Paradisul paraginii | Ca la noi, la nimeni. Cum au ajuns să fie lăsate în paragină clădiri emblematice din Slănic Moldova
Paradisul paraginii, partea a II-a. Austria, Germania, Elveția dar și Cehia au baze și izvoare, unde oamenii merg de două ori pe an să se trateze. Au și decontări de la stat și de la angajatori, pentru prevenție în turismul de sănătate.
La noi, Asociația Stațiunilor Balneare cere de la Guvern un card sănătate pe modelul voucherului de vacanță, de care românii care au nevoie de proceduri, să poată beneficia. E drept că, la noi, turismul de sănătate nu prea a avut loc de cumetrii și privatizări ciudate.
Slănic Moldova - Perla stațiunilor Moldovei
Despre Slănic Moldova se spune că este „perla” stațiunilor Moldovei, iar primarul actual este și președinte al Asociației Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice din România. Forma de asociere pe care o conduce este în dialog permanent cu ministerele, și edilul susține că fără un voucher de tratament, un card balneo, decontat parțial de către stat, e aproape imposibil să dezvolți un turism balnear la nivelul celui din anii 60-80, când stațiunile lucrau la capacitate maximă. Atunci, totul era centralizat, iar oamenii din fabrici și unitățile statului erau trimiși periodic, la tratament, în care stațiunile funcționau integrat.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Prima măsură pe care noi am solicitat-o, vrem ca acest card de sănătate să funcționeze, să se deconteze undeva la 500 de lei per pat”.
Stațiunea este destinație balneară, în primul rând, pentru că aici încă funcționează una din puținele baze de tratament ale statului, o unitate subordonată Institutului Naţional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, din subordinea Ministerului Sănătății. E mică, nu are decât 40 de locuri de cazare și e departe de cum ar trebui să arate un sanatoriu de recuperare, de nivel European, dar cei care vin să se trateze, se declară mulțumiți, în primul rând, pentru tarifele mici, comparativ cu cele de la privat.
Turiști: „Șapte proceduri în loc de cinci, și preț de două ori mai mic ca la privat. Am fost în toată țara, iar aici e cel mai ieftin și proceduri multe”.
Sanatoriul Racoviță, o clădire lăsată în paragină
La nici doi pași de această bază pe care se susține, practic, turismul balnear de la Slănic, se găsește o clădire emblematică, pentru stațiune - Sanatoriul Racoviță - o clădire impunătoare, cu un teren mare, chiar în buricul stațiunii. Nu a mai funcționat după Revoluție și a făcut obiectul unor tranzacții succesive, tipic pentru stațiunile devalizate de la noi.
De altfel, stațiunea are două imobile emblematice, care acum zac închise. Față în față cu impozantul sanatoriu Racoviță se află clădirea cazinoului, primul cazinou din România. Un imobil monument, pe care edilul de la Slănic ar vrea ca Primăria să îl ia de la actualii proprietari, prin metoda exproprierii, deși pare greu, dacă nu imposibil, susțin alți primari. Cazinoul este momunent clasa A și poate fi expropriat, pe o lege specială, susține edilul.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Proprietarii nu ne pot acționa în judecată decât cu privire la prețul oferit. Ne poate da în judecată doar pe preț”.
Casinoul este ofertat de doi ani, spre vânzare, pe site-uri imobiliare, iar prețul cerut este de 1,6 milioane de euro, de patru ori mai mult decât vrea să dea Primăria pe el, prin expropriere.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Noi le-am oferit 400.000 de euro, în urma unei expertize, și doar dacă nu le convine prețul se pot adresa instanței”.
Perla Moldovei, în faliment
Și sanatoriul și cazinoul, dar și multe alte imobile din stațiune, unele în paragină, sunt moștenirea lăsată de marea privatizare din turism. O privatizare care, la Slănic, ar fi adus în prim plan un careu de ași, format din Viorel Hrebenciuc, Corneliu Iacubov, Dumitru Sechelariu, și cel care le-ar fi fost fin celor doi din urmă, adică fostul primar al Slănicului, Andrei Șerban. Actualul primar spune că fostul edil ar fi participat prin interpuși la privatizarea stațiunii. Adică, prin intermediul mamei sale și a unor apropiați, au pus mâna pe societatea Perla Moldovei, aflată acum în faliment, și pe unul din cele mai importante active, hotelul Perla.
La privatizarea stațiunii, în anii 90, a fost înființată SC Perla Moldovei SA, iar aceasta avea mai multe alte companii în acționariat, două dintre ele fiind deținute de Corneliu Iacubov și pe Andrei Șerban, cel care abia din 2004 devine primar la Slănic. O parte dintre activele firmei mamă s-au vândut prin unele din aceste firme care, practic, ar fi căpușat-o.
Compania Perla Moldovei SA avea, la un moment dat, aproape toate unitățile de cazare din stațiune, ca apoi să înstrăineze unele dintre ele, prin firme intermediare, culmea, tot către companii de stat. Un astfel de traseu ar fi avut complexul Cerdac, care a fost vândut către Electrica SA, în anul 2000. Doar că, la mijloc, a mai fost o firmă cumpărătoare, care a plătit 150.000 de lei și ai cărei acționari erau Corneliu Iacubov și finul său, Andrei Șerban. Respectiva companie a vândut mai departe același hotel, către o sucursală a societatății de stat Electrica, cu 2,6 milioane de lei. Pe scurt, băieții deștepți au cumpărat de la stat aproape toată stațiunea cu un preț și apoi, să o vândă pe bucăți, prin firme interpuse, la prețuri mult mai mari. Doar că, grosul banilor din tranzacții s-a dus, evident, în contul intermediarilor. În tot acest timp, dezvoltarea stațiunii ar fi bătut pasul pe loc, susține actualul edil, pe motiv că investitorii serioși nu s-au apropiat de locul controlat de fostul primar și nașii lui cei influenți.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „E greu să ai viziune, să faci dezvoltare cu bețe în roate”.
