Finlanda, țara europeană pregătită de o eventuală invazie. Autoritățile au construit un „oraș” sub Helsinki

Vizităm Finlanda, țara trecută de mai multe ori prin agresiunea Rusiei și aflată sub trauma unor războaie provocate de vecinul care nu a renunțat la visele imperialiste.

Imediat după ce Al Doilea Război Mondial s-a terminat, finlandezii și-au conturat strategia de apărare care are în centrul ei protejarea cetățenilor. Aceștia, la rândul lor, participă activ.

Războiul pornit de Rusia în Ucraina a luat prin suprindere Europa dependentă de energia ieftină din răsărit și adormită în ultimii ani de aparenta schimbare de abordare a moștenitorilor Uniunii Sovietice.

Finlanda investește constant în protecția populației

Și totuși, există o țară care de 80 de ani știe că pericolul vine de la Moscova: Finlanda. O țară care de la încetarea celui de-Al Doilea Război Mondial investește constant în protejarea populației.

Citește și

„România, te iubesc!”, Război pe frontul economic, emisiunea integrală din 20 martie 2022

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Tuija Karanko este secretarul Asociației Industriei Finlandeze de Apărare.

Tuija Karanko, secretarul general al Asociației Industriei Finlandeze de Apărare: „Rusia este un vecin și avem relații apropiate la nivel personal, între familii, și avem o industrie turistică înfloritoare și, bineînteles că a fost un șoc să vedem Rusia atacând Ucraina”.

Trecut istoric greu

Aflată în vecinătatea Rusiei, cu aproape 1.300 de kilometri de graniță comună, Finlanda are un trecut istoric greu. În 1939 a fost invadată de URSS-ul condus de Stalin și a trecut prin trei războaie succesive în urma cărora a pierdut și o parte din teritoriu.

Tuija Karanko, secretarul general al Asociației Industriei Finlandeze de Apărare: „Suntem o țară mică cu 5,6 milioane de locuitori și avem un vecin mare care este agresiv în acest moment și impredictibil în acest moment”.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, țara nordică a preferat neutralitatea pentru a nu-și provoca vecinul cu porniri imperialiste, dar și-a dezvoltat constant armata și a construit o infrastructură cu o rețea extinsă de bunkere care are funcționalitate multiplă: de apărare, dar și de utilizare pe timp de pace.

Tuija Karanko: „Mi-e frică că acest rău a fost anticipat, dar pentru populație și cei care nu erau atât de atenți la detaliile politice a fost o surpriză”.

Sunt peste 5.500 de adăposturi de apărare în Helsinki, care pot să protejeze aproape 900.000 de oameni, la o populație de 650.000. Diferența sunt turiștii sau oamenii care vin să lucreze dinafară orașului.

Oraș construit sub Helsinki

Adăpostul Marihaka. Petri Parviainen este șeful unității de pregătire și apărare civilă la Departamentul pentru Situații de Urgență al orașului Helsinki.

Cosmin Savu: Suntem sub oraș. Deasupra este o sală de sport și noi suntem în stâncă. Și noi suntem într-un adăpost subteran. A fost construit în 2003.

Petri Parviainen, Departamentul pentru Situații de Urgență Helsinki: „Foarte multe tuneluri, foarte multe accesorii, foarte multe, da. Este făcut pentru 6.000 de persoane. Este pregătit pentru bombe nucleare. Da, este atât de puternic. Atât de puternică este roca, veche de un milliard de ani. Orice lucruri iți poți imagina. Bombe mari, arme chimice, radiații. Am început să le construim încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu e nimic nou pentru noi. De 70 de ani, din timpul războiului de iarnă. Nu ca acesta, dar mai mici. Fiecare casă, spital, hotel sau mall trebuie să-și construiască propriul adăpost. Avem cea mai lunga granițe cu Rusia”.

Primul adăpost civil a fost construit în anii `40, dar construcția acestora a continuat în ciuda decadelor de pace. Finlandezii nu au uitat niciodată invazia prin care au trecut.

R: Adăpost sau buncăr?

Petri Parviainen: „Noi îi spunem adăpost, dar este ca un bunker. Ce face diferența între un adăpost pentru bombe și adăpost de protecție civilă este faptul că avem aer condiționat, sursă independenă de electricitate, detectoare de gaz”.

În capitala Finlandei sunt în jur de 60 adăposturi construite în piatră, cu o capacitate de aproape 180.000 de locuri. Majoritatea acestora, 44, au fost construite de municipalitatea Helsinki și sunt administrate de către Departamentul pentru Situații de Urgență din oraș.

