Oamenii Ucrainei | Forțați să-și testeze limitele cu războiul Rusiei din țara lor, ucrainenii își redefinesc normalitatea
Oamenii Ucrainei, partea I. A trecut un an de la începutul invaziei brutale, criminale, a Rusiei în Ucraina. Milioane de oameni s-au refugiat în țări sigure, dar alte câteva zeci de milioane de ucraineni își continuă viața acasă.
În ediția de astăzi a emisiunii „România, te iubesc!” vedem cum se trăiește în vreme de război, lângă granițele noastre. Cu un front activ la est și sud, și în bătaia rachetelor rusești, 35 de milioane de ucraineni îți duc viața mai departe. Merg la școală, la serviciu și la restaurant, în timp ce rachetele le bombardează orașele și soldații mor luptând. Ucrainenii își testează limitele și își redefinesc normalitatea, astfel încât să supraviețuiască și pe front, dar și acasă.
Un reportaj semnat Camelia Donțu și Cristian Corchiș.
Cum reușesc ucrainenii să trăiască în țara, în timp ce Rusia îi bombardează frecvent
E duminică seară, într-un restaurant cochet din centrul Kievului, devenit cunoscut pentru pizza făcută la cuptorul cu lemne. Cu greu găsești aici un loc liber. Atmosfera pare una relaxată, asemănătoare cu cea din marile capitale europene.
La un an de la începerea războiului, totul pare mai sigur în capitala Ucrainei, iar oamenii care s-au refugiat în alte zone ale țării, au început să se întoarcă acasă. Viața pare să fi revenit la normal.
Oamenii merg la serviciu, copiii la școală, magazinele sunt deschise, transportul în comun funcționează, iar traficul este asemănător cu cel al Bucureștiului.
Pe trotuare mai vezi, din loc în loc, bariere metalice antitanc, dar locuitorii deja nu le mai bagă în seamă. În piața Sfântul Mihail din centrul Kievului au fost expuse tancuri, distruse în confruntările din Bucea sau Mariupol, pentru că locuitorii să nu uite că, undeva pe front, se duc lupte dure pentru că ei să-și poată continua viața.
Pe timpul nopții au rămas restricțiile de circulație. După ora 23:00 până dimineață, la cinci, nimeni nu mai are voie să iasă din casă, decât în cazul unei urgențe. În timpul nopții, pe străzi, vezi militari care se asigură că restricțiile sunt respectate.
În urmă cu un an, pe 24 februarie, în Kiev, începea invazia rusă. Atunci s-a instalat teroarea în capitala Ucrainei. Orașul cu aproape patru milioane de locuitori a fost luat cu asalt. Unii au ales să plece, cei mai mai mulți au ales să lupte.
Localnică din Kiev: „În primul rând, îmi era frică, nu înțelegeam și eram confuză. Nu puteam să realizez că totul se prăbușește într-o secundă”.
Un an mai târziu, luptele se concentrează la câteva ore distanță de capitală Ucrainei. Linia frontului „activă” se întinde de la nord la sud, de-a lungul a 1.500 km de teritoriu. Se dau bătălii dure în Bahmut, Kherson sau Harkov. Cu toate acestea, Kievul este supus constant atacurilor rușilor. Rachetele încă omoară oamenii și lasă capitala, ore în șir, fără curent electric, apă și încălzire.
Localnic din Kiev: „Ceea ce se întâmplă este foarte greu și dureros, dar nu ne descurajăm. Totul va fi bine în Ucraina. Și există acest sentiment de mândrie, amestecat cu resentimente, furie, de care este imposibil să scapi”.
În bombardamente au fost ucise, în Kiev, 160 de persoane, dintre care cinci copii, iar 800 de clădiri au fost distruse. În aceste condiții, exploziiile și alertele de raid aerian au început să facă parte din cotidianul locuitorilor Kievului. În ultimul an, oamenii au auzit alarmele sunând timp de opt sute de ore și au stat în medie, cumulat, o lună în subsoluri. Pentru un străin, e înfiorător. Pentru ei, războiul a devenit o obișnuință.
Localnic din Kiev: „Îmi lipsesc diminețile mele când mă trezeam în siguranță, pentru că acum, câteodată, mă trezesc în zgomotul bombelor și este cu adevărat înfricoșător”.
