Milioanele de euro din fondul de urgenţă al Guvernului, felie uriașă de tort pentru apropiații șefilor de județ

×
Codul embed a fost copiat

Zeci de milioane de euro din fondul de urgenţă al Guvernului reprezintă o mare tentaţie pentru politicieni şi firme de casă.

În urma calamităţilor, Executivul alocă sume importante pentru a înlătura efectele și pentru a pune în siguranță infrastructura afectată. Astăzi mergem pe urma acestor bani.

Fostul şef al Administrației Bazinale de Apă Siret este judecat pentru un prejudiciu de două milioane de euro. Ar fi comis ilegalităţi cu banii alocaţi pentru calamităţi, după ce lucrările ar fi fost făcute de o firmă apropiată de şeful Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene.

Fondul de urgenţă al risipei

Fondul de rezervă al Guvernului este robinetul cu bani care se scurg spre primării, consilii județene, sau alte instituții ale statului, în funcție de interesul politic al celor ce controlează această resursă. Sunt bani alocați ușor şi cheltuiți netransparent de autoritățile care ajung să atribuie lucrări de zeci de milioane de euro unor firme de casă. În urmă, rămân lucrări neterminate şi uriașa dezamăgire a oamenilor sătui de corupție.

Sume uriașe alocate pentru refacerea calamitaților s-au dus pe apa sâmbetei, după ce decidenții au plătit unor firme lucrări neexecutate în valoare de opt milioane şi jumătate de lei, în numai doi ani. Iar aceste sume aveau, în multe situații, culoare politică.

Citește și
marea defrisare
Marea defrișare | Mafia pădurilor din România taie și cară lemn din munți, în timp ce anchetele și procesele bat pasul pe loc

Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum: „Vedem azi o uriașă horă în care joacă oameni politici, firme de casă, directori de instituții. (...) Haideți, nu-mi faceți probleme.”

Unul dintre cele mai mari dosare de abuz în funcție s-a scris la ABA Siret, având actori din județul Neamț, condus de Ionel Arsene. Acesta, judecat în două dosare de corupție şi condamnat în prima instanță la opt ani şi patru luni de închisoare. Într-unul dintre ele este acuzat că ar fi cerut șpagă unui patron care avea contract cu Administrația Națională Apele Române, promițându-i că-şi va folosi influenţa pentru ca instituția să aloce sume importante pentru lucrările omului de afaceri. Pentru asta, cerea un comision în valoare de trei milioane de lei, spun procurorii, care adaugă ca Arsene i-a spus că va aduce el o firmă să facă lucrări.

În Neamț, se știe că societățile controlate de cumătrul său, Gheorghe Vlasie, căruia i-ar fi botezat copilul, sunt cele care câștigau majoritatea contractelor. Una dintre aceste firme apare în rechizitoriul DNA, care face referire la prejudicii legate de fonduri pentru calamitați.

Rolul lui Mihail Popescu

În 2019, Arsene semnează detașarea șefului biroului de achiziții din Consiliul Județean Neamț, Mihail Popescu, ce avea să devină șef la Administrația Bazinală Siret. În același an, Guvernul aloca 40 de milioane de euro pentru înlăturarea efectelor calamităților, în mai multe județe afectate de inundații. Administrației Bazinele Siret i se aloca 2 milioane de euro pentru lucrări în albiile pâraielor Albuia și Țiganca din Neamț. Contractul e atribuit direct, fără publicare, unei firme din Bistrița, care a învins la preț două firme apropiate de Vlasie: Aqua Parc, deținută de tatăl său, şi MAVGO, unde susține că e doar consilier juridic.

După semnarea contractului, nici urmă de bistrițean în șantierul unde lucra, de fapt, firma MAVGO. Vlasie ne-a declarat că această firmă a ajuns să lucreze la solicitarea celor din Bistrița, care nu au luat şi acordul conducerii ABA Siret.

Faceţi scris" a invocat Florin Crăsneanu, reprezentantul firmei Transilvania Grand Construct

Au refuzat să răspundă, invocând un proces în instanţă. După aceste dezvăluiri, DNA a început cercetările, şi a stabilit că Popescu şi alte două angajate se fac vinovați de prejudicierea ABA Siret cu 2 milioane de euro, pentru că investițiile n-au mai fost duse la bun sfârșit. În urma audierilor, procurorii au stabilit că, deși cei trei știau că MAVGO HOLDING face de fapt lucrările, şi că nu avea capacitatea să le ducă la bun sfârșit. Procurorii notează şi că șantierul era întârziat, iar ce se lucrase nu era de calitate. De aceea, Popescu ar fi trebuit să rezilieze contractul şi să scoată din nou lucrarea la licitație. L-am sunat pe Mihail Popescu să-i cerem un punct de vedere.

