Podul reconstruit o dată, dar decontat de două ori, din bani publici, în Neamț
Banii alocaţi din Fondul de Urgenţă al Guvernului sunt interesanţi pentru decidenţii din instituţiile publice, pentru că pot fi atribuiţi firmelor, fără licitaţie.
O analiză Expert Forum arată cum banii ajung la primării în funcţie de culoarea politică a premierului, iar firmele de casă sunt abonate la aceste fonduri.
Rămânem tot în Neamț, ca să vedem cum un pod construit o dată e decontat de două ori, cu fonduri de la Guvern.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Mergem spre o comună care a fost condusă de un alt apropiat a lui Arsene, primarul localităţii Dămuc, Anton Covasan. Acesta a condus localitatea trei mandate, şi în toți anii de administrație a avut mai multe episoade de inundații. Satul Trei Fântâni este o localitate ruptă parcă de lume. Cu doar câteva case răsfirate pe dealuri, locul pare desprins din poveşti.
Prin mijlocul satului trece Pârâul Bicăjel, care, o dată la câțiva ani, se umflă şi face pagube. În 2016, în urma inundațiilor, s-a rupt un pod care făcea accesul către școala veche, astăzi abandonată. O comisie cu oameni din toate instituțiile de decizie a venit la faţa locului, şi a consemnat distrugerea podului. În raportul obiectivului scrie „Școală”, ca să fie identificabil în teren. Primarul a atribuit în regim de urgenţă lucrarea firmei Aqua Parc SRL, ce aparține familiei Vlasie, şi este recepționat în 2017.
Podul „dublat” la bugetul de reparații
Doi ani mai târziu, au loc alte inundații. În teren sunt evaluate pagube de aproape 900.000 de lei. În lista de obiective calamitate apar şi două poduri. Cel de la școală, reabilitat cu numai trei ani înainte, despre care comisia spune că este de beton, şi are nevoie de reabilitarea gabioanelor, care sunt niște coșuri de piatră folosite mai ales la baraje. Evaluează paguba la 60.000 de lei. Un al doilea pod apare ca fiind distrus în totalitate şi e identificat în teren cu numele unei familii care are casa în zona podului şi pentru care primarul cere guvernului să aloce 400.000 de lei. Primarul atribuie toate lucrările unei firme din comună, MANU Forest SRL.
Ca să vedem cele două poduri, noi ne-am dus în comună. Pe primul l-am găsit, şi este cel care a fost reabilitat după inundațiile de acum șapte ani, şi care duce spre școală. Al doilea pod, cel construit în 2020, ar fi trebuit să-l găsim în dreptul unei familii identificată de comisie. Doar că atunci când am întrebat unde stă, surpriză.
Reporter: S-a lucrat la două poduri?
Localnic: „Nu”
Reporter: Şi Dandu unde stă?
Localnic: „Acolo”.
O localnică ne indică tot podul construit în 2016. Așa aflăm că localnicul în dreptul casei căruia s-a rupt podul stă tot lângă școală. Aşadar, se pare că acelaşi pod a fost identificat de comisia de evaluare de două ori, cu două bugete diferite, afirmându-se că a fost distrus complet în 2019 şi reconstruit un an mai târziu.
Acest pod recepționat în 2017 a mai fost o dată recepţionat în 2020.
Ca să înțelegem ce s-a întâmplat, ne-am dus la Primărie.
Pe scaunul de edil stătea un proaspăt primar, după ce Anton Covasan pierduse alegerile. Ne spune că nu știe prea multe, dar că el a fost luat la întrebări de Curtea de Conturi, care n-a identificat obiectivul în teren. Pentru lămuriri o cheamă pe o doamnă de la achiziții.
În timpul discuțiilor sună telefonul.
Avocatul care reprezintă primăria în instanță ne spune că e doar o neînțelegere la mijloc, un proces.
Între timp, așteptăm actele. Primarul încearcă să urgenteze procesul.
-Nu le dăm.
-De ce?
-Domnul avocat a spus să nu le dăm.
Să facă cerere scrisă.
-Îi scoatem afară?
Cu promisiunea că le vom primi după cererea scrisă, plecăm pe teren să găsim podul luat de ape, de două ori.
Discuție cu un localnic:
-Măi, dar podul a fost calamitat de două ori cum zic ei?
