De ce nu a reușit Iașiul să ajungă al doilea pol economic al României. Încrengătura politică împotriva orașului
Iașii marilor jupâni, partea I. Cei mai proeminenţi politicieni ai județului Iași sunt oameni care şi-au lăsat amprenta pe dezvoltarea economică şi socială şi care au avut, de multe ori, o influenţă negativă.
O încrengătură politică şi de afaceri care a pus sub semnul întrebării transformarea în bine a celei mai importante regiuni a Moldovei. Ar fi putut fi al doilea pol economic al ţării, dar modernizarea s-a făcut lent şi cu multe suişuri şi coborâşuri, fără strategii durabile.
De la marile privatizări, până la boomul imobiliar, dezvoltarea IT şi comerţ, toate au fost influenţate de politicienii locurilor.
Jupanii Iaşiului, o incursiune în afacerile ultimilor ani!
24 ianuarie. Ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, ziua care marchează apariţia statului român. O zi de sărbătoare care, în fiecare an, se transformă la Iaşi într-o zi a jupânilor politici care vin să promită autostrăzi, spitale regionale, măsuri sociale.
Oamenii se bucură de spectacolul, de multe ori grotesc, al celor care care se cred urmaşii boierilor, dar şi al celor care le alină sărăcia cu comportamente populiste, împănate cu limbaj violent şi manifestări zgomotoase.
Dorin Dobrincu: „Cei care vin în 24 ianuarie ca într-un Bantustan ţin discursuri goale de conţinut. Ţara asta este regionalizată, dar este regionalizată într-un mod ascuns şi mafiotizat”.
Dorin Dobrincu este istoric şi fondator al Mişcării pentru modernizarea Moldovei, care susţine investiţii mai mari pentru zonele mai sărace.
Dorin Dobrincu: „Într-un fel suntem prizonierii geografiei. Suntem în partea de est a Europei, România este în partea de Est a Europei, Moldova este în partea de est a României, avem Carpaţii între noi şi Transilvania, nu avem până azi o autostradă. Sunt pe de-o parte cauze obiective, dar pe de-o parte este şi calitatea decidenţilor, a politicienilor locali, a administratorilor”.
Ionel Apostol a pus bazele unei organizaţii nonguvernamentale care luptă ca Moldova să fie unită cu Transilvania şi Ţara Românească prin infrastructură.
Ionel Apostol: „Moldova este săracă şi cred că este şi sărăcită. Sărăcită de hoţi, de incompetenţi, de oportunişti, de tot felul de mişmaşuri”.
Judeţul Iaşi este, după Bucureşti, judeţul cu cel mai mare număr de populaţie, peste un milion de locuitori. Dintre aceştia, aproape jumătate sunt în mediul urban, iar cea mai mare concentrare este în municipiul Iaşi care a avut în ultimii ani o dezvoltare vizibilă, dar nu şi proporţional cu creşterea calităţii vieţii.
În ultimii 30 de ani, capitala Moldovei a avut doar trei primari. De numele fiecăruia sunt legate controverse şi suspiciuni cu iz penal. În 1992 primarul Iașilor a fost ales Constantin Simirad.
Dorin Dobrincu: „Din punct de vedere al investiţiilor publice a fost foarte prudent, lipsit de viziune. Nu a reuşit să atragă investiţii în Iaşi, nu era doar problema lui, el fiind partea a unei încrengături, el fiind parte a aceste probleme pentru Iaşi”.
Ales din partea Alianţei Civice, a ajuns curând să pozeze în lider regional, a fondat chiar un partid al Moldovenilor, o sperietoare pentru cei de la centru prin care îşi negocia destinul politic. În plin scandal de corupţie pentru investiţiile în infrastructura şcolară ieşeană, a fost propulsat de către Ion Iliescu în 2003 ambasador în Cuba. Şi s-a întors ca lider PSD. Cel care i-a fost viceprimar a devenit noua stea a politicii din Iaşi.
Dorin Dobrincu: „Gheorghe Nichita şi-a construit o adevărată reţea administrativă, politică, imobiliară. Una plină de corupţi. Adică un sistem putred. El a lucrat practic împotriva interselor Iaşiului”.
Trecut de la PD la PSD, Gheorghe Nichita a condus primăria Iaşiului din 2003 şi până în 2015.
Gheorghe Nichita, fost primar Iași: „A fost o perioadă de mari transformări ale oraşului – sistemul de termoficare şi canalizare a fost modernizat, infrastructura rutieră a fost îmbunătăţită, dar această perioadă s-a suprapus şi pe apariţia unor grupări economice care care au profitat din plin de favorurile administraţiei”.
Gheorghe Nichita se afla astăzi în penitenciarul Vaslui. A fost condamnat în două dosare penale, pentru luare de mită, dar şi pentru că abuzat de funcţia pe care o avea pentru a-şi spiona amanta. Am solicitat un interviu fostului edil, dar acesta şi-a exprimat refuzul din spatele gratiilor.
Dorin Dobrincu: „În 2012, unul dintre viceprimarii lui primea numele de Mihai Chirica. Acest om a ajuns în primăria Iaşi din vremea lui Constantin Simirad, - director tehnic- cu un deceniu mai devreme, omul care supervizase construirea casei lui din zona Galata, casei lui Simirad”.
