Agenția Domeniilor Statului stă pe o comoară de care statul nu prea se bucură. Terenurile se dau de multe ori pe ochi frumoși
Sămânță de scandal, partea a III-a. Cele mai râvnite terenuri sunt cele administrate de Agenția Domeniilor Statului.
Acolo sunt marile concesiuni, acolo găsim date în lucru către fermieri, suprafețe de zeci de mii de hectare, cu parteneriate pe perioade lungi și foarte lungi, până la 49 de ani, dar și cu redevențe mici, care nu pot fi renegociate până nu vor expira contractele, dar statul dă pământ și în arendă, iar aici există multe acuzații că terenurile se dau de cele mai multe ori, pe ochi frumoși.
Haos la ADS
Cele mai mari suprafețe ale statului sunt prinse în contractele cu Agenția Domeniilor Statului, prescurtată ADS. O instituție subordonată Ministerului Agriculturii, care administrează aproape 320.000 de hectare de pământ, din care doar o treime, adică 115.000 de hectare, sunt intabulate și știm exact unde se găsesc, pe teren. Haosul de la ADS se vede și în modul în care agenția s-a asociat cu mediul privat.
Rareș Năstase: ADS este acționar în 68 de societăți comerciale din care 45, adică două treimi, sunt în diverse faze de insolvență sau faliment. Tot ADS este implicat în acest moment în zece dosare penale.
În 30 de ani, instituția a avut mulți directori, schimbați după cum se schimba puterea, iar unii dintre ei au ajuns după gratii. Mai grav este că s-au pierdut terenuri în detrimentul statului. Încă de la înființare, agenția dă pământul în concesiune, direct sau prin licitație cu strigare, pe 20 până la 49 de ani, fie în arendă, pe perioadă nedereminată, adică până la viitoare decizii. Un fost director ADS, actualmente parlamentar, dă detalii.
Radu Cristescu, fost director ADS: „Unii dintre consilierii juridici de la ADS lucrau pentru concesionari și nu se prezentau la procesele pe care concesionarii le aveau cu ADS”.
Chiar în această lună, procurorii DNA l-au reținut pe directorul Direcţiei Control Reprezentanţe Teritoriale din cadrul ADS, pentru trafic de influență. În ordonanță se arată că inculpatul ar fi pretins la începutul acestui an, pentru el şi pentru alte persoane, nu mai puțin de 350.000 euro, de la un om de afaceri, pentru „a-l ajuta” pe acesta să încheie cu ADS un contract de arendă, pentru 650 hectare, în județul Giurgiu, iar inculpatul i-ar mai fi promis omului de afaceri că îl va sprijini să concesioneze respectiva suprafață pe 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pe încă zece ani.
Radu Cristescu, fost director ADS: „Sunt nereguli mari cu concesionarii, nu respectă nici măcar unul ce și-au asumat prin contracte”.
Am cerut o discuție filmată cu actualul director al ADS, dar ne-a tot amânat. A trimis răspuns în scris, prin biroul de presă, că sunt 573 de societăți comerciale, care au contracte cu ADS, iar la capitolul concesiuni cu strigare, cele mai multe au redevențe mici și foarte mici, raportat și la prețul pieței de la momentul semnării. Situația e, însă, și mai dubioasă în privința concesiunilor directe și a arendării. Iată ce spune președintele Consiliul Județean Timiș.
Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș: „ADS-ul, această intituție gestionează terenurile proprietatea statului român, e folosită ca mod de a răsplăti anumite firme, anumiți apropiați ai celor care conduc instituțiile sau prin influență politică”.
La Timișoara funcționează un oficiu de Studii Pedologice și Agrochimice. E instituțuție de stat, subordonată Ministerului Agriculturii, care face studii privind soiurile de cereale, crescute pe diverse suprafețe sau mai bine zis făcea, deoarece oficiul a rămas fără niciun hectar, din cele 138 pe care făcea studii. Instituția a fost forțată să se reorganizeze, nemaiavând pe ce să cultive și ce să studieze, adică obiectul principal de activitate. Le-a luat ADS-ul terenurile, care ar fi trecut 38 de hectare, ilegal, adică fără o Hotărâre de Guvern, la împroprietări pe legislația fondului funciar, în timp ce 100 de hectare au fost arendate către privați.
