Planul de subdezvoltare locală, partea I. PNDL este Programul Național cu o finanțare record de 10 miliarde de euro care ar fi trebuit să aducă secolul 21 în satul românesc.
Planul de subdezvoltare locală, partea a II-a. După câteva hopuri prin drumurile girgiuvene, ajungem la Crevenicu în judetul Teleorman.
Planul de subdezvoltare locală, partea a III-a. Programul Anghel Saligny a produs multă emoție pe scena politică și a dus chiar la ruperea alianței de dreapta.
Război pe frontul economic - partea a III-a. Războiul sângeros de la granița țării noastre ar trebui să determine guvernanții să ia decizii mari pentru economia și siguranța noastră, fie că este vorba despre agricultură, industrie sau energie.
Război pe frontul economic, partea a II-a. România a avut anul trecut o producție record de cereale, iar Portul Constanța a rămas unul dintre puținele porturi funcționale la Marea Neagră.
Război pe frontul economic, partea I. O anchetă semnată de Paul Angelescu și Cosmin Savu. Doi ani de pandemie, o criză energetică și acum războiul din Ucraina vor schimba permanent ordinea mondială pe plan economic.
”Indiferența cutremurătoare”, PARTEA 3. Există o salbă de instituții, plătite cu bani grei, care ar trebui să se ocupe de consolidări. În dulcele stil românesc, angajații plimbă hârtii și încurcă viețile oamenilor care locuiesc în clădirile cu probleme.
Indiferență cutremurătoare, PARTEA 2. Cu toate că avem părți din oraș care stau să cadă, timp de doi ani, între 2018 și 2020, Primăria Capitaliei şi-a lăudat cu litere uriașe ceea ce era prezentat drept realizări.
”Indiferența cutremurătoare”, PARTEA 1. 45 de ani s-au împlinit de la cutremurul din 1977, o tragedie uitată, care se poate repeta în orice clipă. Din păcate, cu toată știința, acum suntem mai nepregătiți ca oricând.
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 februarie 2022
„Bezna din energie”, partea a III-a. Un reportaj de Cosmin Savu. În 10 mai 1977, România a fost aruncată în beznă. O pană de curent, un blackout, care a durat aproape 5 ore.
„Bezna din energie” - partea a II-a. Facturile consumatorilor casnici au explodat şi din cauza unei proaste gestionări a sistemului energetic.
„Contrabanda cu și fără filtru” - partea a III-a. În multe zone de graniță, polițiștii de frontieră sunt abordați și ademeniți să devină părtași, să sprijine grupările.
„Contrabandă cu și fără filtru” - partea a II-a. E mereu ofertă la „mere", „castraveți", „bomboane", „cafea cu sau fără zahăr", „saci de ciment" și „canistre cu motorină", prin comunele de la frontiera României.
Contrabandă cu și fără filtru - partea I. O anchetă cu multă acțiune, pe alocuri suspans, în care documentarea a inclus filmări cu camera ascunsă și preluarea de interceptări telefonice din dosare penale.
Botoșani în paragină. Partea a III-a. O anchetă de Paula Herlo. O finanțare de cinci milioane de euro pentru refacerea unui monument istoric a fost pierdută pentru că un primar n-a dus proiectul la bun sfârșit.
Botoșani în paragină, partea a II-a. O anchetă de Paula Herlo. Județul Botoșani a fost condus alternativ de PSD și PNL. Ambele partide au dat Direcției Naționale Anticorupție dosare în lucru.
Botoșani în paragină - partea I. Județele sărăcite, ținute în subdezvoltare, uitate de marile inițiative și de culoarele de transport rapid, unde o mână de oameni ocupă cele mai bune slujbe din ținut, conducerea, prezentate la „România, te iubesc”.
Un părinte cu 10.000 de copii. Sună incredibil, dar acest om există. În Iași, preotul Dan Damaschin a devenit o adevărată instituție care poartă de grijă copiilor, se ocupă de educația lor, oferă case părinților, le apară pe mamele abuzate.
În viitorul apropiat vom avea roboți umanoizi care vor ajuta persoanele cu dizabilități să se descurce, în locuință și în afara ei, dar vom avea și brațe robotice cu care medicii să poată opera pacienți aflați la mare distanță.
Vânătorul de imagini. Un reportaj semnat de Cosmin Savu. Suntem invadați în fecare zi de tone de informații contradictorii și este important să putem să le filtrăm și să avem acces la fapte imediate.
Ceva se pierde pe drum când ne grăbim să aflăm, să avem, să fim peste tot, să creștem. Pasiunea neurmată, talentul necultivat, rămân să ne amărască momentele de liniște. Dar bineînțeles că nu trebuie să fie așa.
Fascinat de natură, un tânăr profesor din Cluj a pornit într-o călătorie în trei jungle care amestecă experiențele și trăirile sale.
Un oraș german are primar român, iar comunitatea locală și-a pus toată încrederea în edilul lor. Octavian Ursu e bucureștean și conduce orașul Goerlitz și i-a cucerit pe concitadinii săi prin seriozitate, muncă bună și corectitudine.
