Șocant. Cum se transportă deșeurile medicale de la spitalul de pediatrie din Timișoara. Sângele tâșnește pe jos
”Nepăsare otrăvitoare”, PARTEA A III-A. Cât timp firmele care transportă, depozitează temporar sau tratează și valorifică substanțe periculoase au actele la zi, doar controale minuțioase și repetate pare că dau rezultate.
Dacă lipsesc verificările pe teren, se dau amenzi și se iau măsuri reparatorii.
Și oficialii de la Mediu știu că jucătorii din piață au bugete anuale pentru amenzi, adică e foarte greu, poate chiar imposibil să respecte ce și-au asumat în autorizații.
Iar când se organizează câte un flagrant, știe toată lumea că se vine în control. Diferența e izbitoare, față de alte ce au țări moderne. În statele occidentale, aceste centre intermediare de depozitare temporară sunt curate, igienizate și nu arată ca niște gropi de gunoi, ci mai degrabă ca niște depozite de marfă.
Sunt locuri sigure, fără probleme pentru mediu. În facilitățile mici pot veni și cetățenii să aducă deșeuri periculoase, iar în cele mai mari se construiesc hale generoase, pentru depozitare, iar recipientele sunt ținute preponderent la interior, nu în soare, ploi și ger. Au spații noi, nu foste grajduri și structuri dezafectate. Fără scurgeri, mizerie, implicit fără poluare ori risc mare la incendii.
Dragoș Popescu, senator: ”La noi, autoritățile nu iau in serios autorizarea și nici controlul nu se face cum trebuie, șefii de la Garda din țară sunt numiți politic si atunci controalele eventual să nu deranjeze.”
Un caz cu totul special se găsește la Câmpulung Muscel, în Argeș, și demonstrează cât de dificil de gestionat este domeniul atunci când lucrurile scapă de sub control. Suntem pe fosta platformă ARO, privatizată, transformată în parc industrial. O hală mare, aflată la câțiva zeci de metri de casele oamenilor adăpostește de mai bine de un deceniu o bombă ecologică.
Aici sunt sute de containere cu deșeuri de care nici nu se mai știe ce substanțe conțin. Unele butoaie s-au umflat, altele s-au crăpat și lichidele s-au scurs, altele stau să plesnească în orice moment. Reziduurile nu sunt ale firmei care are parcul industrial, ci ale unei alte societăți, taman de la Iași, cu care proprietarii parcului au încheiat un contract pentru a neutraliza deșeurile preluate la privatizare. Doar că firma intermediară a început să aducă aici multe alte substanțe din toată țara, și așa s-a ajuns la câteva mii de tone.
Un incendiu puternic, din 2013, a dezvăluit ce cantități uriașe s-au adunat și cât de mari sunt riscurile. Patronul centrului din hală, care pusese multe recipiente și în subteran, s-a ales cu dosar penal și o condamnare cu suspendare, dar și obligarea, prin instanță, la plata unei sume de 2 milioane de lei, pentru a ridica deșeurile periculoase la depozite finale sau incineratoare.
Nu a făcut nici până azi acest lucru, firma a intrat în faliment, iar localitatea a rămas cu bomba ecologică pe cap, povestește primarul de la Câmpulung Muscel, Elena Lasconi.
Primarul spune că s-ar angaja să ridice reziduurile toxice și inflamabile, în jur de 1600 de tone, rămase pe amplasament, dar acestea nu pot fi transportate oricum. Ar fi ars documentele de gestiune și cu timpul, cele mai multe etichete s-au șters sau perimat, așa că nimeni nu mai știe acum ce conțin recipientele uzate.
De altfel, noua conducere a primăriei a organizat o întâlnire online, în pandemie. Omul de afaceri condamnat pentru infracțiuni de mediu și-a asumat răspunderea, dar de atunci tot cere răbdare, pentru a găsi fondurile necesare ridicării rizidurilor.
Tofan Vasile, om de afaceri: ”Noi suntem proprietarii, răspundem cu gestionarea lor, cu supravegherea, monitorizarea, securizarea lor pana la capăt. Deci asta am spus-o în toată corespondența cu toți factorii.”
Prefectul de Argeș lasă să se înțeleagă că pericolul nu așa de mare cum se crede. Afirmă și că edilul orașului ar putea să scape de reziduuri pe cheltuiala locală. Dacă, bineînțeles, își va asuma toate costurile aferente operațiunilor.
Radu Perianu, prefect de Argeș: ”E o situație complicată, in teorie poate sa cadă in sarcina autorității locale, a primăriei, dar oricât ar vrea primarul de acolo sa intervină, nu poate intre afacerea dintre 2 societati comerciale. ”
Elena Lasconi, primar Câmpulung Muscel: ”Trebuie dată lege, hotărâre de guvern, pentru că este o excepție, eu nu am baza legală să intervin!”
O categorie specială în domeniul deșeurilor periculoase sunt cele rezultate din activitățile medicale. Sunt reziduuri medicale, de la activitatea spitalicească, al căror transport, manipulare și depozitare implică o grijă aparte.
