei, bolilor de inimă și anumitor tipuri de cancer.
Antioxidanții, precum beta-carotenul din castraveți, combat radicalii liberi care pot deteriora celulele și favoriza apariția bolilor.
Castraveții pot avea beneficii și pentru piele. Aplicați direct pe piele, pot calma arsurile solare, reduce umflăturile și împrospăta tenul. De aceea, sunt folosiți adesea sub ochi pentru a diminua pungile și cearcănele.
Ajută la pierderea în greutate - Fiind săraci în calorii și bogați în apă și fibre, castraveții oferă senzația de sațietate pentru mai mult timp, ceea ce îi face ideali în dietele de slăbit.
Previn deshidratarea - Datorită conținutului ridicat de apă (95%) și a electroliților, castravetele ajută la menținerea hidratării, mai ales după efort fizic. Poate fi consumat simplu sau adăugat în apă cu mentă pentru un plus de prospețime.
Contribuie la prevenirea cancerului - Castraveții conțin cantități mari de antioxidanți și compuși precum cucurbitacinele, care au proprietăți anticancerigene și pot împiedica dezvoltarea celulelor canceroase.
Mențin sănătatea cardiovasculară - Fibrele și antioxidanții din castraveți contribuie la reducerea nivelului de trigliceride și colesterol LDL („rău”), protejând astfel inima. Consumul regulat poate ajuta la prevenirea aterosclerozei, infarctului și accidentului vascular cerebral.
Reduc tensiunea arterială - Castraveții conțin apă, magneziu și potasiu, elemente esențiale pentru reglarea tensiunii arteriale. Acestea favorizează vasodilatația și eliminarea excesului de sodiu prin urină.
Ajută la gestionarea diabetului - Având un indice glicemic scăzut și conținut de fibre, castraveții încetinesc absorbția zahărului în sânge. În plus, cucurbitacinele stimulează producerea de insulină, ajutând la menținerea glicemiei sub control.
Reduc inflamațiile pielii - Aplicați pe piele, castraveții au un efect răcoritor, reduc inflamația și calmează iritațiile, inclusiv arsurile solare.
Ajută la detoxifierea organismului - Datorită conținutului ridicat de apă, potasiu și antioxidanți, castraveții contribuie la eliminarea toxinelor și a excesului de sodiu prin urină, reducând retenția de apă.
Îmbunătățesc digestia - Castraveții au proprietăți antiinflamatorii asupra stomacului, reduc aciditatea gastrică și previn balonarea.
Combat constipația - Fiind bogați în fibre și apă, castraveții înmoaie scaunul și favorizează tranzitul intestinal regulat. Consumul lor cu tot cu coajă este ideal, deoarece acolo se află cea mai mare parte a fibrelor.
Mențin sănătatea oaselor - Datorită conținutului ridicat de vitamina K, castraveții ajută la menținerea densității osoase și la prevenirea osteoporozei, conform tuasaude.
Întăresc părul și unghiile - Castraveții conțin siliciu, un mineral esențial pentru întărirea unghiilor și a firului de păr. Acesta contribuie la producerea colagenului și elastinei, esențiale pentru sănătatea țesuturilor conjunctive.
Riscurile consumului de castraveți
Castraveții prezintă puține riscuri pentru sănătate, dar unul dintre ele este expunerea la pesticide. Este recomandat să-i speli bine sub jet de apă caldă sau să le cureți coaja înainte de consum pentru a evita ingerarea substanțelor chimice.
Castraveții au un strat natural de ceară pe coajă. După recoltare, această ceară este îndepărtată prin spălare, iar producătorii aplică un strat de ceară sintetică pentru a prelungi durata de viață pe raft. Această ceară poate reține bacterii, iar deși nu este periculoasă în sine, curățarea cojii poate reduce riscul de contaminare. Totuși, coaja este partea cea mai bogată în nutrienți, așa că o alternativă mai bună ar fi să alegi castraveți organici și să-i speli bine înainte de consum.
Cum se consumă
Castraveții simpli sunt o legumă perfectă. Nu necesită aproape deloc pregătire, sunt crocanți și gustoși doar dacă adaugi puțină sare.
Dacă presari sare peste bucăți sau felii de castravete și le lași să stea timp de 30 de minute într-o strecurătoare, sarea va extrage excesul de apă, care apoi se va scurge. Astfel, castravetele va elibera mai puțină apă în preparatele la care îl adaugi, cum ar fi tzatziki, tabbouleh, salata grecească sau salata de cartofi.
Această tehnică este deosebit de utilă atunci când faci preparate cu sosuri și dressinguri cremoase sau sosuri pe bază de maioneză sau iaurt. Pentru tzatziki, un fel de mâncare grecesc, castraveții se rad și se sărează, apoi se lasă puțin la scurs și înainte de a fi adăugați în iaurtul grecesc se storc bine în mână.
Etichete: castravete amar, castraveti,
Dată publicare:
