Marea defrișare | România, țara în care pădurile dispar iar infractorii scapă. „Ei au marcat, eu am tăiat”
Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.
Metri cubi după metri cubi de lemn au ieșit ilegal din păduri. O realitate revoltătoare, care vorbește deschis despre competența anchetatorilor și a magistraților români. Încă se fură masiv din pădurile noastre. Cu toate că, acum, în iarna 2023, avem mijloace tehnice prin care am putea să oprim furtul, dar nu prea se întâmplă. Și asta pentru că, de multe ori, hoții sunt mână în mână cu cei care ar trebui să aplice legea. Un reportaj marca „România, te iubesc!”, semnat Alex Dima și Cristian Corchiș.
Clanul Brânză, o grupare de hoți de pădure și silvicultori corupți
Andrei Ion este liderul clanului Brânză, o grupare alcătuită din hoți de pădure și silvicultori corupți, care au nenorocit versanți întregi. Au tăiat ilegal peste de 500 de hectare de pădure și au lăsat în munții Făgăraș un dezastru ecologi. În total, 23.000 de arbori au fost tăiați și transportați ilegal cu 1.800 de camioane. În 2018, după zile întregi de căutări, l-am găsit.
Ion Andrei, inculpat: „Mie nu mi-a găsit niciun arbore tăiat. Mi-au găsit 17 cioate”.
Alex Dima: Doar 17 cioate v-au găsit acolo? Cum 17, dacă aici scrie 23.000 de arbori. Dumneavoastră spuneți de 17 cioate?
Ion Andrei, inculpat: „Eu nu vă mint”.
Andrei și clanul Brânză au măcelărit păduri în anii 2008 - 2011. Gruparea a fost anchetată în dosarul Cheresteaua 1, din toamna lui 2011 până în 2017, șase ani. În 2017, clanul Brânză a fost trimis în judecată, și alți șase ani, instanțele au tot bătut pasul pe loc. În tot acest timp, echipa Știrile PRO TV le-a cerut cu probe autorităților să-și facă treaba.
Alex Dima: Aici au dat foc pentru a-și ascunde urmele. Așa arată toți munții.
În 3 ianuarie 2023 s-a dat sentința. Andrei Ion a fost condamnat la zece ani de închisoare. Cea mai mare condamnare cu executare de până acum din domeniul silvic. Fiii săi au primit câte patru ani. Tot atâția a primit și pădurarul Uță Vasile.
Uță Vasile, pădurar: „Păi cum s-a tăiat? Întrebați pe cine a tăiat”.
Pedepsele primite de hoți acum nu sunt, însă pentru tăierea ilegală de pădure, ci pentru evaziune fiscală, pentru faptul că n-au înscris în evidențele contabile banii încasați din vânzarea lemnului, și au prejudiciat statul cu aproape 600.000 de euro. Și asta pentru că, în cei 12 ani de anchete și procese, unele fapte s-au prescris, și multe dovezi ale dezastrului din pădure s-au pierdut.
În anii 2008 - 2011, alte trei firme din Argeș au fost părtașe la dezastrul din munți, peste o mie de hectare distruse. Sunt cercetate în dosarele Cheresteau 2 și 3 de mai bine de 12 ani.
Alex Dima: Groape. La poalele Iezerului. Peste 300 de hectare de pădure distrusă. Aici a tăiat societatea comercială „DOI BRAZI VERZI S.R.L.”. După nume ai zice că sunt ecologiști. Atât de verzi sunt, încât au nenorcit munți întregi.
Prejudiciul este estimat de anchetatori la 109.954 de metri cubi de lemn, adică de pe acești munți au ieșit peste cinci mii de camioane cu lemn tăiat ilegal, cu o valoare de 23 de milioane de lei. DOI BRAZI VERZI S.R.L. aparține fraților Ghilencea Gheorghe și Ion, vecini cu membri clanului Brânză, care au în Pietroșani un adevărat imperiu, depozit de lemne și palate.
„Ei au marcat, eu am tăiat”
Alex Dima: Își văd nestingheriți de treabă. Tocmai intră un camion cu lemne la ei în curte.
În birou, echipa l-a găsit pe Ghilencea Gheorghe.
Ghilencea Gheorghe: „Fratele este patronul la firmă. Eu sunt angajat la firmă. El momentan este plecat”.
Alex Dima: Îl puteți suna?
Ghilencea Gheorghe: „Nu îl sun”.
Alex Dima: Nu vreți să-l sunați?
Ghilencea Gheorghe: „Nu. Nu că nu vreau. Nu îl deranjez. Vă rog frumos să părăsiți”.
Alex Dima: Pentru a tăia păduri, familia Ghilencea apelează la SC TRANS ALPIN PIETROȘANI 2004 SRL. Sunt vecini. Îi despart doar câteva sute de metri.
Ion Șițaru este fondatorul firmei.
Alex Dima: Cum a fost posibil să rămână munți întregi fără pădure?
Ion Șițaru: „Pai, dacă așa ne-au marcat. Ei au marcat, eu am tăiat”.
Alex Dima: Dumneavoastră nu vedeați că lăsați în urmă munți întregi fără pădure?
Ion Șițaru: „Eu... Asta era meseria”.
Alex Dima: Să tăiați păduri… Nu considerați că ați lăsat acolo un dezastru?
Ion Șițaru: „Eu, dacă așa considerați, asta este”.
Alex Dima: Eu vă întreb pe dumneavoastră că sunteți om care se ocupă de păduri. Când ați văzut ce lăsați în urmă, cum vi se pare?
Ion Șițaru: „Asta este. Acuma, ce să mai facem? Mai putem să facem ceva?”