Bucata cea mai mare, de 86 de hectare, a fost dată unei firme, care pe jumătate îi aparține unui social democrat, Darius Georgiu. A fost șef de filială în partid, iar în prezent este și vicepreședintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Timiș. L-am contactat.
Darius Georgiu, arendaș: „Suntem arendași, da. Înainte terenul a fost la OSPA Timiș, înainte de a-l lua noi, da”.
Inițial a acceptat o declarație filmată, ulterior n-a mai răspuns la telefon. La fel a făcut și șefa de la Oficiul, care a rămas fără pământ de studiat. Mai întâi ne-a spus că are nevoie de un acord pentru interviu, de la Ministerul Agriculturii, apoi, când a venit aprobarea, s-a răzgândit. O fi aflat că arendașul e în același partid cu șefii directoarei din minister.
Rareș Năstase: Interesant că cei de la Curtea de Conturi au scris că Oficiul s-a aflat în imposibilitatea continuării cercetării, și a fost deposedat de dreptul său de a-și continua activitatea de cercetare pe câmpurile experimentale, organizate încă din 1971. Am cerut un interviu la directorul ADS care ne-a tot amânat, așa că am mers la ministrul Agriculturii.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Terenul nu a fost al Oficiului, este al statului, important este că se întoarce brazda, că e muncit terenul. Păi aveau teren. Au laboratoare și pot face măsurători, studii”.
Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș: „Nu ai cum să studiezi calitatea solului dacă nu mai ai sol”.
Arendașul este și manager la două companii municipale de energie, înființate în acest an, la primăria Timișoara. Surse din oraș spun că ar fi un apropiat al liderului pe județ al social democraților, Alfred Simonis.
Alfred Simonis, parlamentar: „Ce treaba am eu? Un pai nu împart cu omul asta, ce treabă am eu cu ADS-ul?”
Ulterior, și-a nuanțat poziția. Își amintește că l-a pus șef de filială în perioada arendării terenului și, deși susținea inițial că nu țin legătura, afirmă că arendașul terenurilor l-a contactat totuși, când a primit funcție în companiile primăriei Timișoara.
Alfred Simonis, parlamentar: „Eu l-am pus în funcție, tu știi ceva, dar am văzut că nu face treabă și tot eu l-am dat jos. Ce treabă am eu cu ce contracte face fiecare?”
Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș: „Prejudiciat e statul român”.
Agenția Domeniilor Statului a fost ținută prin procese din 2004 până anul trecut
De-a lungul timpului, Agenția Domeniilor Statului a fost implicată în numeroase scandaluri și procese. O astfel de situație am descoperit în județul Ialomița, unde pentru 8.500 de hectare ale fostului IAS Argozootehnica Stelnica, agenția a semnat două concesiuni cu două firme care, din acest motiv, se războiesc de tot atâtea decenii, prin instanțe.
Rareș Năstase: Aici, ADS a ajuns la performanța de a avea două contracte de concesiune. Unul semnat în 2004 cu o companie, în timp ce pentru al doilea, semnat în 2011, a fost obligată de către o instanță să semneze cu o a doua firmă.
Agenția Domeniilor Statului a fost ținută prin procese din 2004 până anul trecut și saga nu pare să se fi încheiat în scandalul de la Agrozootehnica Stelnica. Aici se războiesc companiile a doi mari fermieri, pe fondul unor înțelegeri cu ADS-ul. De o parte este Ștefan Poienaru, inginer agronom, care înainte de 89 lucrase la fostele IAS-uri din Ialomița. De cealaltă parte, este familia lui Sorin Paul Stănescu, om de afaceri foarte discret, de al cărui nume se leagă privatizarea fostului Institut Pasteur.
La Stelnica, lucrurile păreau simple, la prima vedere. Aici, Agenția Domeniilor Statului dăduse toată suprafața agricolă în arendă către firma A&S Internațional 2000 SRL, controlată de familia lui Paul Stănescu, dar în 2004, Ștefan Poienaru a cumpărat de la stat, prin societatea VITIFAM SRL, activele fostului IAS, și imediat le-a intabulat. În proprietatea sa, conform unui contract semnat în martie 2004, au intrat sedii administrative, grajduri și saivane de la opt ferme de animale plus una piscicolă, dar și poduri, podețe și componente din sistemul de irigare și canale de desecare pentru pământurile agricole din zona fermelor. În total, 29.6 hectare, răsfirate prin cele 8.500, existente la fața locului.
