Un ONG din Berlin condus de mileniali sprijină românii din Germania și strânge fonduri pentru fundații din România
Un grup de mileniali școliți prin străinătate s-au întâlnit la Berlin, de unde sprijină organizații neguvernamentale de la noi.
Au facultăți și masterate absolvite prin toată Europa și joburi bine plătite la nemți, dar își fac timp să organizeze periodic strângeri de fonduri pentru diverse proiecte care se implementează la noi de către fundațiile care activează în România. Pentru ele cer donații online de la românii din diaspora și adună astfel fonduri de pe întreg mapamondul, pe care le direcționează către țara noastră.
Coagulează mii de alți români inimoși care simt nevoia să dea ceva înapoi țării de unde au plecat și au convingerea că finanțările produc schimbarea în bine în societatea românească.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În nordul Berlinului se află cartierul Pankow. E recunoscut pentru dezvoltarea industrială din perioada inter și postbelică, fiind un centru cheie de conducere al Germaniei Democrate.
După unificarea Berlinului, zona a căpătat o funcțiune culturală și a devenit cel mai populat cartier al capitalei germane.
Într-un bloc din buricul cartierului, la ora 8 seara e prilej de adunare pentru mai mulți români. Eva are un doctorat în biologie moleculară, Alin lucrează la stat, la Ministerul Transporturilor, iar ceilalți tineri sunt în mediul privat, la diverse firme. Aleca e arhitect și intră online, de acasă. La fel și Ioana, cu mențiunea că pentru ea, acasă e Vietnamul câteva luni pe an, deși teoretic trăiește de șase ani la Berlin, dar lucrează remote, indiferent unde s-ar afla, chiar și din România.
Râd, glumesc, sunt relaxați, dar ședința ia și o notă serioasă. Toți fac parte din Asociația Diaspora Civică Berlin, un ONG cu zeci de membri, care pe de o parte sprijină români din Germania, dar, mai mult decât atât, strâng periodic fonduri substanțiale pentru fundații din România, alături de alte asociații din Europa.
Discuția la ceas de seară vizează o platformă online, cu site și aplicație, practic o hartă interactivă care include, pentru Berlin și alte orașe din Germania, adrese de la clinici și cabinete medicale românești, birouri de avocatură și traduceri, dar și companii cu patroni și mulți salariați români. Claudiu Hurban, tânăr cu MBA în managementul proiectelor, e gazda adunării și coordonator al proiectului, așa că ne explică noul concept.
Claudiu Hurban, specialist în managementul proiectelor: „Ideea este de informare. Să poată găsi uşor aceste adrese. Scalăm la nivelul întregului mapamond.”
E voluntariat, în afara orelor de muncă și strădania lor se regăsește în mediul online, acolo unde, împreună cu alte asociații din Belgia, Italia, Spania și Statele Unite, colaborează să adune periodic fonduri pentru fundații din România, ONG-uri de la noi, care primesc finanțare pentru mașini, dotări sau pentru diverse servicii.
Constantin e IT-ist, iar soția Carla, specialist în resurse umane, și spun că selecția proiectelor se face atent. Sunt câte trei organizații alese, de câteva ori pe an, iar asociația lor verifică ce se întâmplă cu fondurile acordate în România.
Rețeaua donatorilor include români din diaspora, cu mare dor de casă dar și cu dorința de a reuși să producă o schimbare în România, prin donațiile lor, care însumate, ajung la sute de mii de euro anual.
Pe asta vor să se bazeze și milenialii din Berlin, pe o schimbare a calității vieții, prin infrastructură și servicii, dar și pe o schimbare de mentalitate în rândul comunităților de la noi. Înainte să vină în Germania, Constantin a studiat și trăit în alte 2 țări.
În Marea Britanie a început și relația cu Carla, soția sa. Vor deveni în curând părinți, sunt pe cont propriu la Berlin și spun că e cel mai bun loc să crești un copil într-un mediu sănătos, cu grădinițe, școli bune, dar și cu servicii de asistență socială și de recreere, pentru familii. Fără șpagă la primărie, la profesori sau la medicul cu care va naște soția.
Constantin: „Chiar vorbeam cu tatăl meu, zilele trecute, cum să nu dai nimic, să te pregăteşti pentru spital, să dai acolo ceva. N-a crezut că nu se întâmplă chestia asta. E vorba de integritate, mi se pare că asta e cel mai important! Să nu fie ok să plagiezi, nici pentru tine, pentru nimeni, să nu mai fie chestia asta cu a furat, dar a şi făcut. Să nu fie acceptabil la nivel social că se întâmpla asta şi standardele guvernului şi administraţiei.”