Iaşiul este a doua capitală a României, capitala culturală, capitala istorică, dar şi al doilea oraş ca nivel de poluare din România, cu trafic infernal. Iar calitatea aerului este determinată şi de modul în care a doua aglomerare urbană a ţării s-a transformat în ultimii ani.
Mihai Chirica: „Dacă o să apară un sfânt primar, să știți că am cele mai mari șanse să ajung. Şi nu glumesc!”
Mihai Chirca lucrează de 20 de ani în primăria Iaşi. Întâi ca director tehnic, apoi ca viceprimar şi acum primar ales. Întâi de la PSD, astăzi de la PNL.
Mihai Chirica, primarul municipiului Iași: „Nu m-am plâns niciodată de moștenirea lăsată, pentru că ăsta este rolul unui unui conducător, a unui lider, să meargă mai departe. De asta nu i-am criticat. Eu n-am avut critici la adresa predecesorilor mei. Nu mi-a convenit fiecare, poate ce am găsit, dar dacă nu-mi convenea, nu eram aici”.
Reporter: Ați fost apropiat de ambii primari?
Mihai Chirica: „Da, pentru că sunt singurii care i-am găsit în viață”.
Dorin Dobrincu: „S-a repetat dacă vreţi în 2016, scena din 2004. Mihai Chirica a ajuns primar din partea PSD-ului şi el a patentat ceea ce văzuse la Gheorghe Nichita”.
Una dintre cele mai mari probleme sistemice ale Iaşiului este lipsa unui Plan de Urbanism general actualizat. Un constructor explica sub protecţia anonimatului de ce nu a existat voinţă pentru realizarea acestuia.
Constructor Iași: „Trebuia făcut cadastrul general al oraşului, nu l-a făcut nimeni. Planul Urbanistic General se face pe un plan topografic. Nu a avut nimeni interes să-l facă. S-au schimbat din 2015 şi până acum șase arhitecți-șefi”.
Administraţiile au preferat îngroape orice proiect care ar fi putut da transparență şi coerență.
Mihai Chirica: „Există. Din păcate, nu știe lumea să se uite la el. Cred că a fost unul dintre cele mai progresiste planuri de urbanism general care s-a făcut. Astăzi, Iașiul are un plan de urbanism general valabil, valabil în legal. Da, cel din 99, cel care este valabil legal astăzi. Cel din 99, cel de când s-a făcut”.
La venirea în funcţie, în 2015, Mihai Chirica a acuzat vechea conducere că nu a pregătit un nou plan de urbanism. Cel din 1999 a expirat în 2009 şi a fost prelungit la limita legii.
Constructor: „Era greu să împiedici oamenii care vor să investească. Iar ei nu că au investit prost, dar au investit pe bucăţele. Iar într-un întreg nu ai şi atunci necoordonarea tuturor acestor planuri urbanistice zonale într-un întreg, într-un plan urbanistic general a atras dosare penale, critici şi o dezvoltare fără, să zicem, început şi sfârşit. Într-un stil să spunem, nu neapărat haotic, dar într-un stil care afectează şi calitatea vieţii”.
Lipsa unui PUG a permis speculaţii imobiliare, derogări şi construcţii haotice. Nenumărate suspiciuni de corupţie au planat asupra edilului Iaşiului.
Mihai Chirica: „Aici au fost foarte multe alte acuzații, unele transformate în dosare penale. Depinde cine le face”.
Un apropiat de-al primarului accepta să vorbească, tot protejat, despre modul în care se conduce oraşul.
Om de afaceri din Iași: „Un om foarte abil care a ştiut să-şi creeze un mecanism foarte bun şi să-şi fidelizele prin mecanismul ăsta oamenii din jurul lui. Și care structura produce bani, foarte mulţi. Nu la limita legii, în afara legii în mare parte”.
DNA a instrumentat iniţial un dosar dosar de achiziții de maşini în care Mihai Chirica era inculpat din perioada în care era viceprimarul lui Gheorghe Nichita. Faptele s-au prescris înainte de a fi judecate.
Om de afaceri din Iași: „S-a dorit a fi ţinut. Toată urmărirea penală a fost încetinită. Acte au plecat, dar nu au ajuns la anchetatori. Datorită structurii de care vorbeam mai devreme. Din structură făcând parte neamuri ale funcţionarilor publici din diverse structuri centrale şi locale ale serviciilor şi parchetelor, judecătoriilor”.
Înainte de a veni în primărie, Mihai Chirica lucra pentru grupul Conest controlat de Viorel Cozma, unul dintre partenerii primăriei în dezvoltarea oraşului.
Om de afaceri din Iași: „Care a construit mai multe case. În general cam toate casele politicului. Este unul dintre cei mai mari şi principalii constructori ai Iaşului. Toate marile şantiere au fost preluate de către Conest. N-are nicio legătură participarea la licitaţii cu luarea lucrării. Caietele de sarcini şi condiţiile se stabilesc înainte pentru câştigător”.