Ștefan Poienaru, om de afaceri: „Am cumpărat de la lichidator judiciar, în bloc, tot”.
Doar că, la câteva luni după ce VITIFAM a făcut achiziția, ADS a bătut palma cu arendașul, cu care a semnat contract de concesiune, pe 49 de ani, pe toată suprafața. Și astfel, Agenția Domeniilor Statului a complicat lucrurile și a dat undă verde la un lung șir de litigii. Ștefan Poienaru a considerat că el era îndreptățit la concesionarea întregii suprafețe agricole, în baza unei legi, 268 din 2001, care dă prioritate firmelor care dețin active ale fostelor IAS-uri. A mers la instanță, unde experții au arătat că imobilele cumpărate de VITIFAM deservesc întreaga suprafață agricolă.
După șapte ani de proces, Poienaru a câștigat în 2011 și prin hotărâre judecătorească, a obligat Agenția Domeniilor Statului să încheie un alt contract de concesiune, pe 20 de ani, dar firma familiei lui Paul Stănescu atacase deja concesiunea, judecata a continuat, iar în 2012 a câștigat definitiv și irevocabil, și a anulat contractul cu ADS, din anul precedent. Așa că, a rămas în picioare contractul din 2004, cu societatea care arendase inițial.
Contractul din 2004, pe 49 de ani, cu A&S Internațional, are termen până în 2053. Dacă ar fi rămas în picioare concesiunea pe 20 de ani și cu redevență mai mare, încheiat cu VITIFAM, contractul ar fi expirat în 2031, și de atunci statul putea renegocia noi parteneriate, la valori actualizate. Deputatul Radu Cristescu este fostul șef al ADS, care a semnat concesiunea din 2011, în favoarea lui Ștefan Poienaru.
Radu Cristescu, deputat, fost director ADS: „Am chemat corpul de control, am chemat directorii din subordine. Omul avea dreptate. În schimb, nu l-a lăsat Stănescu să intre, abuziv nu l-a lăsat. Din ce țin minte, grosso modo, Poienaru avea dreptate. I-au luat cu japca terenurile lui Poienaru, l-au desființat, l-au terminat”.
Radu Cristescu e acum deputat PSD, dar în 2011 a fost numit la șefia Agenției, pe când era membru PD, partid care era și la guvernare, având Ministerul Agriculturii, dar dăduse și președintele.
Radu Cristescu, deputat, fost director ADS: „Domnul ăsta Stănescu, relații foarte mari, pe mine m-a amenințat cu un ministru, și într-adevăr, plecarea mea de la ADS, mi s-a tras de la acest scandal. Da. L-a trimis pe ginerele său, care m-a amenințat cu generali, eram tânăr la vremea respectivă. Amenințări. Dar ginerele, nu Stănescu, pe el nu l-am cunoscut, dar Stănescu are foarte multe probleme cu terenuri luate de la ADS”.
Paul Stănescu a precizat că Radu Cristescu, în calitate de șef al ADS în 2011, a fost părtinitor cu societatea lui Ștefan Poienaru și l-ar fi sprijinit, comițând o serie de abateri. Compania familiei Stănescu a sesizat ministrul Agriculturii de la acea vreme, care a demarat un control la ADS și astfel, directorul a fost demis pentru managament defectuos.
Radu Cristescu, deputat, fost director ADS: „Stănescu avea susținerea unor generali rezerviști. Da. Era foarte puternic, iar puterea lui a continuat după aia, știind foarte bine că a fost și nașul fiului domnului Dragnea”.
L-am contactat telefonic pe Paul Stănescu, în speranța unor declarații filmate. Ne-a spus că lucrurile s-au lămurit din 2012, de când are o decizie definitivă și irevocabilă de partea sa. Nu a dorit să ne acorde un interviu, precizând că nu ne putem vedea nici cu umbra lui. Ne-a avertizat să ne vedem de reportaje, să avem grijă ce facem cu înregistrarea telefonică și să nu folosim niciun cuvânt din discuție. Ne-a notificat prin avocat și a acceptat întrebări în scris, la care să răspundă prin reprezentant legal.