Prin proiectul cu harta și platforma serviciilor românești din diaspora tinerii caută să facă mai ușoară acomodarea românilor care ajung în Germania și în alte țări, dar vor să îi și apropie, să îi facă mai uniți și mai solidari.
Constantin: „Eram de câteva luni mutat în Berlin şi m-a lovit o răceală puternică, m-am gândit unde să mă duc să găsesc un medic român, ok, o să sun la biserică, ok e o comunitate de români. Când eşti nou venit şi nu ştii pe nimeni, Carla şi noi am folosit, aveam nevoie de traducere a certificatelor de naştere, pentru copil şi ne-am uitat la traducători.”
Creează punți între românii din diaspora și îi îndeamnă să se ajute. Cu acest gând au mers și la ambasada și consulatele germane, au pus presiune pe autorități să intre în contact cu conaționalii care muncesc în agricultură din Germania și au mers împreună la mai multe ferme.
Constantin: „Am ajutat şi am fost şi pe câmp, colegii au mers să vorbească cu oamenii să ajute la traduceri, am avut situaţii la ambasada au venit oameni că nu mai au bani să ajungă în România. Avem numărul ăsta de telefon şi oamenii ne sună, am o problemă. Ştiu pe cineva la Caritas, dă un telefon acolo, activam reţeaua. Suntem în contact cu cei din sud, cu colegii şi colaboratorii din Spania şi cu asociaţiile din România.”
Iar când au fost organizate proteste masive în România, au protestat și ei, la Berlin. Legile justiției, eliminarea corupției, stoparea distrugerii mediului, sunt teme pentru care militează.
Constantin: „Aici se întâmpla chestia asta, adică oamenii, dacă văd că nu merge ceva, se plâng. Scrii scrisori, faci petiţii şi oamenii se implică mult mai mult. Aici dacă mergi pe pista de biciclete, cineva îţi spune, te trage de mânecă.”
Sunt mileniali care au ales Berlinul, dar ar putea lucra și trăi oriunde în lume. Cei mai mulți dintre membrii Asociației au făcut facultăți și masterate în ale locuri din Europa și spun că au ajuns în capitala Germaniei pentru că au căutat o calitate a vieții sporită. Pornind de la transport, viață culturală, aer curat, servicii pentru localnici.
Claudiu e copil de inginer petrolist din Ploiești, care a muncit mult prin țările arabe. El are un MBA făcut în Malta și vede un proiect de țară, pentru România, pornind de la conceptul de a face viața mai ușoară, pentru cetățeni, pornind de la administrație – drumuri, parcări, transport în comun, legături între sat și oraș.
Claudiu Hurban: „Să fie un proiect de țară, la care să tragem toți. Îmi amintesc când eram mai mic, erau NATO și UE. Le-am bifat pe ambele. Acum ce mai e?”
Recunosc la unison că s-ar putea întoarce în România, unde și-ar găsi locuri de muncă bine plătite, iar la Berlin să vină doar pentru un city-break. Au testat piața ofertei de joburi și ar putea reveni pe salarii similare cu cele de la Berlin, care sunt sub cele din sud-vestul Germaniei. Standardul de calitate a vieții îi reține, pe moment.
Constantin: „Simt că trebuie ca tinerii, sau oamenii care lucrează în alte medii, în corporații, să aducă practicile bune și la nivelul comunității lor.”
Carla: „Chestia asta de lucruri materiale, de competiţie între oameni, de cum să îți fie ție mai bine și cum să faci cât mai mult. Aici nu există. Și aici asta ajută oamenii să colaboreze mai bine.”
Claudiu: „Foarte des sunt felicitat că am plecat și cumva cu un ochi mă bucur, că o viață avem, și cu altul plâng că tot aud de problemele lor de acasă.”
Chiar dacă au ales să trăiască în altă parte, pun umărul pentru a sprijini societatea civilă din România. Banii strânși de ei merg către asociații care mișcă lucrurile și la noi. Fac punți pe mapamond și vor să schimbe condiții, mentalități, obiceiuri și rele practici din România.
Sunt exponenții unei generații de tineri care acționează, fără lamentări. Sunt mileniali cu aplecare către online și tehnologie, dar și cu o educație în stil altruist. Dornici să ajute și să producă o schimbare.
