Rețeaua din Albania care a păgubit statul român cu firme fantomă, cu ajutorul unor funcționari de rang înalt
„Rețeaua Albanezu”, partea I. În fiecare an auzim despre probleme la buget şi bani lipsă. Suntem pe primul loc la fraude fiscale în Uniunea Europeană şi pe ultimul loc la colectarea TVA-ului.
Mergem în Albania după o reţea care a încercat să ascundă urmele unor firme româneşti cu probleme financiare, o filieră la care au apelat oameni de afaceri controversaţi. Zeci de companii asupra cărora planează suspiciunea de evaziune fiscală şi care au fost transferate unor cetăţeni albanezi. O anchetă de Cosmin Savu.
Albania, o ţară cu istorie şi cultură apropiată de a noastră, dar şi cu aceleaşi metehne. Corupţia este generalizată. Mafia albaneză este cunoscută în toată Europa – trafic de fiinţe umane, droguri sau vânzări ilegale de arme. Renumiţi prin duritate şi comportament criminal, interlopii albanezi sunt implicaţi şi în reţele de evaziune fiscală.
Raiul evazioniştilor fiscali din Europa este în Albania. Guvernul socialist Edi Rama ar vrea să dea o amnistie fiscală în valoare de două milioane de euro. Această amnistie vizează şi investitori albanezi din România, pentru că ei ar trebui să plătească taxe şi impozite.
Orice cetăţean străin sau albanez poate depune bani nedeclaraţi în sistemul bancar albanez, beneficiind de imunitate legală. Infractorii vor folosi schema pentru a spăla veniturile din infracţiuni, fără teamă de pedeapsă.
Am plecat în Albania în căutarea unei reţele care a profitat de slăbiciunea statului român, dar şi de complicitatea unor funcţionari publici de rang înalt, o bandă care a lăsat mulţi bani lipsă în bugetul României. Am căutat companii suspectate că au sustras milioane de euro din TVA, nu şi-au plătit taxele şi impozitele, "au spălat" bani negri proveniţi din infracţiuni, sau au păcălit pur şi simplu firme de leasing, bănci sau alte companii private. Şi care au fost cesionate unor albanezi pentru a li se pierde istoricul.
Amplitudinea acestei reţele este greu de evaluat. Echipa „România, te iubesc!” a cercetat nenumărate documente şi a identificat 27 de cetăţeni albanezi din aceeaşi zonă. Aceştia au devenit proprietari şi administratori de firme cu istoric dubios în România. Unii sunt grupaţi câte doi în aceeaşi firmă, pentru a fi mişcarea mai credibilă.
Oraşul Lezhe, la 60 de km în nordul capitalei Tirana, este un oraş de nici 15.000 de locuitori. Dar un oraş plin de oameni de afaceri care deţin companii în România. Sunt zeci de firme din România care au patroni din Lezhe.
Peste 60 de firme au fost găsite pe numele acestor albanezi, iar modul în care a funcţionat această grupare ne face să credem că sunt, cu siguranţă, mult mai multe. Împreună cu Edmond Prifti, jurnalist albanez de origine română, am pornit prin Lezhe în căutarea patronilor de firme româneşti.
Un fost comisar al Gărzii Financiare, investigator financiar, ne-a vorbit sub protecţia anonimatului despre aceste reţele.
Investigator financiar: „Deşi PIB-ul României creşte, veniturile din impozite şi taxe scad.”
Cosmin Savu: Diferenţa, unde ajunge?
Investigator financiar: „La crima organizată. Avem o problemă cu societăţile de tip fantomă în România.”
Gelu Diaconu a condus ANAF până în 2016.
Gelu Diaconu, fost preşedinte ANAF: „Se uită că evaziunea este de multe ori, pe lângă faptul că este o sursă de corupţie este mai nocivă decât corupţia. Pentru că sustrage din resursa publică prin care viaţa fiecărui român ar fi fost mai confortabilă.”
De ce au ajuns companiile româneşti să fie transferate pe numele unor albanezi?
Investigator financiar: „O firmă care funcţionează şi acumulează profit nu se înstrăinează. În general se înstrăinează firmele care au probleme şi nu apar în evidenţele contabile, dar există riscul să apară ori au acumulat datorii uriaşe la bugetul de stat şi vor să se sustragă de la plata acelor obligaţii.”