Rareș Năstase: Printr-un răspuns primit pe e-mail, ni s-a comunicat că, la momentul la care s-a organizat licitația pentru cele 8.500 hectare, societatea VITIFAM nu s-a arătat interesată de această suprafață de teren, motiv pentru care nici măcar nu s-a înscris la licitație. De asemenea, se precizează și că societatea A&S INTERNATIONAL 2000 S.R.L. a oferit cel mai bun preț. Reprezentanții firmei spun și că, pentru a fi beneficiari conform legii 268/2001, era obligatoriu ca societatea care solicită atribuirea prin încredințare directă a unei suprafețe de teren, să desfășoare o activitate productivă în activele deținute pe acel teren, și ne-au pus la dispoziție o serie de fotografii, cu imobilele în paragină, din ferme.
Cel care a încheiat concesiunea în favoarea familiei Stănescu, este un fost șef de ADS, condamnat ulterior la cinci ani cu executare, într-un proces celebru - dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare Băneasa- al lui Dan Voiculescu.
Decizia definitivă și irevocabilă, care a dat câștig de cauză familiei Stănescu, dispune revenirea la situația anterioară, adică anularea concesiunii din 2011, dar cu excepția unor suprafețe. Instanța scrie că: „Obligă pârâta Agenția Domeniilor Statului București să încheie contract de concesiune prin negociere directă, pentru reclamanta VITIFAM SRL, pentru suprafața de 150 de hectare de teren agricol și pentru suprafața de teren aferentă zonei de protecție pentru lucrările de amenajări funciare”.
Nici până la acest moment, ADS nu a semnat o astfel de concesiune.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Nu contează cine lucrează, pământul trebuie să producă”.
De menționat că, în acest caz, ambii combatanți de la Stelnica dețin și alte afaceri în agricultură. Firma A&S Internațional, controlată de Paul Stănescu, figurează chiar în top zece mari concesionari cu Agenția Domeniilor Statului, cu terenul luat în lucru la Stelnica, până în 2053, dar și cu un alt teren, mai mic, în localitatea Pietroiu, tot concesiune de la statul român, până în 2049. Omul de afaceri Ștefan Poienaru are, însă, la activ o condamnare cu executare, pentru accesare de fonduri europene, după ce a luat utilaje pentru altă fermă pe care o deține în județ.
Radu Cristescu, fostul șef al ADS: „L-au făcut pe Poienaru atunci, țin minte, și cu poliția economică, fratele unui director din poliția economică era angajatul lui Stănescu, o nebunie întreagă”.
Societatea A&S Internațional are pachetul majoritar și la Societatea Națională Institutul Pasteur, o firmă în faliment, în care acțiuni mai deține și soția lui Paul Stanescu.
Rareș Năstase: Privatizarea a avut loc chiar în anul 2000. O societate comercială a preluat întreg patromoniul, clădirea de aici, dar și multe alte terenuri. 13 ani mai târziu, Institutul este în insolvență.
Până în anul 2000, Institutul era arondat Ministerului Agriculturii, care a decisă ca pachetul majoritar de acțiuni să se vândă direct, nu prin licitație, iar firma A&S Internațional, a fost la locul potrivit. Datele din Monitorul Oficial arată că societatea cumpărătoare îl avea acționar majoritar, cu peste 98 de procente, pe un fost angajat al instituției. Se stabilise în Statele Unite, dar în România a fost reprezentat legal de Paul Stănescu. La acea vreme, presa a scris că cei din conducerea institutului ar fi avut tot interesul ca instituția să intre în faliment, deoarece, ulterior, au intrat în acționariatul firmei cumpărătoare.
Rareș Năstase: Un an mai târziu, după privatizarea din 2000, cetățeanul cedează și către Stănescu și către soția sa, dar și către un fost director al Institutului, cel care conducea instituția la momentul privatizării procente egale, de câte 0.002%. Ulterior, acționarul majoritar s-a retras din firmă. În schimb, apare cu cele 98 de procente soția lui Paul Stănescu.
Institutul Pasteur, o companie cu tradiție în domeniul medicinei veterinare
Institutul Pasteur era o companie cu tradiţie în domeniul medicinei veterinare, fiind înainte de 89 cel mai mare producător de produse de uz veterinar de la noi. La momentul 2000, compania de stat avea în patrimoniu suprafețe mari, zeci de hectare, în două zone din București, dar și la Brașov sau la Constanța.
Radu Cristescu, fostul șef al ADS: „Un Institut cum era Pasteurul a fost nenorocit”.