Andrei Șerban, fostul primar: „Domnul meu, aceste povești sunt din 2004. Eu nu mai am nicio treabă”.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Au putut influența”.
În prezent, societatea Perla Moldovei este în faliment, iar unele dintre activele ei au ajuns către diverși terți, prin executări silite, la masa credală ori alte forme de cedare a proprietății. Cel mai important activ, Hotelul Perla, este în continuare singura unitate de succes din fostul patrimoniu, fiind modernizat succesiv, și acum este una din cele mai căutate destinații hoteliere din stațiune.
Andrei Șerban fostul primar: „Perla Moldovei este în faliment, hotelul Perla e altă societate”.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, până în 2008, în acționariatul Hotelului Perla erau societățile Perla Moldovei și Perla Turism. În 2008 intră în acționariat mama fostului primar, Maria Șerban, căreia îi cedează părțile societatea mama, Perla Moldovei. Ulterior, tot datele de la Registrul Comerțului arată că, în 2012, mama fostului primar avea 50% din acționariat, iar ceilalți 50% erau în proprietatea unui offshore cipriot. Numele offshore-ului apare și în dosarul retrocedărilor de pădure, instrumentat de DNA Brașov, în care este vizat Viorel Hrebenciuc.
Andrei Șerban, fostul primar: „Mama a ieșit și ea din acționariat. Tot ce am făcut a fost cu gândul să dezvolt această zonă”.
Hotelul Perla Moldovei este, în prezent, deținut de două companii, cu procente egale, una dintre ele avându-o ca unic acționar pe soția fostului primar.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Se poate vedea acționariatul, nu e problema mea, problema este că unii proprietari au făcut activitate, alții au alergat după profit rapid”.
A doua firmă, cu acționari băcăuani, deține și sanatoriului Racoviță. Primarul orașului povestește că ar fi vrut să-l treacă pe procedura de expropriere, la fel ca în cazul cazinoului, doar că nu se poate, pentru că nu a fost declarat monument istoric clasa A. Cei din primărie susțin că fosta conducere a omis să trimită o fișă pentru clădire la Ministerul Culturii.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Exista o lege privind monumentele, iar Primăria trebuie să facă o fișă pentru acest obiectiv”.
Andrei Șerban, fostul primar: „Nu este monument. Acolo poate fi construit ceva de cinci stele. Nu, eu nu sunt acționar acolo, nu este a mea”.
Primarul Gheorghe Baciu aflat la primul mandat, se laudă că, dincolo de situația clădirilor emblematice, a rezolvat, totuși, o mare problemă în stațiune – Primăria a reușit să preia izvoarele cu terenurile aferente, la licitație, de la ANRM, capitol la care și fostul edil afirmă că a acționat ca un bun samaritean și, încă din 2004, ar fi cedat către autoritatea locală câteva terenuri adiacente izvoarelor.
Andrei Șerban, fostul primar: „În 2004 când am candidat, am promis că le voi dona și asta s-a și întâmplat”.
Investiții „inedite” făcute de autorități
Și dacă autoritatea locală tot a preluat și gestionează izvoarele, cei din Primărie au găsit de cuviință să facă și câteva investiții inedite - un sistem nou de iluminat, în diverse culori, dar și butoane smart, pentru pornirea izvoarelor la o simplă atingere. Deasupra izvoarelor se află și o mofetă, mult folosită în trecut, dar care acum zace închisă. Și ea aparține Primăriei.
Locuri pentru tratament există în stațiune. Hotelul Perla are o bază spa, cu piscină și cabinete de kinetoterapie. O altă bază de tratament, cu cabinete, a fost inaugurată, în 2021, lângă un hotel și îi aparține directorului spitalului din Moinești. Cabinete pentru tratament are și Hotelul Sindicatului, care însă trei luni pe an, iarna, nu este deschis, și își bazează activitatea pe turismul prin biletele de la Ministerul Muncii. Așadar, teoretic, există suficiente spații și premise pentru un turism balnear de masă. Practic, grosul turismului în stațiune este tot cel convențional.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Sunt o mie și ceva de locuri anual și noi, în stațiune, avem 200.000 de locuri de cazare”.
Dincolo de peisajul mirific oferit de natură, stațiunea are o serie de imobile în paragină, dar și multe lipsuri pentru localnici.
Localnic: „Ce să vă mai spun. Noi nici măcar medic nu avem aici, în localitate”.
Fostul primar al Slănicului declară că a lăsat succesorului său un oraș la cheie, cu spații verzi și străzi amenajate cu fonduri europene, și îl acuză pe actualul primar că nu a fost în stare să deschidă un bazin de înot, ridicat de la zero, deși ar fi benefic pentru stațiune.
Gheorghe Baciu, primarul Stațiunii Slănic Moldova: „Acolo nu e făcut branșamentul la gaze, trebuie trecută o conductă pe sub șosea, au fost erori de proiectare”.
Sistematizarea stațiunii Slănic Moldova a început în jurul anului 1887, dar despre izvoarele de aici și primele unități balneare, se știe de la 1812. Este stațiune de interes național încă din 1974.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, Romania te iubesc, statiuni balneare, slanic moldova,
Dată publicare:
12-02-2023 18:42