Am găsit de la una până la 15 firme pe cap de acţionar albanez din Lezhe. Majoritatea transferurilor de firme au avut loc între 2010 şi 2014. Şi toate sunt din Bucureşti şi Ilfov. Adresele albanezilor înscrise la Registrul Comerţului din România nu corespund în teren.
Am ajuns în Khallmet I Madh, un sat ce aparţine de Lezhe. Nu mică ne-a fost surprinderea când dintr-un local ni s-a vorbit în româneşte. Băieţii au lucrat cu români în Italia sau chiar au vizitat ţara noastră.
Suntem mutaţi în alt loc şi zâmbetele localnicilor ne fac să credem că suntem pe calea cea bună. Ni se spune că vom fi conduşi la Kovacaj Zef, cel care este acţionar în România la nouă firme, cu domenii de activitate diverse, de la construcţii, lucrări electrice, la comerţ sau jocuri de noroc şi pariuri.
- Sunt de la o televiziune din România, de la emisiunea "România, te iubesc"
-Ai fost vreodată în România?
- Am fost odată în București.
-Când?
-Acum 7-8 ani de zile
- Ai cumpărat vreo firmă?
- Nu am făcut nimic în afară de a fi turist, am stat la Rin Grand Hotel.
- Aţi fost mai mulți? Câți ați fost?
- Doi prieteni. Eu și altcineva.”
Băiatul din faţa noastră este mecanic auto. În Albania. În România este mare patron.
„-Știi că ai 9 firme în România?
-Eu? Eu nu am firme în România, prietenul meu.”
Nouă firme. Și toate au probleme acolo.
Este clar că Zef se teme să ne spună cum a ajuns în România. În aprilie 2012, împreună cu alt albanez din Lezhe, Gazzuli Briken, au devenit proprietari la firme cu creanţe la alte firme, sau implicate în dosare cu infracţiuni fiscale de mai multe milioane de lei.Hilman Grup, de exemplu, are obligaţii restante la stat de câteva milioane şi a apărut şi într-un dosar al DNA din 2013 pentru grup infracţional organizat.
Zef știe ce s-a întâmplat. Dacă ar fi fost beneficiarul firmelor acelea, Zef ar trebui să fie milionar acum.
FRM Trans a dat țepe la leasinguri de maşini, dar şi bugetului statului.
Investigator financiar: „Sunt recrutaţi, aduşi în România, semnează în fata notarului actele respective, după care predau ștampilele, documentele, fac o împuternicire de mână către adevăratul administrator al societăţii care rămâne în România, care devine administratorul de fapt, după care dispar. Mulţi dintre ei nici nu ştiu că au societăţi comerciale în România.”
Comuna Gornet din Prahova ar putea să se înfrăţească cu Lezhe din Albania. Cel puţin din punct de vedere al afacerilor. Mai mulţi cetăţeni de aici şi-au înfiinţat firme în Bucureşti şi Ilfov, ca mai apoi să fie cesionate albanezilor.
Lui Zef şi prietenului său albanez i-a fost transferată firma FRM TRANS de către Nicolae-Vasile Laurenţiu din Gornet, Prahova.
Acesta a fost mandatar pentru mai mulţi albanezi să-i reprezinte şi în alte tranzacţii. A înfiinţat şi Promt Trade în octombrie 2011, şi în aprilie 2012 a plasat-o tot albanezilor.
"Iulică" este preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. În urmă cu trei ani v-am prezentat la "România, te iubesc" mecanismul prin care un grup de firme câştiga contract după contract pe bani publici în judeţul Călăraşi. Zeci de milioane de euro s-au dus în buzunarele apropiaţilor lui Dumitrescu.
Semnăturile lui apar pe contracte inclusiv în 2009. Firmele în care a fost asociat au câştigat lucrări de construcţii în Călăraşi de peste 50 de milioane de euro, doar din programul PNDL1. După ce Dumitrescu devine senator, fostul asociat cesionează firmele albanezilor din Lezhe.
Multe dintre firmele ajunse pe numele albanezilor au legături cu familia preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova.
Etichete: albania, evaziune, firme, romania, Romania te iubesc,