Petri Parviainen: „Este plin în zonele cu galben cu toalete”.

R: Pot să o folosesc dacă am nevoie?

Petri Parviainen: „Nu o folosi pe asta, dar cam așa sunt. Sunt 2.000. Este un exemplu”.

Sunt și 2000 de paturi pregătite să fie instalate în caz de necesitate.

În condiții normale, adăposturile de apărare civilă sunt folosite pentru diverse scopuri: săli de sport, stații de metrou sau parcări subterane.

R: Este un loc de joacă?

Petri Parviainen: „Da, este o sală în timpuri normale. Este ca o sala pentru sporturi. În vremuri de război este un loc unde să punem toate paturile, locul unde trebuie să stea populația pentru două ore, două zile sau chiar pentru două săptămâni. Avem suficientă apă, suficientă energie electrică, orice e nevoie”.

R: Ventilație și aer curat tot timpul.

Petri Parviainen: „Da și, de asemenea, filtrarea aerului este sus pentru chimicale. Putem bloca toate aceste toxine cu aceste filtre”.

Adăpostul a fost construit în patru ani, câteva mii de metri amenajați în stâncă. Sunt patru săli mari de sport, dar și locuri de joacă pentru copii, parcare subterană sau restaurant.

Petri Parviainen: „O altă sală. Avem un fel de clasă pentru vizitatori”.

Adăpostul este ferit de orice pericol

Mișcare se poate face oriunde în adăpostul subteran Merihaka. În buncher este și o sală de sport.

Cosmin Savu: Finlandezii vin în general după-amiaza. Pot veni până la 50 de oameni să se antreneze în paralel. Lângă mai este o sală.

Kimmo Kohvakka este directorul general al Departamentului pentru Situații de Urgență din Finlanda.

Kimmo Kohvakka, directorul general al Departamentului pentru Situații de Urgență din Finlanda: „Departamentul pentru Situații de Urgență finlandez este responsabil de salvarea oamenilor, prevenirea accidentelor, pregătirea pentru activități dificile, dezastre majore ca inundații, furtuni, incendii și, bineînțeles, apărarea civilă. O bună parte din apărarea civilă este coordonată de către serviciul de urgență din Finlanda”.

Agresiunea Rusiei determină schimbări majore în Europa

Kimmo Kohvakka: „În această perioada suntem foarte îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat după 24 februarie. Toată lumea, toată Europa, mai ales vecinii se uită foarte îngrijorați. Așa este și în Finlanda. Știm că avem de luat decizii foarte importante, istorice. Decizii istorice dacă ne uitam la fundal. Suportul național de a fi pregătiți cu apărarea civilă vine din perioada războiului. Cred că întotdeauna a fost un sprijin foarte puternic pentru un sistem de securitate cuprinzător, un foarte bun sprijin din partea populației din partea factorilor de decizie. De exemplu, construirea adăposturilor de apărare civilă începută în urmă cu decenii. Avem 4,4 milioane de locuri în 54.000 de adăposturi și, majoritatea dintre acestea, sunt în adăposturi deținute de privați. Sistemul nostru național a avut un suport foarte puternic”.

Documentul care stă la baza construcției buncărelor este „Actul de Salvare”, o lege prin care se stabilesc detaliile acestor adăposturi. Pentru orice imobil sau grup de clădiri, la fiecare 1.200 de metri pătrați construiți, trebuie făcut și un refugiu.

„În Finlanda avem încredere în cetățeni și cetățenii au încredere în serviciile publice”

R: Cum comunicați? Pentru că a fost o pandemie, acum este un război la granițe. Cum comunicați cu populația, cu oamenii normali?

Kimmo Kohvakka: „Cred că sunt două căi. Este îmbucurător faptul că populația finlandeză are încredere puternică în autorități. Este ceva ce, să spunem, este natural în Finlanda. Avem o încredere ridicată care vine către serviciile publice pe de-antregul lor și în special în autoritățile care se ocupă cu securitatea și cu siguranța. E un nivel foarte ridicat de încredere care vine din partea populației. Trebuie să fim deschiși, trebuie să spunem oamenilor ce fel de provocări avem, trebuie să fim transparenți în ceea ce privește elementele sistemului și să construim acest tip de încredere. Cetățenii sunt un actor major în siguranță și securitate. Nu este un destinatar al acțiunilor, ci parte a societății. Cea mai importantă parte a societății sunt cetățenii. În Finlanda avem încredere în cetățeni și cetățenii au încredere în serviciile publice”.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii mulțumesc românilor: "Gest minunat! Nu degeaba se spune că românul are doar trei frați"