Performanță economică și stabilitate. Cum au ajuns cetățenii Finlandei să aibă încredere în autorități

Adăposturile de apărare nu sunt făcute doar de stat, ci și de mediul privat, ompanii sau cetățeni. Cu toții au construit un sistem foarte bine pus la punct care le dă încredere că pot face față unor primejdii așa cum este un război.

Câte adăposturi civile are pe hârtie România

Și în România avem pe hârtie peste 4.500 de adăposturi civile. Ani de zile nimeni nu s-a preocupat de soarta acestora, iar starea lor de degradare este avansată, deși sunt o componentă a sistemului securității naționale.

Puține sunt la standardele cerute de legea protecției civile din 2004, care precizează că acestea ar trebui să fie funcționale în maxim 24 de ore de la anunțarea vreunui pericol. Ele ar trebui să ne apere în caz de atac aerian sau calamitați naturale. Mai toate adăposturile sunt insalubre și au gurile de urgență blocate.

Refugiile ar trebui să aibă instalații sanitare, de aerisire și electrice funcționale, iar sistemul național de rezerve în caz de necesitate să fie aprovizionat constant.

Citește și

„România, te iubesc!”. „Metale rare uitate prin sertare”, emisiunea integrală din 21 noiembrie 2021

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Raed Arafat, secretar de stat MAI: „Va trebui să fie refăcute, rearanjate. Foarte puțin probabil să fie această nevoie, dar avem această obligație".

Responsabilitatea este în primul rând a asociațiilor de locatari, în cazul blocurilor și a autorităților locale care ar trebui să controleze și să învestească în menținerea acestor facilitați.

În ultimele luni, autoritățile locale au început timid să facă controale și să marcheze corespunzător locurile în care, în caz de necesitate, două milioane de români se pot refugia.

Doar că aceste evaluări sunt, de multe ori, doar pe hârtie, pentru că adăposturile, în cel mai pur stil caragelian, lipsesc cu desăvârșire. Spațiile de urgență au fost lăsate de izbeliște.

Goana după bani

Și Legea urbanismului și construcțiilor civile prevede normative clare pentru construcțiile noi în ceea ce privește adăposturile.

În ultimii ani însă, dezvoltatorii, în goana după bani, au lăsat siguranța cetățenilor pe ultimul plan.

Un altfel de adăpost

Într-o zonă rezidențială din Helsinki, echipa „România, te iubesc!” a fost invitată să viziteze un adăpost comun pentru Finlanda. De această dată un adăpost construit deasupra, nu cu mult diferit față de cealalte case din jur.

R: Ursul rus îl cunoaștem.

Tuomo Raiha, responsabil de adăpost: „Nu vrei să trezești ursul, dar ursul este treaz . Investiția să dezvolți un adăpost nu este atât de mare, dar trebuie făcută din timp. Atunci când este pace și toată lumea este bucuroasă, poți construi liniștit una câte una atunci când ceva se va întâmpla.

Adăposturile pot fi modulare, gata fabricate și doar instalate unde este nevoie.

Tuomo Raiha: „Îl folosim ca un spațiu de depozitare. Într-o casă normală nu ai loc să îți depozitezi lucrurile și aici au acces doar locatarii, deci este destul de sigur”.

Fiecare adăpost trebuie să aibă un responsabil.

Tuomo Raiha: „Guvernul ne-a dat nouă aceasta treabă. „Aveți grija de ele, sunt responsabilitatea voastră". Administratorul adăpostului este responsabil de funcționarea adăpostului”.

R: Este impunerea legii sau este responsabilitatea oamenilor?

Tuomo Raiha: „Este responsabilitatea oamenilor”.

În Finlanda sunt multe organizații nonguvernamentale. Așa-zisul Sector 3, care organizează pregătire pentru voluntari. Mii de astfel de voluntari asigură sprijinul Departamentelor pentru Situații de Urgență, știu ce să facă și cum să pună umărul la salvarea semenilor.

Kimmo Kohvakka, directorul general al Departamentului pentru Situații de Urgență din Finlanda: „Este o foarte bună comunicare. Nu este cu impunere de reguli. Să spunem cu impunerea forței legii. Bineînțeles că totul vine din legislație. Sunt multe recomandări, sunt multe acțiuni ale celui de-al treilea sector, al organizațiilor care ajută”.

Administratorii adăposturilor sunt pregătiți în caz de urgență

În Finlanda găsești organizații care se ocupă cu pregătirea administratorilor de adăposturi. Academia finlandeză pentru servicii de urgență este una dintre ele.

Kaci Bourdache, Academia Finlandeză pentru Servicii de Urgență: „Sunt mai multe opțiuni, mai multe asociații, dar aceasta este cea mai bună”.

R: Sunt private sau legate de stat?

Kaci Bourdache: „Asociația lucrează cu Primăria din Helsinki. Suntem susținuți de Departamentul de Salvări al orașului Helsinki. Adăpostul clădirii este de fapt o scoală gimnaziala. Este folosită pentru mai multe cursuri și unul dintre acestea este cel de apărare civilă. În fiecare lună se organizează  cursuri”.

R: Ai venit aici să înveți?

Administrator de adăpost: „Absolut. Este un adăpost în zona asociației noastre și este responsabilitatea mea. Să înțeleg ce este cu toate aceste echipamente în adăpost și este același model de adăpost ca cel de la noi. Avem același gen de aparatură și vreau să știu cum se folosește în caz de ceva”.

Administrator de adăpost: „Sunt responsabilă de adăpostul din Vastonstoya în blocul nostru de apartamente și trebuie să fac inspecția anuală. Am făcut acest curs în 2000 și îmi reinoiesc cunoștințele”.

R: Este obligația legii sau responsabilitatea dumneavoastră?

Administrator de adăpost: „Este un lucru voluntar, absolut, dar având acest adăpost cineva trebuia să își asume responsabilitatea și avem grijă de casele noastre. Sunt mai multe responsabilități pentru fiecare și vrem ca și casele noastre să fie în ordine”.

R: Unul dintre motivele pregătirii protecției civile este Rusia?

Kimmo Kohvakka, directorul general al Departamentului pentru Situații de Urgență din Finlanda: „Da. Este cumva natural ca una dintre bazele nostre de siguranță și securitate, soluții de bază, lucruri ce țin de geopolitică, considerații ce țin de ani de zile, dar și de viitor. Dar, din păcate, ultimele întâmplări ne-au arătat că trebuie să fim pregătiți pentru un astfel de scenariu de război.

Dacă ne gândim că noi construim adăposturi pentru scenarii de război, dar care pot fi folosite în scenarii diferite și au fost construite din același motiv pentru care am păstrat capabilitati militare bune. Este cealaltă față, societatea civilă și apărarea civilă care trebuie să fie capabilă să protejeze chiar dacă ați stat până acum neutri militari ca implicare militară. Este cealaltă fațetă a monedei. Daca menții în condiții bune capabilități militare și dacă ai pregătită apărarea civilă pentru societate, dacă ai materiale pregătite, sistem național de rezerve de produse, adăposturi de apărare”.

R: Ce s-a schimbat după 24 februarie în abordarea voastră?

Kimmo Kohvakka: „Putem spune că astăzi am revizuit cum ne-am pregătit și o facem tot timpul. Aș putea spune că astăzi ne felicităm pentru lucrurile pe care le-am făcut în decenii. Doar cu 10-15 ani în urmă a fost o lungă discuție despre cât de utile sunt adăposturile de apărare civilă. Astăzi nimeni nu mai pune această întrebare”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"