Camelia Donțu: „'Atenție! Alertă aeriană! Mergeți către cel mai apropiat adăpost. Nu ignorați!'. Excesul de încredere poate fi o slăbiciune. Aceasta este alarma pentru zona Kievului, durează câte două, trei, patru ore. Există niște aplicații pe telefon. Ești anunțat astfel când trebuie să te duci la adăpost”.
Alertele vin pe telefon, prin aplicația Air Alert. Vocea este a legendarului Mark Hamil, actorul care l-a interpretat pe Luke Skywalker în Războiul Stelelor. De altfel, el a trimis în Ucraina cel puțin 500 sute de drone, cumpărate din banii unor donatori.
Oamenii Ucrainei privesc războiul ca pe o normalitate
Viața merge mai departe și în Odesa, port la Marea Neagră, cu un milion de locuitori, în zgomotul generatoarelor care au devenit o necesitate în ultimele luni, după ce rușii au atacat centralele electrice ale orașului. La începutul lui februarie, cinci sute de mii de oameni au rămas fără curent electric, iar reparațiile la instalațiile avariate au durat săptămâni.
Localnic din Ucraina: „Acum nu văd rachete, deci nu sunt speriată, dar când aud sunetul unei explozii, unei rachete, sunt speriată. Au învățat să trăiască, în prezent, fără planuri mari”.
Ucrainenii forțați să-și testeze limitele, își redefinesc normalitatea. Opt milioane de oamenii și-au găsit refugiul în alte țări din Europa, dar 35 de milioane încă trăiesc în război. Rata de sărăcie a crescut de zece ori de la începutul invaziei, conform unui oficial al Băncii Mondiale.
După șocul inițial, economia Ucrainei s-a adaptat la război. S-au creat noi sectoare care sprijină forțele armate ucrainene. Până la război, proprietarul unui loc din Kiev avea o afacere înfloritoare: închiria autobuze și limuzine pentru petreceri. A venit războiul, totul s-a schimbat, iar antreprenorul, alături de angajați, a învățat să blindeze mașini, atât pentru armată, cât și pentru civili. Vrea să-i ajute să rămână în viață. Lucrează manual în atelierul unde, altădată, pregătea limuzinele pentru petreceri.
Antreprenor: „Pe această mașina va fi montată o obuzieră M777. Va fi un vehicul cu artilerie, în mișcare. Are un motor diesel puternic, șasiu de camion. Va fi ca un tanc”.
Viața oamenilor se poate schimba în bine, chiar și în vreme de război
Viața continuă în Ucraina, în ciuda greutăților și a traumelor ultimului an. Este ceea ce vor să arate lumii întregi, patru femei care au pornit un proiect în cadrul căruia au adunat poveștile unor cupluri, care s-au format, în război, de la medici și voluntari, până la militari și polițiști.
Khristina Biliakovska, fondatorul proiectului: „Într-o singură zi am realizat că putem să le dăm oamenilor speranță cu poveștile noastre. Am înțeles că scopul nostru nu a fost doar să adunăm o sută de povești neobișnuite de viață, din timpul războiului, ci să arătăm cum dragostea se transformă, pe timp de război, ce avem noi acum și cum ne ajută acest sentiment să supraviețuim, cum ne ajută să luptăm și să câștigăm”.
Irina, corespondent de război, a făcut voluntariat pe linia întâi a frontului, după 24 februarie 2022. A lucrat pentru Legiunea Străină Georgiană, unde a recrutat străini care au vrut să lupte pentru Ucraina. A fost șofer pentru armată, când a fost nevoie.
Unul dintre drumurile către Donețk i-a schimbat viața. Aici l-a cunoscut pe Peter, militar de carieră. Două luni mai târziu se căsătoreau, la Kiev, în permisia de-o zi a viitorului soț. De la începutul războiului, cuplurile din Ucraina se grăbesc să-și oficializeze iubirea. La doar două săptămâni după invazia rusă, a fost adoptată o lege care permite căsătoria într-o zi. Nu este nevoie de notificare prealabilă și nu este obligatorie prezența ambilor soți. Unul poate spune „DA” prin apel video. În prima jumătate a anului trecut, s-a înregistrat un număr record de căsătorii pentru Ucraina, în jur de 104.000, cu 25% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2021, semn că, în război, avem nevoie de suport și siguranță.