Alex Dima: Cineva ar trebui să răspundă pentru ce s-a întâmplat acolo.
Ion Șițaru: „O să răspundem. Ce dacă... Dacă se consideră că suntem vinovați, asta, ce să facem domnule Dima?”
De 12 ani, anchetatorii nu reușesc să dea de cap acestei povești. În tot acest timp, familiile Ghilencea și Șițaru au scos lemn din pădure.
Alex Dima: În mașina din față este un membru al familiei Șițaru. Ne-a depășit pe șosea în mare trombă, după care a stat o vreme în fața noastră, și acum conduce pe acest drum, de unde vin și camioanele cu lemne.
Familia Șițaru taie acum la coada lacului Vidraru. În mod normal, la fiecare tăiere ar trebui să fie un panou care să arate firma, cât, de ce și care e perioada în care se taie. Acesta e rezultatul tăierii de acum. Bucăți întregi de pădure dispar. În munții Făgăraș, pe Valea Rea, în Groape, la Pojarna și multe alte locuri rămase fără pădure, a tăiat și firma STANIA-BAR S.R.L.
Alex Dima: STANIA-BAR S.R.L. își are sediul pe aceeași vale cu toate firmele din dosarul Cheresteaua. STANIA-BAR S.R.L. are un prejudiciu de zece milioane de lei 717.871,73 de bani. La virgulă.
Anchetatorii susțin că STANIA-BAR S.R.L. a tăiat ilegal peste 52.000 de metri cubi de lemn, adică mai bine de 2.600 de camioane. Andreescu Paraschiv a fost proprietarul firmei.
Andreescu Paraschiv: „Sunt toate scoase din burtă, vă spun sincer”.
Alex Dima: Din burtă, din burtă, dar acolo nu mai e pădure.
Andreescu Paraschiv: „Unde”?
Alex Dima: Valea Rea, Groape...
Andreescu Paraschiv: „Așa se zice. Așa se zice”.
Alex Dima: Așa se zice, că nu mai e pădure?
Andreescu Paraschiv: „Da”.
Alex Dima: Și e?
Andreescu Paraschiv: „Mai este, cum să nu fie”?
Alex Dima: Am solicitat un interviu și cu un procuror de la Parchetul Argeș, pentru a ne spune de ce, în aceste cazuri, anchetele durează de mai bine de 11 ani, și nu s-a întâmplat nimic până acum. Am fost refuzat, am primit un răspuns în scris cu acțiunile pe care procurorii le-au avut, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.
8.051 de dosare penale, cercetate și finalizate în domeniul silvic, din care doar 355 au ajuns în instanță
Aurelian Mihăilă coordonează procurorii care anchetează delictele de mediu din România.
Alex Dima: Noi, statul, dumneavoastră suntem chiar atât de neputincioși să nu putem face nimic cu acești oameni care au furat?
Aurelian Mihăilă, procuror: „Răspunsul meu este în sensul în care, ascultând cifrele și dându-mi seama de amploarea stării, de fapt, sau încercând să îmi fac o idee, mă gândesc că sunt cauze complexe. O cauză complexă are nevoie de un probatoriu complex. Vedeți dumneavoastră, locul săvârșirii este în afara percepției noastre. Adică e undeva mai departe, în general, în locuri izolate. Bun, adică le și vedem la un moment dat. Când? Nu știu. Trecem prin pădure, pe drumuri publice. Această izolare a locului săvârșirii faptei, procedura greoaie pe linie administrativă”.
Mihăilă coordonează echipa de procurori din 2021.
Alex Dima: Și, din 2021 până acum, ce ați făcut?
Aurelian Mihăilă: „Păi, tocmai ce am finalizat acest ghid de investigare a infracțiunilor din zona mediului”.
Alex Dima: Care nu vizează, însă, păduri.
Aurelian Mihăilă: „Nu”.
Mihăilă susține că Parchetul funcționează cu doar 40% din capacitate. Ar mai avea nevoie de oameni, de specialiști în domeniul silvic. Nu-i are.
Aurelian Mihăilă, procuror: „Da. Și vă pot răspunde că ne-am ocupat de altceva”.
Procurorii și Ministerul Mediului au un protocol în care se arată clar cum trebuie să colaboreze anchetatorii cu silvicultorii, pentru a opri dezastrul din pădure.
Alex Dima: În 2017 se încheie un parteneriat între Ministerul Mediului și Parchetul General.
Tánczos Barna, ministrul Mediului: „N-a funcționat niciodată”.
Alex Dima: Care este perete în perete cu dumneavoastră, acel protocol n-a funcționat niciodată.
Tánczos Barna, ministrul Mediului: „N-a dat rezultate niciodată. Rețeaua de procurori verzi există în acest moment. Există un procuror specialist pe silvic, avem măcar unul”.
Alex Dima: Ministerul Mediului este flancat de o parte de Parchetul General. În clădirea de pe colț sunt procurorii, iar aici este Serviciul Român de Informații. În toate aceste instituții se știe foarte bine cine a tăiat și taie din pădurile Românei. Sunt teancuri de dosare. Degeaba. Acolo pe colț este Ministerul Justiției. Altă poveste.
Anul trecut, 8.051 de dosare penale au fost cercetate și finalizate în domeniul silvic, din care doar 355 au ajuns în instanță, adică doar 4,4%. Restul s-au închis. În 2022, doar 30 de infractori au fost condamnați. Asta înseamnă 0,37% din totalul dosarelor penale. Și în anii trecuți, tot atât de prost am stat. Pădurile au dispărut, infractorii au scăpat.
