Românii care schimbă Africa. Mihăiță și Grațian au parcurs 12.000 de kilometri ca să ducă acolo cultura europeană

Deşi activează în domenii diferite, Mihăiţă Lupu şi Graţian Mihăilescu au un scop comun: să-şi ajute semenii. Se implică în proiecte internaţionale, călătoresc mult, dar cu scop. Sunt voluntari în Africa sau în Asia, dar, mai ales, acasă, în România.

Suntem în N'gaole, un sătuc pe malul râului Senegal, la frontiera cu Mauritania. Întreaga suflare a comunităţii s-a adunat să întâmpine o echipă din România venită cu sprijin pentru localitatea senegaleză. Mihăiță şi Grațian sunt doi români, doi vizionari entuziaşti, doi prieteni implicaţi în multe proiecte neguvernamentale. Aici au fost aduse cărţi, birotică, calculatoare şi videoproiectoare.

A fost una dintre cele mai frumoase zile dintr-o lungă călătorie africană, o călătorie cu sens.

Citește și

VIDEO. Un dezastru de mediu la o mină de diamante din Africa de Sud este atât de mare încât se vede ca un râu ”de aur”

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

StirilePROTV

Împreună, au făcut echipa UCAB, care a străbătut peste 12.000 de km, a mers pe roţi prin mai multe ţări africane – Maroc, Sahara de Vest, Mauritania, Senegal, Guinea şi Sierra Leone. Locuri care au fost ocupate de colonişti, devastate de războaie civile şi lovituri de stat.

Mihăiță Lupu: „După o călătorie şi o expediţie din asta, nu mai ştii câte zile şi câţi kilometri ai făcut. Nu ştiu ce ancoră să-mi pun acolo”.

Grațian Mihăilescu: „Nu mai conta ce o să faci în continuare”.

Raliul în Vestul Africii a fost o misiune pentru sprijinirea comunităţilor aflate în dificultate, folosind expertiza şi alte resurse materiale din România.

Mihăiță Lupu: „A fost complicat să ne conectăm la organizaţii pe care să le simţim. Până la urmă, am ajuns la patru, după multe, multe încercări, organizaţii cu care ne-am văzut.”

Grațian Mihăilescu: „Sunt oameni care schimbă lumea şi societatea în care trăiesc. Sunt oameni care au fost recomandaţi de către organizaţii internaţionale, sau de către oameni care lucrează în instituţii internaţionale. ONG-uri serioase, ne-am conectat cu lideri pe diferite domenii.”

De ce sunt încă importante bibliotecile

Mihăiță Lupu a lucrat în companii private, dar şi în instituţii internaţionale pe resurse umane, iar zona în care consumă astăzi multă energie se leagă de dezvoltarea bibliotecilor publice ca spaţii comunitare.

StirilePROTV

Mihăiță Lupu: „Bibliotecile nu sunt moarte, bibliotecile nu sunt prăfuite, bibliotecile se reinventează.”

Claudia a condus Biblioteca Naţională şi s-a alăturat echipei de voluntari adunată în jurul lui Mihai la EduCab, o platformă care şi-a propus să susţină activitatea din bibliotecile româneşti.

StirilePROTV

Claudia Șerbănuţă, voluntar în cadrul EDUCAB: „S-a dezvoltat de-a lungul timpului, căutând soluţii pentru România. El a văzut un mare potenţial în bibliotecile publice”.

Mihăiță Lupu: „Oamenii se gândesc, păi, mai citeşte cineva? Când zici de bibliotecă. Păi nu trebuie să mai citească neapărat. Trebuie să şi citească. Dar cunoaşterea, acuma se transmite prin multe alte feluri – prin instruiri, prin ateliere, prin informaţii online.”

Ioana Dan, voluntar EDUCAB: „Eu cred că a simţit şi că bibliotecarii au nevoie de cineva care să le ţină spatele. Cred că de asta a şi făcut proiectul. E catalizatorul bibliotecilor rămase în România şi a bibliotecarilor.”

Crina Popescu, bibliotecar în comuna Pietrari, Vâlcea: „Ei aduc calculatoare în biblioteci pentru că nu putem face codare fără computer. Am dezvoltat cumva activităţile de codare şi programare din code kids, înfiinţând şi un club de robotică şi dezvoltând partea de codare prin tipul acesta de imprimante 3D.”

Mihăiță Lupu: „Am atins până la 500 de biblioteci cu proiecte concrete – fie donaţii de cărţi, mobilier, alte feluri de echipamente IT, imprimante, etc. Proiecte pe care le-am facilitat, cu educaţie culturală, am avut educaţie cinematografică sub umbrela EduCab, am avut speakers Arena, club de public Speaking, sub umbrela EduCab şi cu voluntari trimişi de EduCab”.

Vio a fost prima bibliotecară care a implementat metodologia de lucru cu adolescenţi.