Munca în folosul comunității presupune să fii în permanență la dispoziția cetățenilor. Să fii corect și să răspunzi rapid și coerent, la nevoile societății.
Spitalele românești adăpostesc nu doar pacienți, ci și poveștile miilor de cadre medicale care, de doi ani, sunt acolo, lângă oamenii suferinzi.
La 36 de ani Răzvan Crișan este unul dintre antreprenorii care schimbă fața Bucureștiului.
Suntem într-o perioadă în care lipsa de încredere în societate duce la tensiune și polarizare. Nu mai avem proiecte comune, dar printre noi există oameni care pot să ne adune, să ne pună laolaltă. Un reportaj de Cosmin Savu.
SPITALE CU CEAS, PARTEA A III-A. Suntem la Bacău, unde pompierii se echipează ca să verifice concentrația de oxigen de la Spitalul Municipal.
SPITALE CU CEAS, PARTEA A II-A. Problemele rămân în spitale chiar și după izbucnirea unor incendii. Spaima personalului medical și a pacienților se domolește, și vechi obiceiuri scot iarăși capul.
SPITALE CU CEAS, PARTEA I. Pășim într-un teritoriu marcat de tragedii, bâjbâieli și aberații. Deși au fonduri și pe hârtie știu care sunt măsurile de prevenire, spitalele noastre pică an de an la un examen elementar: siguranța la incendiu.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea a III-a. Statul român nu a reușit valorifice resursele minerale cu potențial mare. A închis 556 de mine și cariere și nu știe să le redeschidă.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea a II-a. Înainte de 1989 era gata proiectat un ciclu integrat pentru programul național nuclear - să producem energie electrică la Cernavodă cu uraniu românesc, în produse de zirconiu și titan.
„Metale rare uitate prin sertare”, partea I. Un reportaj de Cosmin Savu. Omenirea este într-o goană după materii prime și mai ales după metalele de care au nevoie tehnologiile moderne: mașini și baterii electrice, eoliene sau telefonie mobilă și IT.
„Spitale pe hârtie”, partea a III-a. 26 de spitale nou-nouțe promitea, în 2007, Eugen Nicolăescu, pe atunci ministru al Sănătății. Șapte dintre ele erau chiar regionale cu 800 de paturi.
Spitale de hârtie. Partea a II-a. O anchetă de Paula Herlo. Peste două milioane de lei este prejudiciul adus Spitalului din Odorheiu Secuiesc de fostul manager, care a încheiat nu mai puțin de 60 de contracte cu aceeași firmă.
Spitale de hârtie. Partea I. O anchetă semnată de Paula Herlo. Ultimii 30 de ani de nepăsare a autorităților față de sistemul sanitar au făcut ca bolnavii să ajungă în spitale în care nu s-au făcut investiții de pe vremea lui Ceaușescu.
„Sate de bine”, partea a II-a. Educația în natură! E principiul după care funcționează în Occident și mai ales în țările nordice învățământul.
„Statul degeaba”, partea a III-a. Debirocratizare și reducerea aparatului administrativ! Auzim des aceste promisiuni de la toți cei care încearcă să pună mâna pe putere și, totuși, când ajung sus, uită să le pună în practică.
"Statul degeaba", partea a-II-a. Cum este să mergi la muncă și să nu faci nimic? Este o întrebare la care armate de funcționari din această țară ar putea să răspundă, dar nu-i întreabă nimeni.
"Statul degeaba", partea I. Avem un stat care nu funcționează. Ne este tot mai clar pe zi ce trece. Un uriaș aparat alcătuit din peste 250 de agenții și companii, cu sute de mii de angajați, ar trebui să ajute statul să funcționeze.
"Viitor de viță veche", partea a III-a. În 1600, șvabii au adus tradiția cultivării viței de vie în nord-vestul României. De atunci, în satele de la poalele dealurilor, fiecare gospodărie și-a săpat propria cramă.
"Viitor de viță veche", partea a II-a. În dealurile Silvaniei, zeci de mii de sticle de vin spumant sunt ținute la maturat, într-o cramă săpată în rocă vulcanică în urmă cu 200 de ani, un loc unde spumantul se face după metoda tradițională din Franța.
"Viitor de viță veche", partea I. Legătura cu pământul pe care îl lucrează este una din marile moșteniri pe care oamenii din această țară încă le păstrează.
”Arii protejate în ape tulburi”, partea a-II-a. Investitorii care acţionează pe râuri sunt greu de depistat, atunci când încalcă legea.
”Arii protejate în ape tulburi”, partea a-III-a. Legislația are tot felul de scăpări prin care se poate interveni pentru a scoate nisip și pietriș din zonele, teoretic, cu restricții. Tertipuri pe care le recunosc oficialii care autorizează excavările.
”Războiul gunoaielor”, PARTEA A 2-A. România va fi amendată de Uniunea Europeană, pentru că nu colectează selectiv și nu reciclează gunoiul produs.
”Războiul gunoaielor”, PARTEA A 3-A. Bucureştiul este astăzi captiv unei singure gropi de gunoi active - la Vidra. Şi aceasta cu mari probleme de legalitate. Acte administrative confuze, ignoranţă şi poate corupţia au dus capitala într-un moment critic.
