Povestea artistului Dan Perjovschi. Locuiește în Sibiu şi expune opere de artă pe toate continentele
Cu umor fin şi ironie, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români la nivel mondial, ne pune prin desenele lui în faţă o oglindă în care să ne privim şi, dacă înţelegem, să şi schimbăm ceva.
Cu lucrări expuse în zeci de muzee pe 6 continente, Dan Perjovschi a deschis cu desenele lui, anul acesta, cea mai importantă expoziţie de artă contemporană din lume.
Dan Perjovschi, artist: „Eu ştiu să desenez şi să suprind o situaţie şi să ţi-o dau sub formă de pictogramă. Nu numai să ilustrez, ci să şi intru în profunzime. Sunt parte din discuţia socială şi din LA şi din New York şi din Berlin şi de peste tot în lume.”
Suntem la New York, la muzeul Moma, centrul mondial al artei contemporane. În 2007 un bărbat urcă într-o nacelă, ridică braţul telescopic şi umple pereţii cu desene. De jos, toţi vizitatorii aplaudă.
Cu un râs contagios şi un umor fin, la 61 de ani, Dan Perjovschi este unul dintre cei mai mari artişti pe care România i-a avut vreodată. În ultimii 30 de ani a expus pe 6 continente. De la Muzeul Tate din Londra, la Centrul Pompidou din Paris, până în celălalt capăt al lumii, în Sidney și Japonia.
Anul acesta a fost invitat la Dokumenta, o expoziţie uriaşă, organizată o dată la 5 ani, considerată cea mai importantă din lume. Acolo a avut drept pânză coloanele muzeului Fridericianum.
Fiecare carneţel reprezintă o expoziţie în alt oraş. Acestea sunt doar 3 din ultimii 30 de ani.
Dan Perjovschi, artist: „Fac un carneţel de o parte şi încerc să adun nişte idei acolo, în carneţele. Legate de Austria, de Schengen. Uite graniţa, că e prin capul oanenilor. Până la 28 de ani n-am putut circula în România, nu? Încă de câte ori trec graniţe încă simt asta, că sunt un om liber, ştii? Eu m-am născut aici, în 1961, eu glumesc, în acelaşi an în care s-a construit zidul din Berlin. Am intrat în vremurile alea sinistre. Anii '80, am făcut armata pe la Râmnicu Sărat, eu sunt combatant activit, să trăiţi. Dacă e ceva, de mine depindeţi…hahah. Familia mea, cum zice: suntem răi de gură dar buni la inimă.”
Dan Perjovschi, artist: „Aţi văzut cum desenez eu azi, în 30 de secunde? Ca să desenez în 30 de secunde ceva au trebuit toţi anii ăştia de desen înainte. Mă întreabă lumea în cât timp ai făcut asta? Zic în 30 de secunde, plus 30 de ani.”
Alege teme complicate, chiar dure, pe care le analizează critic şi le trece apoi prin filtrul umorului. Sintetizează totul în câteva linii simple prin care reuşeşte să transmită un mesaj complex.
Dan Perjovschi, artist: „Idealul meu, eu spun asta în interviuri şi chiar nu glumesc, e să pot comunica cu directorul de muzeu dar şi cu portarul muzeului.”
Suntem în centrul Sibiului, în faţa teatrului Radu Stanca, condus de Constantin Chiriac.
În 2010, Constantin Chiriac i-a propus să realizeze o lucrare pentru Festivalul de Teatru. Şi-a ales acest zid pe care l-a transformat în propriul ziar. Fiecare desen este o ştire. Iar lucrarea de artă e cunoscută acum peste tot în lume.
Constantin Chiriac, directorul Festivalutlui Internaţional de Teatru de la Sibiu: „E unul dintre foarte puţinii oameni, artişti, care sunt acum şi aici prezenţi cu mintea, cu atitudinea, cu filosofia, cu talentul , cu mâna, cu convingerile democratice.”
Dan Perjovschi, artist: „Eu nu înfrumuseţez oraşul Sibiu, eu îl iau la întrebări, îl strâng de gât, îl scutur. Eu nu fac floricele. Eu nu vreau să fac oraşul mai frumos, eu vreau să-l fac mai profund.”
Dan Perjovschi, artist: „E un exemplu din body building, ca să înţelegi, ce aplitudine culturală avem. Când oamenii împing de fiarele alea şi la ultima împinsătura nu mai pot şi atunci antrenorul pune numai degetul, e numai simbolic, nici măcar nu apăsa şi mai poţi să faci încă unul. Și cred că umorul meu e degetul ăla care te face să mai faci unul. Te ajut să treci peste un prag cu umorul respectiv pentru că altfel, îţi spun, lumea poate foarte uşor să cadă în depresie.”
Trăieşte la Sibiu alături de Lia Perjovschi și şi-au transformat casa în atelier.
Au început o poveste şi o călătorie prin lumea artei care i-a legat până în ziua de astăzi. Doi artişti care de-a lungul anilor s-au provocat şi s-au susţinut unul pe celălalt.
