Marea defrișare | Mafia pădurilor din România taie și cară lemn din munți, în timp ce anchetele și procesele bat pasul pe loc

×
Codul embed a fost copiat

Marea defrișare, partea a II-a. În Argeș, cei care au tăiat și taie păduri sunt bine cunoscuți de toată lumea. Își deschid mereu alte firme, își schimbă mașinile și tot scot lemn din pădure, chiar sub nasul anchetatorilor care îi cercetează.

Munții Făgăraș sunt o comoară și ar trebui protejați. Se taie, însă, masiv, și păduri vechi de secole sunt transformate în lemn de foc.

Alex Dima: Valea Lotrioarei, județul Sibiu. Pare incredibil, dar pe acest drum îngust care dă în Valea Oltului, în ultimii trei, patru ani, pe acest drum îngust au coborât peste o mie de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal.

În 2018 am arătat dezastrul de la Boița, munți întregi rămași fără pădure. Pe vinovați i-am arătat unei țări întregi.

Alex Dima: Cum s-a ajuns să plece de acolo sute de camioane cu lemn?

Citește și
MAREA DEFRIŞARE
Percheziţii la persoane bănuite că ar fi defrișat şi ar fi furat arbori din fondul forestier naţional
Fiul ultimului șah al Iranului, apel la armată să nu respecte ordinele: „Mafia criminală care ocupă țara de 45 de ani nu reprezintă națiunea noastră”

Ioan Baciu, pădurar: „Nu pot să îmi dau seama”

Alex Dima: Păi nu dumneavoastră sunteți pădurarul locului?

Ioan Baciu, pădurar:Ba da”.

Alex Dima: Păi și cum?

Ioan Baciu, pădurar:Nu știu”.

Silvicultori, șefii Direcției Silvice Sibiu și politicieni au fost implicați în dispariția pădurii. În toamna lui 2022, procurorii din Sibiu îi scapă pe toți și trimit dosarul la judecătoria Avrig, pentru continuarea cercetărilor cu autori necunoscuți.

La Garda, Alba, Știrile PRO TV a arătat dezastrul în 2013, peste 200.000 de metri cubi de lemn furat. A arătat și vinovații pentru tăierile de la Maguri, în Cluj, sau din pădurile Maramureșului. Dosare s-au clasat, infractorii au scapăt.

Aurelian Mihăilă, procuror:La ce mă duce cu gândul? La nevoia de specializare? Asta înseamnă că n-am fost în stare să investigăm acea cauză complexă, să ajungem la făptași. S-a închis dosarul. Eu o spun așa, în felul în care eu mă gândesc. Și eu m-am împiedicat, eu și alții, m-am împiedicat că nu am știut. Oare am ajuns la nivelul ăla? Muncind un an, doi, am ajuns să mă gândesc același termen. Cifre mari - cauze complexe, cauze complexe - nevoie de specializare”.

Alex Dima: Versanții rămași fără pădure sunt o oglindă în care, la o primă vedere, se observă incompetența și neputința autorităților din statul român. Dacă privești mai atent, realizezi că, de fapt, este vorba de o cârdășie între autorități și hoții de pădure. Nimic nu se întâmplă pe acești versanți fără știrea silvicultorilor.

Cum „igieniza” clanul Brânză pădurile

Firmele clanului Brânză au tot tăiat și cărat lemn din munți, în timp ce anchetele și procesele au bătut pasul pe loc. Brânză a tăiat lemn până în ziua în care a fost condamnat. Igieniza pădurea.

Alex Dima: Conform APV-ului emis de Ocolul Silvic Codrii Verzi, aici ar trebui să fie o tăiere de igienă. Cam așa arată sub zăpadă copacii coborâți din pădure. Igienă.

Brânză a primit aprobări pentru a tăia copaci de la Ocolul Privat Codrii Verzi care, în perioada 2011 - 2020, a fost condus de actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, Marius Florinel Nicolaescu. După ce firmele anchetate în dosarele Cheresteaua au lăsat un dezastru în Făgăraș, pădurile au fost preluate în administrare de ocolul lui Nicolaescu. Un raport al Corpului de Control din Ministerul Mediului arată că Ocolul Codrii Verzi a scos și el mii de metri cubi de lemn cu încălcarea legii de pe acești versanți.

Nicolaescu susține că nu are habar de acest raport și acuzații.

Marius Florinel Nicolaescu, vicepreședintele CJ Argeș:Noi am respectat legislația pas cu pas. Mergeți să vedeți dacă la Minister cumva nu s-a respctat”.

Alex Dima: După 24 de ore, timp în care s-a documentat vicepreședintele Consiliului Județean, m-a invitat în sediul Ocolului Codrii Verzi pentru detalii, dovadă că relația politicianului cu silvicultorii e, în continuare, destul de strânsă. Practic conduce acest loc.