Mihail Popescu, fostul șef de la ABA Siret: „Ăștia mi-au adus un contract antedatat şi am reziliat"

Popescu pleacă de la ABA Siret şi revine în Consiliul Județean Neamț şi se ocupă din nou de achiziții. Din această postură, ajunge iar în atenția procurorilor, alături de directorul de atunci al spitalului, pentru că ar fi ajutat o firmă să câștige licitația pentru modernizarea blocului operator. Această companie ar facturat aparatura cu 3 milioane şi jumătate de lei mai scumpă decât valoarea ei de achiziție.

Mihail Popescu, director adjunct la departamentul de achiziții CJ Neamț: „Cu dosarul de la spital nu vreau să comentez”

Procesele sunt pe rol, iar Mihail Popescu este în continuare angajat al Consiliului Judeţean Neamţ

Reacția lui Ionel Arsene

Pe șantierele rămase în urma ilegalităților reclamate de procurori e astăzi pustiu. Oamenii se tem că malurile se vor prăbuși, şi odată cu ele, o vor lua la vale şi gospodăriile lor.

Au venit într-o noapte şi au strâns tot. Toată lumea știe că e județul lui Arsene” spune un localnic.

Ne-am dus la Consiliul Judeţean să cerem un punct de vedere celui care conduce judeţul. Nu este.

Reporter: Știu sigur că e în clădire.

Angajat: Nu, nu.

După câteva minute ne sună chiar Ionel Arsene, care, se pare că era în clădire.

În anticamera ni se spune că e zonă de securitate şi nu putem să filmăm, deși în trecut a mai acordat interviuri echipei „România, te iubesc!” în biroul său. L-am întrebat despre legătura cu Gheorghe Vlasie, zis Ginele, şi despre toate aceste acuzații care i se aduc.

Ionel Arsene, înregistrare camera ascunsă: „Dacă eu i-am botezat unui om un copil, asta nu înseamnă că avem o legătură. Categoric, categoric. Niciodată, niciodată. Ar fi trebuit să fiu în acționariat, dacă aș fi avut”.

În declarația de avere a lui Ionel Arsene scrie că deține o firmă în străinătate.

Ionel Arsene, înregistrare camera ascunsă: Mi-am făcut firma aceasta când n-am mai vrut să candidez la Consiliul Județean și am vrut să ies din politică. Și atunci mi-am făcut firma aceasta. Deocamdată nu se ocupă cu nimic. Da! Contează? Dacă o să trebuiască să le pun public, o să le pun. Nu are sens. Adică, nu văd relevanța.”

Noi am căutat în registrul firmelor italiene şi am aflat cu cine este asociat, chiar cu cumătrul Gheorghe Vlasie, apropiat de firmele ce construiesc în Neamţ. Firma are sediul în apropierea lacului Como, şi până acum n-a avut activitate. Dar certifică relația apropiată a celor doi, negată până acum.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Marea defrișare | România, țara în care pădurile dispar iar infractorii scapă. „Ei au marcat, eu am tăiat”
Marea defrișare | România, țara în care pădurile dispar iar infractorii scapă. „Ei au marcat, eu am tăiat”

Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.  

Marea defrișare | Mafia pădurilor din România taie și cară lemn din munți, în timp ce anchetele și procesele bat pasul pe loc
Marea defrișare | Mafia pădurilor din România taie și cară lemn din munți, în timp ce anchetele și procesele bat pasul pe loc

Marea defrișare, partea a II-a. În Argeș, cei care au tăiat și taie păduri sunt bine cunoscuți de toată lumea. Își deschid mereu alte firme, își schimbă mașinile și tot scot lemn din pădure, chiar sub nasul anchetatorilor care îi cercetează.

Marea defrișare | Românii au învățat să fenteze unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a lemnului din lume
Marea defrișare | Românii au învățat să fenteze unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a lemnului din lume

Marea defrișare, partea III. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a transporturilor de lemn din lume.

Marea defrișare | Cât lemn se scoate din pădurile României și cine sunt vinovații, duminică, la „România, te iubesc!”
Marea defrișare | Cât lemn se scoate din pădurile României și cine sunt vinovații, duminică, la „România, te iubesc!”

Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.

Percheziţii la persoane bănuite că ar fi defrișat şi ar fi furat arbori din fondul forestier naţional
Percheziţii la persoane bănuite că ar fi defrișat şi ar fi furat arbori din fondul forestier naţional

Poliţiştii din Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, fac joi 12 percheziţii în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara, la persoane bănuite că ar fi tăiat fără drept şi ar fi sustras arbori din fondul forestier naţional.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.