Legislația spune clar că operatorii care transportă astfel de deșeuri trebuie să facă toate diligențele pentru a elimina total poluarea, mai ales că e vorba și de deșeuri infecțioase sau cu riscul de răspândire a unor boli. Conform normelor în vigoare, firmele care vin la spitale să ridice deșeurile medicale trebuie să fie dotate cu pubele pe roți, în care deșeurile să fie cărate și duse cu capac acoperit, practic angajații firmelor și cei din spital să nu intre în contact cu reziduurile.
Dar iată cum se face transportul deșeurilor medicale la Timișoara – Spitalul Județean de Pediatrie. Maternitățile, dar și centrul de transfuzii și serviciul de Ambulanță, toate au contract cu o firmă care are și incinerator și care trimite zilnic mașinile pentru colectare.
Filmate și fotografiate mai multe dimineți la rând, echipele societății nu numai că nu au pubele, dar îndeasă sacii plini până la refuz, până în tavanul camionetelor, aruncă pungile și cutiile în grabă, își pasează sacii și unii cad pe jos.
Iar ce rămâne în urma lor se vede în imagini. Sângele tâșnește și poate fi găsit pe jos, prin mașini sau pe angajați. Sânge și substanțe cu care restul populației poate intra în contact, mai ales că utilitarele au scurgere direct în exterior.
Comisarul Gărzii de Mediu se declară șocat de ce vede: ”Vai de viața mea, nu se poate. Aoleu...”
Filmați pe ascuns, transportatorii dezvăluie cu nonșalanță, de față cu oamenii de la spital, de ce nu respectă normele de mediu și nu folosesc pubele – ar fi nevoie de mai multe drumuri, echipele sunt puține, în raport cu cantitatea colectată și ei ar trebui să stea peste program, dacă fac mai multe drumuri, cu saci mai puțini, puși corespunzător, în pubele cu capac închis.
Am reușit să obținem și o declarație de la unul dintre angajații firmei. Sub protecția anonimatului, omul confirmă o practică ce durează de ani de zile, la compania timișoreană: ”Așa le ducem. Pe alte rute au fost colegi care au îndrăznit sa ceara pubele...”
La vederea imaginilor, șefa Gărzii de Mediu a spus că va demara un control în următoarea zi. Pentru reușită, am cerut discreție comisarilor, cerând ca și echipa de filmare să asiste la flagrant, iar comisarul șef ne-a dat asigurări că operațiunea va fi la secret.
În dimineața următoare însă... ca prin minune, toate mașinile aveau pubele, și sacii erau încărcați corespunzător.
Ba mai mult, un reporter PRO TV a ajuns la Spitalul Județean înainte de sosirea comisarilor și a auzit un angajat de la administrativ din unitatea medicală că vorbea la telefon cu cineva despre faptul că urma să vină în control însăși șefa Gărzii de Mediu, în fruntea echipei de inspecție.
Confruntați, angajații societății recunosc, de față cu comisarii, că transportau anterior fără pubele.
Și totuși, la sediul companiei, directorul susține sus și tare ca este exclus ca oamenii din subordine să transporte fără pubele.
Laurențiu Demetrovici, director general firmă de transport și incinerare deșeuri periculoase: ”Așa ceva este exclus. Așa au confirmat oamenii. Nu știu ce au spus ei si de ce au spus asta, eu vă spun că nu este adevărat.
Angajatul care a acceptat să discute cu noi, cu identitatea protejată declară că la firmă se petrec multe alte nereguli.
Societatea preia de la o mare companie din oraș, sub formă de deșeuri, cantități uriașe de detergenți, lichide pentru uz casnic, dar și de igienă personală pentru adulți și bebeluși. Sunt produse chimice cu nume populare, care se obțin pe o linie de producție din oraș, dar care fie sunt expirate, fie au rețete greșite și neconforme.
Toate pleacă de la producător ca fiind deșeuri și, conform contractului, ar trebui distruse, incinerate. Doar că oamenii din firmă nu le distrug, afirmă unul dintre angajați. Li se împart salariaților, și cei apropiați de directorii firmei primesc cantități mai mari și chiar ar fi dezvoltat o rețea, la negru, cu vânzare prin oraș a acestor produse.
Produsele apar promovate și pe grupurile de pe rețelele de socializare, prin comunele din jurul Timișoarei, acolo unde rude ale unor angajați sau foști angajați din societaate pun anunțuri de vânzare.
Omul cu identitatea protejată spune că doar un control și un flagrant de la ANAF sau poliția economică ar putea demasca vânzările la negru. Nu-și face speranțe mari că se va întâmpla asta, pentru că, susține el, produsele respective ar fi date sub formă de cadouri, și către autoritățile de control.
L-am întrebat de director de cantitățile respective.
Laurențiu Demetrovici, director general firmă de transport și incinerare deșeuri periculoase: ”Nu este adevărat așa ceva.”
Gestionarea deșeurilor periculoase pare un test prea dificil pentru România. Dăm bine în acte, dar alta e situația pe teren.
Pretindem că vrem facilități ca afară, dar dezvoltăm de fapt focare de incendiu și surse de poluare, aproape de comunități. În goana după maximizarea profiturilor, pare că vrem să arătăm cu tot dinadinsul - că nu degeaba li se spune deșeuri periculoase.
Un stat European, membru cu drepturi depline în Uniune, își dă doctoratul în …gestionare incorectă și management inadecvat.
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: deseuri, mediu, Rares Nastase, Romania te iubesc, emisiune,
Dată publicare:
14-05-2023 18:32
