Complicata moștenire | Cât costă ca statul român să recupereze imobilul institutului construit de Nicolae Iorga în Albania

Statul român a făcut nenumărate demersuri în Albania pentru a recupera imobilul pierdut. Mizele au crescut odată cu creșterea valorii întregii zone: dezvoltarea turistică a Sarandei este o atracție și pentru investitorii albanezi.

Imobilul institutului construit în cinstea lui Nicolae Iorga a fost vândut la un preț de nimic

În 1992, Agenția Națională de Privatizare albaneză vinde, pe un preț de nimic, imobilul de pe malul mării unui localnic, care ar fi fost persecutat politic în perioada comunistă, Llambro Nesturi.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „S-a întâmplat și acolo cum s-a întâmplat și în alte părți. Clasica privatizare, să spunem, cu oameni care au avut bani, dar cu manopere cel puțin dubioase”.

Edmond Prifti, jurnalist: „Dacă vedeți toate clădirile astea, n-au fost. În timpul comunismului erau foarte puține clădiri, iar acum sunt clădiri până în codru, până în vârful codrilor. Și asta s-a făcut tocmai de legea aceea 7501, s-a privatizat peste tot, oriunde, și în Tirana, de fapt, s-a întâmplat peste tot, în toată Albania”.

Citește și

Mii de oameni au ieșit în stradă în Albania, în semn de protest față de nivelul scăzut de trai

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

În iunie 1995, statul român, prin Ambasada României la Tirana, a introdus acțiune în justiție pentru recunoașterea dreptului de proprietate și anularea contractului de vânzare către Llambro Nesturi.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „Într-o justiție care a funcționat greu, cu obstacole, dar care până la urmă a confirmat și la nivelul unei curți de apel, faptul că proprietatea trebuie retrocedata statului român. O hotărâre judecătorească cu caracter obligatoriu și definitiv pentru statul albanez”.

Radu Mihail Filip, purtător de cuvânt al MAE: „În 2008 a fost recunoscută calitatea de posesor de drept pentru statul român”.

România a câștigat, după zece ani, definitiv procesul, dar sentința nu a fost pusă în aplicare.

Cosmin Savu: În actul de proprietate, inițial, erau 767 de metri pătrați. De altfel, atât a câștigat statul român prin proces în instanțele din Albania. În timpul regimului comunist, clădirile s-au extins pe mai bine. Acolo este un hotel, înăuntru este o piscină, vilă, o agenție de turism. În partea aceasta este o discotecă. Foarte multe din evenimentele Sarndei se întâmplă aici. Un teritoriu care ar fi trebuit să aparțină României”.

Taulant Balla, șeful grupului Partidului Socialist din Parlamentul Albaniei: „Acesta este un proces judecătoresc și eu sunt un om politic și decizia politică este luată în care noi trebuie să restituim. Statul albanez are obligația, trebuie să spunem asta, de a expropria această familie care a privatizat. Eu cred că privatizarea a fost ilegală în sensul legal. Da, dar problema este că s-a întâmplat acum 30 de ani”.

Edmond Prifti, jurnalist: „În ciuda faptului că statutul juridic e incert, se renovează, se construiește în continuare. Se mai construiește. Se mai schimbă și forma, cum a fost prima formă”.

De afacerile din Saranda se ocupa Alma Nesturi, fiica celui care a cumpărat, prin afaceri dolosive, terenul românesc.

Cosmin Savu: Doamna Nesturi?

Alma Nesturi „Da”.

Comin Savu: Vă sun în numele televiziunii Pro Tv, emisiunea „România, te iubesc!”. Aș vrea să vă întreb... Dumneavoastră sunteți propietara hotelului La Palma din Saranda sau nu?

Alma Nesturi: „Da, da”.

Cosmin Savu: „Știți de situația în care se găsește proprietatea dumneavoastră, o propietate a statului român, care a fost a lui Nicolae Iorga, pe vremuri?

Alma Nesturi: „Domnule, aceea nu a fost o propietate a lui Nicolae Iorga. El a stat doi ani, noi suntem de 30 de ani aici. Nu am nicio altă informație să vă zic”.

Cosmin Savu: Când ați cumpărat? Perioada în care ați cumpărat-o?

Alma Nesturi: „De la stat, în 1992. În martie, 92. De 32 de ani aveam proprietatea aceasta”.

Cosmin Savu: Fiindcă... aveți toate documentele...

Alma Nesturi: „Nu sunt obligată să vă dau informații. Cine sunteți voi să vă răspund? Eu am casa unde trăiesc. Eu și familia mea și atât. O zi bună!”.

Din 2005 încoace, nenumărate intervenții diplomatice și politice din partea României au fost făcute.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „Eu, personal, am avut de două ori discuții cu prim-ministrul Albaniei, dar mi-am dat, însă, seama că întotdeauna problemele de la nivelul solului, aceste relaționări absconse cu justiție locală, cu decidenți locali, cu bani și așa mai departe, crează niște obstacole”.

