Condamnați la suferință, partea a III-a. Statul și funcționarii lui ar trebui să-i școlească și să-i ajute pe oamenii cu dizabilitate să își găsească un loc de muncă. Așa prevede Strategia .

Sămânță de scandal, partea a III-a. Cele mai râvnite terenuri sunt cele administrate de Agenția Domeniilor Statului.

Sămânță de scandal, partea II. Sudul României dă cele mai mari producții de cereale. O vastă felie din Câmpia Română este conectată la Dunăre sau mare, iar agricultura e un business profitabil.

Complicata moștenire, partea I. Prestigiul unui stat este dat și de modul în care este consecvent în politicile sale internaționale, și în felul în care își urmărește obiectivele de politică externă.  

Complicata moștenire, partea a II-a. Institutul construit în cinstea lui Iorga este o recunoaștere a rolului pe care România l-a avut în Balcani, iar recuperarea acestuia ține de prestigiul național.

Complicata moștenire, partea a III-a. Moștenirea Fundației Gojdu, Tezaurul Românesc de la Moscova, Institutul Iorga din Albania sau creanțele provenite din investiții în multe colțuri ale lumii sunt averi de care nu trebuie să uităm.  

„Oamenii Ucrainei”, partea a II-a. Din cofetari, oameni de afaceri sau profesori, peste noapte, sute de mii de ucraineni s-au transformat în soldați, hotărâți să-și apere țara în fața invaziei rusești.

Oamenii Ucrainei, partea I. A trecut un an de la începutul invaziei brutale, criminale, a Rusiei în Ucraina. Milioane de oameni s-au refugiat în țări sigure, dar alte câteva zeci de milioane de ucraineni își continuă viața acasă.  

Pandemia paralelă, partea I. În ediția de astăzi a emisiunii „România, te iubesc!” vorbim despre o risipă uriașă din bani europeni.

Pandemia paralelă, partea a II-a. Ajungem și în Moldova. În Iași, unele primării au ajuns să dea mai mulți bani pe consultanță decât pe produsele cumpărate în urma ei.

Pandemia paralelă, partea a III-a. Alte sute de milioane de euro s-au dus în pandemie pe laptopuri, tablete și echipamente IT. Ele trebuiau să fie distribuite copiilor pentru școala de acasă, însă au ajuns după ce elevii s-au întors în clase.

Banii alocaţi din Fondul de Urgenţă al Guvernului sunt interesanţi pentru decidenţii din instituţiile publice, pentru că pot fi atribuiţi firmelor, fără licitaţie.

Zeci de milioane de euro din fondul de urgenţă al Guvernului reprezintă o mare tentaţie pentru politicieni şi firme de casă.

Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.  

Marea defrișare, partea a II-a. În Argeș, cei care au tăiat și taie păduri sunt bine cunoscuți de toată lumea. Își deschid mereu alte firme, își schimbă mașinile și tot scot lemn din pădure, chiar sub nasul anchetatorilor care îi cercetează.

Marea defrișare, partea III. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a transporturilor de lemn din lume.

Iașii marilor jupâni, partea III. Cei peste un milion de locuitori ai judeţului Iaşi, şi nu doar ei, au dreptul la autostrăzi, spitale regionale şi conducători potriviţi.

”Jupânii Iașiului”, PARTEA A 2-A. Deși municipiul Iași nu a avut în ultimii 30 ani decât 3 primari, toți cu probleme penale, dezvoltarea orașului s-a făcut de multe ori fără o viziune și o strategie armonioasă.  

Iașii marilor jupâni, partea I. Cei mai proeminenţi politicieni ai județului Iași sunt oameni care şi-au lăsat amprenta pe dezvoltarea economică şi socială şi care au avut, de multe ori, o influenţă negativă.

Paradisul paraginii, partea a III-a. România are numeroase stațiuni care și-ar putea pierde statutul, pentru că se bazau pe un singur obiectiv care este închis, pentru că nu mai există acces la resursele pământului.  

Paradisul paraginii, partea a II-a. Austria, Germania, Elveția dar și Cehia au baze și izvoare, unde oamenii merg de două ori pe an să se trateze. Au și decontări de la stat și de la angajatori, pentru prevenție în turismul de sănătate.  

Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.

Îşi doresc să schimbe România şi, de ce nu, o bucăţică de lume. Să adune în jurul lor oameni cu aceleaşi valori, cu idei şi iniţiativă, să formeze o masă critică pentru viitor.

Un grup de mileniali școliți prin străinătate s-au întâlnit la Berlin, de unde sprijină organizații neguvernamentale de la noi.