-O dată a fost construit și o dată a fost calamitat, nu a fost calamitat de două ori, cum zic ei.
-Nu. O dată a fost construit în prima fază (n.red. cu fonduri din refacerea calamitaţilor -2016) În prima fază, era acolo un podeț și l-au făcut. Și a doua oară a fost calamitat.
-Și pe urmă a fost calamitat.
Reporter: Acesta e podul pe care nu l-a găsit Curtea de Conturi ?
Ioan Voaideș, primarul Comunei Dămuc: „Da. Au confundat cu un pod mai de vale, de la Lucian”
Podețul de lemn, „transformat” în beton
Podul din aval de la familia la care face referire reprezentantul primăriei este de fapt un podeț de lemn care, dacă ar fi să respectăm documentația, ar fi trebuit reparat cu 400.000 de lei. Așa se explică de ce inspectorii Curții de Conturi n-au acceptat argumentele lor. În același timp, cei de la primărie spun că suma a fost alocată pentru refacerea podului de beton calamitat de două ori.
Oamenii din sat spun clar că podul n-a suferit nicio avarie după ce a fost reconstruit. Așadar, lucrările au fost fictive, doar banii dați constructorului au fost reali. De aceea ne-am dus la firmă că vedem proiectul tehnic şi să ne spună unde a lucrat concret pentru sumele încasate.
Pentru că angajații n-au vrut să ne ajute, am mers la primărie, care este şi azi într-o relație contractuală cu firma Manu Forest, ce execută şi alte lucrări în comună.
În raportul Curții de Conturi scrie nu doar că podul nu există în teren, ci şi că nu au prezentat înscrisuri lămuritoare. Nici nu aveau cum, pentru că a doua oară nici n-au cerut autorizație de construcție, deci lucrarea n-a fost verificată de ISC.
Am vrut să vorbim şi cu președintele comisiei de recepție din cadrul prefecturii, cel care a fost la faţa locului şi a văzut cu ochii lui podul distrus şi apoi refăcut a doua oară. În ziua vizitei noastre nu era la serviciu. Ne-a lămurit, a doua zi, prefectul, la telefon
Discuție între prefectul județului Neamț și un membru al comisiei de recepție a pagubelor:
-Ai fost la Trei Fântâni, acolo?
-Am fost.
-Și cum era podul de la școala aceea?
-Am fost de cel puțin 20 de ori domnu prefect, în mai multe comisii. Nu mai țin exact minte.
Ca să aflăm răspunsurile acestor necunoscute, mergem acasă la fostul primar. În faţa unei gospodării impozante o întâlnim pe soție.
-Nu e acasă, e la Piatra.
-Azi n-a fost în comună?
-Nu.
Știam că fusese în comună, pentru că ne intersectasem cu el în drumul spre satul Trei Fântâni. Soția ne dă numărul de telefon, iar Anton Covasan ne dă întâlnire la locuința lui din oraș.
„Eu știu că au fost două poduri” spune Anton Covasan, fostul primar al comunei Dămuc.
După ce a pierdut alegerile, Ionele Arsene l-a pus pe listă la Camera Deputaților, dar n-a avut un loc eligibil. N-a fost nicio problemă, pentru că Direcția de Drumuri şi Poduri din subordinea lui avea nevoie de un director comercial, iar Covasan a fost singurul candidat. Recunoaște că a fost ajutat de șeful Consiliului Județean, şi susține că asta n-are legătură cu faptul că firma MAVGO a prins un contract de 6 milioane de euro pentru construirea drumului spre satul Trei Fântâni. Între timp, finanțarea a fost anulată.
Intr-un răspuns oficial, reprezentanții Primăriei susțin că în teren, Curtea de Conturi a identificat două poduri, însă ce nu spun ei este ca inspectorii au notat că cel pentru care s-au decontat sutele de mii de lei este tot cel de la școală. În plus, oamenii nu-şi amintesc să fi văzut la lucru vreo echipă de muncitori în perioada pandemiei, când, teoretic, se lucra la două poduri.
Un lucru este cert: Curtea de Conturi n-a găsit în teren podul pentru care Guvernul a plătit încă 400.000 de lei, după cele 390.000 de lei din 2016. Situația de la Dămuc e doar ilustrarea perfectă a felului în care banii guvernamentali sunt risipiți pe investiții inexistente.