Edmond Prifti, jurnalist: „Proprietățile din Albania sunt la nivelul acela din Suedia, al Scandinaviei. Vă dați seama cât valorează terenul ăsta, care este pe faleza de lângă tărâm, pe lângă vamă? Are o priveliște foarte bună. Asta vine și de la emigrare, ați văzut că sunt mașini foarte scumpe. De la emigrare e prima, dar sunt și treburi foarte murdare. Mafia albaneză este cunoscută peste granițe. Daca ai o mașină care costă mii și mii de euro, cu salariul din Albania care este foarte mic, se știe, nu poți să iei nici o casă”.

Saranda, perla litoralului albanez

Astăzi, Saranda este considerată perla litoralului albanez.

Rudina Licaj, reprezentant al unei agenții de turism din Saranda: „Saranda se cunoaște ca și capitala turismului din Albania. Este (orașul) unul dintre cele mai râvnite și loc de elită. Saranda este astfel un loc, cu o comunitate mare de aromâni, cu oameni intelectuali, care au dat contribuția lor în dezvoltarea orașului din Saranda, și astfel afacerilor din Saranda”.

Cosmin Savu: Autoritățile albaneze tărăgănează restituirea imobilului României. Motivul neoficial este crearea unui precedent. Există o listă de alte state, care vor recuperarea bunurilor.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „Dacă un individ cu o reputație locală mai dubioasă este mai tare decât o relație între două state, atunci nu mai stăm la aceeași masă”.

Sali Berisha a fost președintele Albaniei între 1992 și 1997 și, ulterior, prim-ministrul guvernului albanez între 2005 și 2013. Familia Nesturi, care folosește abuziv Institutul Iorga, este apropiată partidului Democrat pe care îl conduce.

Sali Berisha, fost președinte al Albaniei: „Da, știu. Cred că Iorga trebuie onorat, nu știu datele tehnice, știu că a avut o contribuție la națiunea noastră și este o personalitate care trebuie onorată. Casa îi aparține lui Iorga, este adevărat. Ceea ce trebuie să facem, este ca Albania să o returneze și să onoreze o mare personalitate. Acolo este un hotel acum. Trebuie să fie onorat, trebuie să o răscumpărăm ca și guvern și returnată pentru a fi Institutul Iorga din nou”.

Radu Mihail Filip, purtător de cuvânt al MAE: „Anul trecut, Ministerul de Externe albanez ne-a transmis faptul că are în vedere un act normativ de expropriere al actualului posesor al imobilului”.

S-a vehiculat și o sumă de către guvernul albanez, care să fie prevăzută exproprierii familiei Nesturi, 600.000 de euro.

Taulant Balla, șeful grupului Partidului Socialist din Parlamentul Albaniei: „Aici se pune în discuție o relație între stat și stat, și statul pentru nevoile sale poate să facă și această expropriere. S-a vorbit chiar că guvernul socialist a pregătit o parte din bani. Noi suntem la această fază”.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „Că vor aloca bani în buget pentru finalul anului trecut sau pentru anul acesta. Banii nu au fost alocați nici pentru bugetul de anul acesta. Dacă tu nu mă respecți pe mine, statul român, pentru tot ce-am făcut în toți anii aceștia, și nu-ți onorezi un angajament pe care, politic, l-ai luat pe relația cu România și nu ești capabil cu executarea unei sentințe judecătorești a propriei justiții, atunci tu nu îndeplinești criteriile de aderare la Uniunea Europeană. România va trebui să aibă un cuvânt de spus, din cel mai mare susținător, noi putem să ne transformăm într-un susținător care are rezerve foarte serioase”.

Radu Mihail Filip, purtător de cuvânt al MAE: „Noi urmărim acest dosar nu numai prin prisma dialogului bilateral, urmărim acest dosar și prin prisma discuțiilor pe care Albania le poarta cu UE”.

Emil Ţîrcomnicu este cercetător etnograf.

Emil Ţîrcomnicu, cercetător etnograf: „Sigur, o casă se poate da oriunde, dar locul în care a existat acest institut are rezonanță istorică, culturală”.

Institutul Iorga este mai mult decât o proprietate, este un simbol.

Emil Ţîrcomnicu, cercetător etnograf: „Sigur că cercetările trebuiesc reluate. Și cercetări lingvistice, arheologice, cercetări folclorice, etnografice și dacă ar exista un institut cultural, probabil că acesta ar fi rolul unui institut în Saranda”.

Pano Bakalli, președinte Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda: „Steagul românesc și în perioada comunistă era în casă, să știți”.

Cea mai mare moștenire a României în Albania este legătura cu aromânii, care nu-și uită originile.

Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului: „Pentru România, acel lucru contează foarte mult. Pentru identitatea aromână și relația cu Albania contează foarte mult. Pentru rolul României în Balcani, istoric vorbind, contează foarte mult”.

Taulant Balla, șeful grupului Partidului Socialist din Parlamentul Albaniei: „Anul ăsta trebuie să fie anul în care s-o rezolvăm, am terminat cu cutremur, am terminat cu pandemia. Nu este o cifră foarte mare, banii pe care trebuie să-i plătim pentru exproprierea acestei case. Noi, albanezii, spunem totdeauna că ceea ce noi suntem recunoscuți este că ne ținem de cuvânt și sunt sigur că domnul Iorga ne vede din sus 'Bai,frații mei albanezi, de ce nu vă țineți de cuvânt, să dați casa aceea, să facem un centru?'”.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5