Violeta Dumitrescu, bibliotecară din Ocniţa, Dâmboviţa: „Prima dată din parc, ceva mai recalcitrant - rebeli - şi sunt printre cei mai activi oameni”.

Claudia Șerbănuţă, voluntară în cadrul EDUCAB: „Mihai a fost primul om din România pe care eu l-am cunoscut care nu era nici politician, nu era nici bibliotecar, dar care înţelegea perfect potenţialul bibliotecilor. Din păcate, nu sunt foarte mulţi oameni în România care au această viziune, şi leagă potenţialul acestei reţele care există de un viitor mai bun al ţării.”

Mihăiță Lupu: „Nu ai cum să gândeşti structura socială a unei ţări fără să iei în calcul bibliotecile publice o dată, dar sunt şi bibliotecile şcolare care sunt importante.”

Ce aduce urbanizarea

A fondat şi un festival de film de scurt metraj, a început să crească şi un alt proiect prin care face spaţii de lectură în cabanele din munţii României, dar s-a implicat şi în proiecte internaţionale, prin care a ajuns şi în alte colţuri ale lumii.

Este legătura Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, cu tot ce reprezintă societatea civilă, dar şi organizaţii internaţionale, agenţii sau Naţiunile Unite.

Raed Arafat, secretar de stat, MAI: „Iar energia bună se ia. Grațian a venit alături de Mihăiță în proiectele educaţionale, dintr-o nevoie de ajuta, pe care şi el o experimentează în fiecare zi.”

Reporter: Ce înseamnă calitatea vieţii în oraş?

Grațian Mihăilescu: „Înseamnă oameni fericiţi”

StirilePROTV

A fondat în urmă cu cinci ani Urbanize Hub, o organizaţie descentralizată, un grup de experţi specializaţi în urbanism.

Paul Moldovan, administrator public, Sectorul 6, Bucureşti: „Una dintre problemele primăriilor în Bucureşti şi în ţară a fost că nu s-a lucrat cu specialist”.

Urbanize Hub a venit şi a propus un proiect inedit pentru Bucureşti, iar cetăţenii au fost parte din elaborarea planurilor.

Grațian Mihăilescu: „Samy e urbanist, Ruxandra e sociolog, antropolog, designer, peisajisti, oameni care au pus toată schiţa asta. Lumea trebuie să înţeleagă că, atunci când te raportezi la oraş, nu te raportezi doar la arhitecţi, e o chestie interdisciplinară, în care să-i implici pe toţi oamenii. Şi trebuie să-i convingi pe cei din administraţie să se deschidă la oamenii ăştia cu expertiză multiplă şi să colaboraţi şi de asta e greu practic.”

Urbanize Hub a creat în ultimii ani o comunitate de oameni preocupaţi de transformarea în bine a oraşelor.

Grațian Mihăilescu: „Am fost plecat mult timp, am fost... Ăsta a fost cel mai mare şoc al meu când, după câţiva ani petrecuţi în Italia şi Germania, în anii 2000, m-am întors acasă şi vorbeam limba străină cu care nu mă mai înţelegea nimeni. Veneai cu alte idei, cu alte concepte, care nu se potriveau. Şi, atunci, a fost prima depresie cruntă a mea, pentru că nu mă mai înţelegeam nici cu oamenii din familia mea, nici cu prietenii din copilărie. Nu aveam cum să mă integrez, pentru că eu voiam să fac lucrurile pe care le făcusem afară, şi le fac acuma, după 15 ani, 20 de ani, adică durează, e un proces. Cineva mi-o zis că-s sado-masochist. "Băi, mai rezişti?”, „Mai rezist, ce să fac?!"

Marcel Ionescu-Heroiu, expert în dezvoltare urbană la Banca Mondială: „În cinci ani de activitate, a produs un volum de idei şi un volum de activităţi absolut halucinant. Grațian face exact lucrul acesta. Într-un vid de idei, vine şi umple, şi vine şi oferă calitate, şi ceea ce este de apreciat la el este că nu face compromisuri la calitate.”

Iar obiectivul său este ca România să evolueze. Grupul din jurul lui Grațian a elaborat pentru primării ghiduri de amenajare urbană, dar s-au implicat activ şi în schimbări legislative.

Grațian Mihăilescu: „Am şansa să particip la reformarea şi restructurarea oraşelor din România, o şansă unică, şi mă bucur de ea. Dacă m-aş duce să trăiesc acum în Barcelona sau Copenhaga, nu m-aş simţi util acolo.”

Grațian şi Mihaiță sunt doi prieteni care reuşesc să adune în jurul lor comunităţi care le împărtăşesc valorile şi dorinţa de transformare în bine. Prin atitudine, sunt modele de voluntariat şi reuşesc să exporte cunoaşterea românească în lume şi să ajute la schimbare pe oriunde trec.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"