Rareș Năstase: Paul Stănescu a ținut să ne comunice și că nu toate terenurile de la Pasteur au intrat în circuitul imobiliar, nu toate s-au vândut, unele dintre ele se află în continuare în patrimoniul societății Pasteur.
Radu Cristescu, fostul șef al ADS: „Devalizat, preluat de Stănescu, deci o serie de ilegalități, un institut distrus de, dacă mă întrebați, un escroc, un mare escroc, Stănescu”.
Rareș Năstase: În privința Institutului, ni s-a comunicat, tot în scris, că la nivelul lui 1999 exista o datorie de peste 14 milioane de dolari, iar situația Institutului era un dezastruoasă, fiind în faliment. În același timp, ne-a fost comunicat, printr-un certificat de atestare fiscală, că în 2005 a fost plătită întreaga datorie.
Și totuși, în dosarul de faliment din 2013, înițiat pentru Societatea Pasteur, Agenția Domeniilor Statului figurează printre creditori, adică avea de recuperat bani.
De la Registrul Comerțului reiese că Paul Stănescu a mai fost asociat, în trecut, cu Dorin Cocoș, dar și cu Codrin Ștefănescu. Cel din urmă a confirmat și că au fost asociați, dar și că deține un pământ la marginea Capitalei, pe fostul teren al Institutului Pasteur. Paul Stănescu ne-a comunicat că Pasteurul a deținut, la momentul privatizării, o serie de terenuri de incintă, unde se aflau imobilele în care se făcea cercetare și producție, dar ne-a răspuns și că, ulterior, ar fi revendicat și primit și alte suprafețe, în baza legii fondului funciar, apărută la cinci ani după privatizare, pe care noua societate comercială le-a cerut. Omul de afaceri recunoaște că au existat și procese penale. În 2018, Paul Stănescu a făcut obiectul unui celebru dosar DNA.
În rechizitoriu se arată că Institutul „nu exista în anul 1945, momentul de referință prevăzut în legile fondului funciar, astfel încât nu putea invoca drepturi anterioare înființării”, iar DNA a precizat și că „inculpatul Poteraș Constantin Cristian a acceptat de la Stănescu Paul Sorin promisiunea unor foloase materiale, iar în cursul anului 2007 a primit de la acesta o suprafață de 2,7 hectare din terenul reconstituit, în valoare de 3.1 milioane de euro”.
Iar banii ar fi ajuns în Statele Unite, după cum au identificat procurorii.
Procesul Pasteur a fost tergiversat pe rolul instanțelor, iar în noiembrie anul trecut, judecătorii au decis ca întreg dosarul Pasteur să se întoarcă la DNA. Adică tot probatoriul și ancheta să fie reluate de la zero, iar DNA ne-a comunicat în 2023, că procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale, în cazul inculpaților. De la faptele din 2007 au trecut 16 ani.
Cristian Poteraș, fost primar al sectorului 6: „Am primit clasare la acest dosar, acesta este punctul meu de vedere”.
Radu Cristescu, fostul șef al ADS: „S-au prescris faptele. Să vă spun că nu mă miră. Nu mă miră absolut nimic”.
Terenuri, profituri, interese. Lupte în instanță, dar și băieți deștepți, care s-au blindat cu acte. Și o privatizare a fostelor societăți de stat, de acum 20 de ani, despre care abia acum se vorbește deschis.
Traian Rece, om de afaceri: „Domnule, aici e contravenție și aici e legalitate. E o zonă liberă ca la graniță, țara nimănui. În 90, ăștia au zis 'Hai să luăm fiecare câte o halcă!'”.
Agenția Domeniilor Statului stă pe o comoară de care statul nu prea se bucură
România este a cincea țară din Europa ca suprafață arabilă, iar statul român are propriul patrimoniu, care ar trebui exploatat cât mai eficient. Pământuri și imobile, care să nu fie date pe nimic, ci din contră, să aducă cele mai bune redevențe la visteria națională. Prin licitații cu strigare și competiție serioasă de oferte, nu pe ochi frumoși. E, însă, un patrimoniu din care unii au știut să profite din plin. Acoperiți cu acte, contracte, cu decizii judecătorești și cu fapte, care se pierd prin anchete interminabile. Agenția Domeniilor Statului stă pe o comoară de care statul nu prea se bucură.