Să visezi că te așezi deasupra lumii ca să-i construiești arhitectura viitorului este credința care a dus la Paris doi tineri, acum zece ani. Au pornit de la zero, iar, azi, proiecte importante ale arhitecturii mondiale au în fundație și numele lor.

Artistul trebuie să facă legătură între cer şi pământ. Acesta e crezul violonistului Alexandru Tomescu, iar pentru a-l duce la îndeplinire şi-a făcut o adevărată misiune din a-i apropia pe români de artă, cultură, de frumos.

Este doctor în matematici, școlită în Statele Unite, dar și specialistă în inteligență artificială, aplicată în mediul de afaceri.

Cu umor fin şi ironie, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români la nivel mondial, ne pune prin desenele lui în faţă o oglindă în care să ne privim şi, dacă înţelegem, să şi schimbăm ceva.

Finlanda la adăpost, partea II. O legislație puternică, dar mai ales încrederea între cetățeni și autorități, au făcut din Finlanda o țară performantă economic și stabilă.    

Finlanda la adăpost, partea I. ​Au trecut câteva luni de când războiul amenință granițele Europei. Vieți omenești curmate, orașe întregi ruinate, comunități distruse. Istoria se repetă sub ochii noștri, iar pericolul nu se îndepărtează.  

Avem în România resurse minerale la care mulți râvnesc, dar puțini se încumetă să le exploateze fără forme legale, adică fără aprobarea instituțiilor statului.  

Deși autoritățile se laudă cu IT-iștii noștri, realitatea din teren este cu totul alta. Rămânem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanță digitală, atât în sistemul public cât și în cel privat. 

Cu fonduri europene, cei care fac voluntariat au acum ocazia să-și transforme binele într-o afacere, cu condiția să reinvestească profitul și să susțină persoanele defavorizate.  

”România, naufragiu pe Dunăre”, PARTEA A III-a. Canalul Dunăre Marea Neagră este motivul pentru care porturile Constanța și Midia au o importanță strategică la nivel european.  

„România, naufragiu pe Dunăre”, partea II. Vară de vară Dunărea se blochează.  

„România, naufragiu pe Dunăre”, partea I. Astăzi mergem pe Dunăre. Fluviul este în realitate cea mai mare autostradă care traversează România.

„Oameni și gunoaie”, partea III. Otrava care se scurge în râuri, de pe iazurile de decantare, levigatul care se infiltrează în pământ şi ajunge în râuri, norii de praf cu particule periculoase, nu reprezintă un pericol pentru autorităţi.

„Oameni și gunoaie”, partea I. Vorbim despre o incompetență care sufocă în gunoaie o zonă istorică: Maramureșul.  

Partea a III-a - ”Ne apără Dumnezeu”. Din regimul comunist s-au moștenit capacități industriale care ar fi putut fi reformate, dar și reflexe de tip vechi și secret prin care cei aflați în funcții de conducere vor să ascundă realitatea.    

„Ne apără Dumnezeu”, partea a II-a. Peste 220.000 de oameni lucrau, înainte de 1989, în industria de apărare. Astăzi, mai sunt puțin peste 10.000 în câteva fabrici care mai produc.

„Ne apără Dumnezeu”, partea I. Vremurile pe care le trăim, au nevoie de măsuri excepționale în domeniul apărării.  

„Prostie pe datorie”, partea a II-a. Zece milioane de euro stau blocate într-un centru de agrement care ar fi trebuit să aducă la viață orașul Predeal.

„Prostie pe datorie”, partea a III-a. Eficientizare energetică, refacerea infrastructurii rutiere și de transport public, școli și cartiere modernizate.

„Prostie pe datorie”, partea I. Cum să pierzi miliarde de euro, fonduri nerambursabile? Să iasă la tablă România!  

„România eșuată”, partea a II-a. Părăsirea timpurie a școlii ne pune la coada clasamentului european. Avem o rată a abandonului de aproape două ori mai mare decât media europeană și de cinci ori mai mare decât rata multor state moderne.    

„România eșuată”, partea I. La sate, unul din patru elevi dintr-o generație de nouă ani, cât durează ciclul primar și gimnaziul, renunță la școală. Abandonul școlar, în cifre atât de mari, este forma finală a eșecului în sistemul de învățământ.  

„România eșuată”, partea a III-a. În toate ciclurile de învățământ a crescut abandonul școlar, iar generațiile de copii care renunță acum la școală au acasă părinți pentru care, de asemenea, educația nu a fost prioritară. 

Port la mare nepăsare. Partea 2. Încă de acum 100 de ani portul Constanța a fost gândit că un port feroviar. Era un complex sistem cu sute de kilometri de linii de cale ferată şi triaje uriaşe, lăsat la cheie de comunişti înainte de revoluţie.