Lia Perjovschi, artist: „Noi n-am avut modele, în schimb aveam draci, aveam nervi. Şi atunci ne-am trezit făcând gesturi şi le-am spus experimente.”
Dan Perjovschi, artist: „Asta e filosofia noastră de viaţă, a lui Lia şi a mea. Să faci tot ceea ce poţi din ceea ce ai, nu din ceea ce ai vrea să ai.”
În 2013 au câştigat premiul fundaţiei culturale europene, decernat de prinţesa Margriet a Olandei.
Lia Perjovschi este cunoscută peste tot în lume pentru proiectele ei: Arhiva de Artă Contemporană şi Muzeul Cunoaşterii. Şi-a construit practic de una singură instituţiile pe care România nu le-a putut oferi unei întregi generaţii.
Lia Perjovschi, artist: „Am realizat că din informaţia primită în şcoală era decupată tot ce se numeşte acum arta contemporană. 50 de ani lipsă! Pentru că România era decupată. Am găsit cărţi şi am început să recuperez. În instituţiile în care am avut expoziţii, o zi cel puţin stăteam în bibliotecă.”
În Sibiu s-au întors în 2010, după ce Facultatea de Artă din Bucureşti i-a evacuat dintr-un spaţiu destinat artiştilor. Aşa că şi-au construit o casă pe care au transformat-o în atelier, bilbliotecă şi muzeu. Iar uşile le sunt mereu deschise altor artişti în căutare de cunoaştere sau de sfaturi.
Lia Perjovschi, artist: „Ăsta a fost planul de la început, să donăm oraşului clădirea, să fie o bibliotecă specială, să fie muzeu.”
Dan Perjovschi, artist: „Nu trăim o viaţă de lux, nici nu avem de gând, nici nu suntem obişnuiţi cu aşa ceva, nici nu e în natura noastră. Am fost totuşi, venim din săraci, din lipsuri şi atunci nu uiţi asta.”
Sunt plecaţi din ţară cam 6 luni pe an. De cele mai multe ori expun separat pentru că au stiluri şi personalităţi diferite. Apoi se întorc împreună la Sibiu.
Erau pe stradă , în centrul Sibiului, când s-au tras primele focuri la Revoluţie.
Dan Perjovschi, artist: „Gândeşte-te am fost parte din Revoluţie, aici! Nu în America, nu în Germania, nu în Franţa. Aici. Deci eu aici vreau să rămân, unde am fost parte din Revoluţie. Eu am schimbat ţara asta, eu! Deci eu nu plec din ea! Să plece ei! Nu,eu am muncit enorm pentru acest spaţiu, enorm!”
Ea a studiat artă la Bucureşti, el a absolvit facultatea de la Iaşi, unde a fost antrenat în pictura clasică, limbaj artistic în care nu s-a regăsit.
Dan Perjovschi, artist: „Pentru mine a fost o revoluţie, totală, totală. Eu am primit atunci libertatea şi eu înapoi nu o mai dau! Ce am câştigat eu atunci? Am câştigat vocea şi prezenţa. Când vezi masa aia de oameni, aia e o putere fenomenală. Pe urmă Piaţa Universităţii, asta îţi dă o forţă şi atunci zici ca artist, ce pot eu face la nivelu ăsta? Picturici, nu, nu altceva! Pentru mine au fost ziarele şi după ziare pereţii.”
Momentele de revoltă le tratează şi cu bunătate. Este susţinător al cauzelor sociale despre care simte că duc România cu un pas înainte.
La Slănic Moldova a desenat pentru o asociaţie care a transformat vechea centrală termică în spaţiu expoziţional.
La Bucureşti a desenat pe peretele spitalului ridicat de asociaţia „Dăruieşte Viaţa”, iar tricourile ce poartă desenele lui pun cărămizi în zidurile unui spital devenit simbol.
Oana Gheorghiu, preşedinte „Dăruieşte Viaţa”: „Ne-a permis să-I punem desenele pe tricouri, iar tricourile au devenit simbol al asociaţiei. Oamenii le iau, le cumpăra pentru donaţii.”
Perjovschi e un nume pe care reflectoarele se aşază când are ceva de spus. Iar prin arta lui devine o voce pentru cei nevăzuţi de autorităţi. În 2017 a desenat la groapa de gunoi de la Pata Rat, unde de ani de zile trăieşte o comunitate marginalizată.
Dan Perjovschi, artist: „Un oraş ca Cluj trebuie să găsească un subiect rezonabil pentru un subiect că Pata Rat. O ţară ca România trebuie să îşi rezolve problema cu rromii. Pentru că nu au venit singuri, ci tu i-ai adus sclavi.”
Dan Perjovschi s-a născut în România. Cu multă imaginaţie şi umor a devenit un artist universal. Crează în Sibiu şi expune pe toate continentele. Prin desenele sale ne provoacă să zâmbim, să gândim şi să luptăm împreună pentru a schimba în bine lumea în care trăim.
Etichete: artist roman, londra, new york, opere de arta, paris, Sibiu,