În raportul Ministerului se arată că ocolul nu a plantat și nu a întreținut pădurile care au mai rămas în picioare. Înconjurat de dosare și hârtii, Nicolaescu susține că tot ce s-a întâmplat este legal, că n-a tăiat, ci a plantat.

Marius Florinel Nicolaescu, vicepreședintele CJ Argeș:Normal că nu îmi place nici mie, dar ceea ce știu este că noi, de când am preluat acele suprafețe, am căutat să gospodărim bine pădurea, să împădurim”.

Raportul Ministerului Mediului a ajuns la anchetatori. Nu s-a întâmplat nimic. În 2020, Fundația Carpathia cumpără toate pădurile din dosarele Cheresteaua. 1.600 de hectare, și începe să planteze în zonele afectate.

Cristoph Promberg, director Carpathia: Ne-am gândit că e un grand zero, că a fost o bombă atomică. Cât de mult am văzut, a fost tot tăiat, ras”.

La Groape, peste 300 de hectare au fost distruse, parte din pământul de pe versanți. După dispariția pădurii a fost luat de ape și a rămas doar piatra. Plantarea se face greu. Puieții sunt cărați cu măgarii.

Mihai Zotta, director tehnic Carpathia: E ușor de spus. În momentul în care am făcut inventar, în 2020, se vede clar că acolo nu e decât acea plantație de trei hectare care se vede după vechimea puieților”.

Firmele deținute de familiile Ghilencea și Șițaru au vândut aceste suprafețe, și au luat bani de la fundație. Anchetatorii au pus sechestru pe bunurile acestor familii, dar deocamdată statul român n-a recuperat nimic din pagubă. Carpathia plantează păduri cu bani din donații și speră să salveze cât mai mult din pădurile din Făgăraș, Sit Natura 2000. Din păcate, așa arată harta cu avizele date în 2022 pentru tăiere. Se taie peste tot. Munții încă au păduri bătrâne și păduri posibil virgine, o comoară care încă mai este, dar se împuținează în fiecare zi.

Pădurile virgine, pe cale de dispariție

Pe valea Topologului, tocmai au fost tăiați într-un singur loc trei mii de metri cubi de lemn. În parcela 71 B se taie legal, cu aprobări. Pe harta cu alerte, aici este semnalată o pădure posibil virgină. Nu mai e. A fost tăiată acum.

Universitatea pentru Științele Naturii din Praga a cercetat ani la rând aceste păduri și a atras atenția întregii lumi că trebuie să luăm măsuri de urgență pentru a salva munții Făgăraș. Drept răspuns, mașina cercetătorilor veniți din Europa a fost distrusă. Șeful Ocolului Șuici care dă undă verde pentru tăieri, susține că ce am găsit în rampă sunt niște resturi. Au fost și copaci care au arătat mult mai bine, arbori de 180 de ani.

George Duca, șeful Ocolului Şuici: Lemnul a ajuns în rampă, s-a dat din el, toată lumea s-a ferit să ia lemn rău. Nu vă gândiți că tot lemnul a fost așa”.

Zeci de camioane ies zilnic din aceste păduri. Unele vin tocmai de lângă Golul Alpin.

Ce este SUMAL 2.0

Și acest lemn e tăiat cu acte, legal și înscris în SUMAL 2.0, sistemul care ar trebui să arate trasabilitatea lemnului din România. Totul se întâmplă pe telefon. Doar că sistemul are lacune, iar hoții au învățat cum să-l fenteze. Fiecare buștean care pleacă din pădure trebuie să fie înregistrat în Sumal. Transportatorul are obligația să precizeze în sistem de unde pleacă și unde ajunge, care este cantitatea totală, să încarce patru poze, fața, spatele, lateralul și kilometrajul camionului. Se emite un aviz pentru fiecare transport, chiar dacă nu există semnal la telefon. Când ajunge în zona de semnal, telefonul se conectează automat, teoretic. Practic, însă, mulți își înregistrează transportul offline și țin telefonul închis sau în modul avion până la livrarea lemnului. Dacă apare un control pe traseu, deschid telefonul și datele intră în sistem. Dacă nu, șterg aplicația și lemnul transportat poate fi vândut la negru. Echipa a însoțit aceste camioane până la ieșirea din pădure. Câteva ore mai târziu, unul dintre ele figura în Sumal că încă este la locul tăierii, iar celălalt că a mers tot drumul cu GPS-ul oprit. Și asta s-a întâmplat zile în șir. Am prezentat cazul comisarilor de la Garda Forestieră Argeș.

Sistemul SUMAL 2.0 nu emite alarme atunci când se întâmplă astfel de situații. La București, sistemul are doar cinci oameni care-l monitorizează. Alex Dima a cerut să discute cu unul dintre ei, ministrul Barna a insistat să răpundă el.

Alex Dima: În momentul în care sistemul nu este folosit corect, sistemul ar trebui să emită o alertă că acolo se întâmplă ceva.

Tánczos Barna, ministrul Mediului:Ce alertă să emită dacă a șters Sumalul de pe telefon? Ce să emită? El oprește GPS-ul la plecare, ajunge la sosire șterge aplicația. Ca să nu genereze aviz de primire, se duce înapoi. Opriți camera că vă învăț cum să fure alții”.

Alex Dima: Asta știu. Ei fac asta. Eu vă întreb dacă putem să îi prindem să nu mai facă așa ceva.

Tánczos Barna, ministrul Mediului: Dar asta facem. Îi prindem. I-am identificat pe toți cei care au făcut mai mult de 100 de instalări și dezinstalări pe lună”.

Ministrul susține că ilegalitățile lasă urme în sistem. Pot fi, însă descoperite doar dacă cineva le caută. Lucru aproape imposibil pentru că, în fiecare zi, pleacă peste 17.000 de camioane cu lemn din pădure. La Garda Forestieră Argeș, Răzvan Ududec este singurul angajat care urmărește sistemul SUMAL, pentru o suprafață de 270.000 de hectare. Lucrează doar cu sesizările oficiale și are și alte lucruri de făcut.

Răzvan Ududec, coordonator al Gărzii Forestiere Argeș:Nu prea mai este timp să facem noi din proprie inițiativă aceste verificări, pentru că primim foarte multe solicitări să acordăm sprijin. Nu avem cum altfel”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Câștigătorul Balonului de Aur, părăsit de soție pe motiv că era ”prea perfect”
FOTO Câștigătorul Balonului de Aur, părăsit de soție pe motiv că era ”prea perfect”
Citește și...
Marea defrișare | România, țara în care pădurile dispar iar infractorii scapă. „Ei au marcat, eu am tăiat”
Marea defrișare | România, țara în care pădurile dispar iar infractorii scapă. „Ei au marcat, eu am tăiat”

Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.  

Percheziţii la persoane bănuite că ar fi defrișat şi ar fi furat arbori din fondul forestier naţional
Percheziţii la persoane bănuite că ar fi defrișat şi ar fi furat arbori din fondul forestier naţional

Poliţiştii din Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, fac joi 12 percheziţii în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara, la persoane bănuite că ar fi tăiat fără drept şi ar fi sustras arbori din fondul forestier naţional.

Concluzia dură a unui raport UNESCO: România își bate joc de pădurile sale
Concluzia dură a unui raport UNESCO: România își bate joc de pădurile sale

Deși se poate lăuda cu un sfert dintre pădurile protejate ale Europei, România își bate joc de această moștenire. Concluziile unui raport UNESCO sunt dure: au loc tăieri masive în parcurile naturale de la noi.

Nicușor Dan l-a demis pe șeful Direcției de Mediu, pentru că a aprobat tăierea a 22 de copaci
Nicușor Dan l-a demis pe șeful Direcției de Mediu, pentru că a aprobat tăierea a 22 de copaci

Primarul general al Capitlaie, Nicușor Dan, a anunțat, joi, că l-a demis pe șeful interimar al Direcției de Mediu din PMB, pentru că a autorizat tăierea a 22 de copaci ”în plin centrul Capitalei”.

Sateliţii folosiţi de CIA pentru spionaj au scos la iveală marea defrişare din anii '60 din România
Sateliţii folosiţi de CIA pentru spionaj au scos la iveală marea defrişare din anii '60 din România

Imagini surprinse de sateliţii folosiţi de CIA pentru spionaj în timpul Războiului Rece l-au ajutat pe un profesor din Braşov să refacă o parte din istoria pădurilor noastre.

Recomandări
Butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu riscă să detoneze după atacul Iranului. 330 de drone și rachete au fost lansate
Butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu riscă să detoneze după atacul Iranului. 330 de drone și rachete au fost lansate

Butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu riscă să detoneze după ce Iranul a lansat sâmbătă noapte un atac direct, masiv și fără precedent asupra Israelului cu 330 de drone, rachete de croazieră și rachete balistice sol-sol.

„Simt că un război mondial stă să înceapă”. Reacții internaționale după ce Iranul a atacat Israelul
„Simt că un război mondial stă să înceapă”. Reacții internaționale după ce Iranul a atacat Israelul

De la Paris și Londra, până la București și Berlin, statele occidentale și-au declarat solidaritatea cu Israelul și au condamnat agresiunea iraniană.

Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile
Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile

Partea a II-a. Importul ilegal al deșeurilor și comerțul intracomunitar cu gunoi însumează 500 de milioane de euro, conform autorităților de mediu.