Pandemia paralelă | Greu de crezut, însă există și primari care nu au vrut să risipească banii europeni primiți în pandemie

În Botoșani, firma prefectului a câștigat contractul de dotare a școlilor de la primăria colegului său de partid, iar în Tulcea, o școală dintr-o zonă săracă, unde fiecare euro contează, a primit de două ori mai multe tablete decât are elevi. Așa a fost proiectul. Consultanța a fost dată de o firmă, la adresa căreia se afla un service auto.

Câți bani au primit primăriile ca să-și doteze școlile în pandemie

Prin intermediul aceleiași ordonanțe de urgență din 2020, primăriile au primit fonduri europene de peste 160 de milioane de euro, ca să-și doteze școlile cu tablete, laptopuri și alte echipamente IT, pentru școala de acasă. Și aici au fost întârzieri majore, iar o mare parte din echipamente au ajuns după ce copiii s-au întors în bănci. Printre beneficiari sunt inclusiv firmele unor politicieni. Ne întoarcem în Botoșani, în comuna Mihai Eminescu.

În aprilie 2022, primăria a cumpărat pentru școli laptopuri, camere web, proiectoare și table interactive în valoare de 100.000 de euro de la Firma Powerline SRL. Primăria este condusă de Verginel Gireadă, vicepreședinte PNL Botoșani. Firma Powerline are doi angajați și îi aparține prefectului Sorin Cornilă, celalalt vicepreședinte al PNL Botoșani.

Verginel Gireadă, primar Mihai Eminescu: „Nu a existat nicio discuție. La noi totul e transparent. Societatea care a avut cel mai bun preț... Societățile care au contestat, au pierdut în instanță. Dacă cineva invocă sau crede că există vreo, hai să-I spunem o mică, oricât de mică, hai să-i spunem strecurată în această achiziție, eu vă spun că n-a existat”.

Citește și

Ce salarii au Nicușor Dan, primarii de sector sau cei din țară și cât vor avea după ce CCR a dat undă verde măririlor

În 2015, firma prefectului a apărut într-un dosar DNA. Procurorii susțineau că fostul președinte al Consiliului Județean, le cerea subalternilor să încredințeze direct contracte firmei actualului prefect, pentru montarea unor panouri cu mesajul „Cetățenii sunt sprijiniți de Președintele Consiliului Județean”.

Mergem la prefectură, unde prefectul are ședință cu ministrul și primarii din județ, pe tema digitalizării. În fața clădirii, pe un loc rezervat personelor cu handicap, găsim parcată mașina primarului Verginel Gireadă.

În perioada 2020 - 2022, cele două firme al prefectului Sorin Cornilă au primit, prin atribuire, 450 de contracte în valoare totală de 2,5 milioane de lei, majoritatea de la primării și instituții din județul Botoșani. Singura licitație la care a participat, a fost cea pe fonduri europene, unde firma concurentă care a câștigat contestația, s-a retras după ce Cornilă a ajuns prefect.

Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani: „Eu vă asigur că în toată activitatea mea sunt corect și tot ceea ce am făcut, sunt corect. Pentru că și eu ca și toată generația noastră, vrem să scăpam de stăpânii județelor, din județe la stăpân”.

De la primăria lui Verginel Gireadă, cu care spune că nu e tocmai în cele mai bune relații, prefectul a mai primit până acum alte contracte atribuite direct, în valoare de 189.000 de lei. Ultimul, de 33.000 de lei, în februarie.

Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu: „Păi, nu știu. Că dacă n-ar fi statul, multe firme romanești ar da faliment, pentru că cel mai mare investior în România este statul”.

În contractul pe fonduri europene, prefectul spune că are o marjă de profit de 30%. Cea mai scumpă a fost tabla inteligentă, pe care a cumpărat-o de la altă firmă din România care, la rândul ei, a importat-o din străinătate, și și-a pus o marjă de profit. Am încercat să găsim marca produsului, însă cutia a venit neinscripționată.

Proiecte eșuate

Ne mutăm în Tulcea, la Hamcearca, într-o zonă defavorizată, unde fiecare euro poate face o diferență. Școala a primit de două ori mai multe tablete decât are nevoie.

În decembrie 2020, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a organizat o licitație uriașă din banii Ministerului Educației pentru 500.000 de tablete de la Orange și Vodafone, care urmau să ajungă în toată țara.

Odată cu tabletele, Guvernul a cumpărat și 24 de luni de internet de la cei doi operatori, deoarece elevii urmau să le folosească de acasă. Tabletele trebuiau împărțite de inspectoratele școlare județene, în funcție de acoperirea semnalului.

Pe lângă tabletele de la Guvern, primăria a cumpărat și ea tablete din fonduri proprii, până când fiecare elev a primit câte una, iar în 2022, a mai cumpărat încă un rând de tablete, de această dată pe fonduri europene, pentru că așa era proiectul.

Prin același proiect, școala a primit table inteligente, calculatoare, laptopuri și proiectoare, care îi sunt foarte utile, dar și camere web pentru a le monta pe calculatoarele care au venit cu propriile camere web.

De-a lungul anilor, direcoarea școlii din Hamcearca a depus eforturi mari să miște lucrurile în direcția bună. Elevii au mese calde, abandonul este scăzut și promovabilitatea ridicată. Școala avea internet, proiectoare și alte ehipamente IT, încă dinainte de pandemie. Cu ajutorul unor ONG-uri a mutat toaletele din curte în interiorul școlii, a făcut locuri de joacă și a înființat un laborator de informatică. În colțul sălii ne arată alt proiect eșuat de digitalizare în mediul rural. Revenind la proiectul pe fonduri europene, acesta i-ar fi fost mult mai util dacă cineva ar fi întrebat-o înainte ce mai are nevoie. L-am contactat pe primarul Ion Acceleanu să îi cerem detalii despre proiect.

Ion Acceleanu, primarul comunei Hamcearca: „Noi am cumpărat de forță majoră cu pandemia, pentru că elevii erau obligați să stea acasă. Ulterior a trimis și o parte de care am aflat după, de la inspectorat, nu știam, iar când s-a făcut acest proiect, a trebuit să fie conform ghidului. Dacă a venit pe fonduri și a fost conform ghidului iar consultantul a hotărât că alea sunt, vă dați seama că, la un medic mă duc eu să îi scriu rețetă”.

Consultantul este o firmă care își are sediul într-un service auto, dintr-o comună de lângă Brăila. Am încercat să aflăm cine a făcut proiectele.

O parte din primăriile care au luat consultanță de la aceeași firmă spun că sunt mulțumite de serviciile oferite, dar arată cu degetul spre birocrație pentru produsele livrate cu întârziere. La Târgu Neamț, primarul a așteptat peste un an semnarea contractelor de finanțare cu Ministerul. Materialele sanitare sunt încă în licitație, iar tabletele au sosit la sfârșitul anului trecut.

Vasilică Harpa, primarul orașului Târgu Neamț: „Până la sfârșitul anului 2022 a urmat acea procedură de achiziție și celalte proceduri. Am avut și contestație”.

Primele contracte de consultanță câștigate de service-ul auto au fost în 2019 pentru altă pandemie, cea de pestă porcină. În comuna Pomârla, din Botoșani, porțile de dezinfectare pentru peste, nu pentru Covid, au sosit anul acesta, la trei ani distanță, după ce pesta porcină s-a terminat. Primarul povestește prin ce a trecut.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Pai până am obținut clarificare tehnică, ce sunt acele instalații de dezinfecție și cum lucrează efectiv, pentru că vorbea lumea de ultraviolete, vorbea lumea de biocid, porți, până să aflu toate acestea, a trebuit să umblu la cinci instituții. Am interpelat inclusiv miniștri. S-au schimbat și miniștri, și eu tot n-am mai putut obține anumite...”

Și alte comune din județ și-au instalat porțile pentru pesta porcină abia anul acesta.

Dumitru Chelaru a încercat să-și ia echipamente prin fonduri europene și pentru pandemia de Covid, însă, până la urmă, a renunțat. A cumpărat din banii primăriei display-uri inteligente pentru toate clasele, mai performante decât tablele luate de alte primării prin fonduri europene. Și primarul a primit tablete de la inspectoratul școlar, însă pentru că sunt aproape de granița cu Ucraina, și aici au fost probleme cu semnalul. Fibra optică a ajuns în comuna lui abia anul trecut.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Degeaba luai tablete, nu puteai să le folosești la capacitatea respectivă. Semnalul, nu se puteau conecta copilașii de acasă. Deveneau inutilizabile, nu puteau fi utlizate pentru scopul la care au fost cumpărate pentru acel moment”.

La contractul pentru produse sanitare a renunțat de tot, pentru că n-a vrut să risipească banii.

Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla: „Cred că am fost singurul din județ care a renunțat la acest proiect, pentru că nu-i mai văd utilitatea. Există firma care,deși n-a participat la nicio licitație, au făcut la fiecare procedură din țara asta, au trimis clarificări și au făcut contestații. Am crezut că sunt puși de cineva”.

La câteva zile după ce am plecat din județ, primăria Botoșani și-a cumpărat lămpi UV, stații de dezinfectare și porți de termoscanare, în valoare de 1,2 milioane de lei. Achizițiile continuă în toată țara. Proiectele aprobate la centru de Minister cresc pe hârtie absorbția de fonduri europene, însă la firul ierbii, de multe ori, nu mai aduc nici o valoare adăugată. Birocrația, lipsa de pricepere, contractele prost făcute, licitațiile dubioase formează o imagine cu care nu ne putem mândri și ne arata că, în România, încă nu a câștigat lupta cu pandemia, cea de risipă.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale