Pandemia paralelă | Guvernul a dat primăriilor sute de milioane de euro de la autostrăzi pentru materiale sanitare inutile

În plină pandemie, Guvernul a luat sute de milioane de euro de la autostrăzi și alte proiecte mari de infrastructură, și i-a dat primarilori ca să-și doteze școlile cu materiale sanitare. Însă, cu toată urgența sanitară, contractele au fost onorate după pandemie, iar acum stau cu grămezile în sălile de curs. Mergem pe urma banilor și a firmelor, care au câștigat contractele. Pentru început ne oprim în Teleorman, să vedem cum și-au cumpărat mai multe primării roboți inteligenți de dezinfectare a aerului, după terminarea pandemiei.

Heirup guvernamental care a costat sute de milioane de euro

În august 2020, în plină pandemie, guvernul Orban le dă de urgență primarilor acces la fonduri europene, ca să-și doteze școlile cu echipamente IT și produse sanitare. Un heirup guvernamental, în valoare de sute de milioane de euro, prin care autoritățile sperau și promiteau că vor salva anul școlar 2020 - 2021.

Ludovic Orban, fost premier al României (24 August 2020): „Solicit Secretariatului General transmiterea de urgență la Monitorul Oficial să apară în cursul zilei de astăzi”.

Banii au fost luați, printre altele, de la autostrăzi. Achizițiile trebuiau făcute rapid. Un efort asumat din banii tuturor românilor, pentru ca educația copiilor să nu aibă de suferit din cauza virusului, în teorie. În practică, produsele au venit după pandemie, iar risipa este uriașă. O recunoaște ministrul Fondurilor Europene.

Citește și

Inteligența Artificială sperie oamenii. Motivul pentru care ”roboți” precum ChatGPT sau Bing AI fac greșeli

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Cu un buget inițial de 50 de mlioiane de euro s-au încheiat și s-au făcut contracte de 200 de milioane de euro, pentru ca, în final, să vedem cămări pline de măști și dezinfectanți, care nu trebuiesc, e regretabil. Nu e o carte de onoare și un loc de cinste, pentru ce înseamnă buna utlizare a banilor europeni”.

Suntem la grădinița din Peretu, județul Teleorman. Aici, primarul Mihai Soreață a cumpărat, în octombrie 2022, mult după pandemie, două porți de dezinfectare inteligente, pentru care a plătit peste 22.000 de euro, aproape cât două Dacii Logan.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Și copilul trece prin poarta aceasta și, dacă observați, are pe aici niște duze care pufăie efectiv. Asta, iar, nu știu ce o fi chestia asta”.

Școlile din comună au primit porțile în februarie, anul acesta, și încă nu știu cum să le pornească, pentru că firma care le-a livrat, n-a făcut instructajul personalului.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Avem o tabletă dintr-asta, care îi scanează efectiv fața copilului, ca să-l și vadă”.

Paul Angelescu: Păi și pentru ce?

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Nu știu, nu mă întrebați. Nu știu, nu-mi dau seama, încă n-au pus-o în fucțiune, este nou-nouță”.

De la aceeași firmă, primarul a luat, prin achiziție directă, dezinfectanți de încă 27.000 de euro, tot după pandemie. Le-au primit în octombrie, anul trecut.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Aici sunt puține. La școală atât e depozitul. De aici încolo. Cu măști, cu teste și cu dezinfectanți, și cu toate prostiile alea. Au venit TIR-uri întregi. Nu știu, nu știu ce să vă zic. V-am zis, nici nu știu ce scrie pe ele. Dezinfectant de nivel înalt, care se poate aplica pe orice suprafață. Ăsta cred că e de suprafețe. Au venit, dar nu putem să le folosim, pentru că nu s-a terminat perioada de implementare a proiectului. Până nu se finalizează proiectul, nu se face recepția finală”.

Paul Angelescu: Cum adică? Dacă voiați să îi faceți unui copil un test Covid, nu puteați să-l testați?

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Nu știu ce să vă zic, nu ne-a zis nimeni nimic”.

Cireașa de pe tort sunt, însă, roboții inteligenți pentru dezinfectarea aerului. Au costat 17.800 de euro bucata. Primăria a cumpărat doi.

Secretară: „Acum trebuie să facă el, așa puțin, după aia scanăm cu telecomanda”.

Încercăm să-i facem o probă împreună cu primarul și secretara.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „O fi de la clasa asta?”

Secretară: „Ba da, de la clasa asta este”.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Stai liniștită, apărem la „România, te iubesc!”.

După câteva minute, primarul sună după ajutor.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Alo! Salut, Alin! Alin, cum funcționează, mă, roboții ăștia de dezinfecție? Că ne-am prins urechile în ei. Ăla mare, pe ce apăsam prima oară, că uite l-am aprins”.

Mai trec alte zece minute, iar robotul nu vrea să pornească nici după intervențiile lui Alin.

Alin: „Uitați, are aici e un cip”.

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „A, e un cip?”

Alin: „Da. Și dacă nu citește cipul ăla...”

Mihai Soreață, primarul comunei Peretu: „Ăsta o avea praf pe el?”

În cele din urmă, după jumătate de oră, robotul pornește de unul singur. Îl lăsăm să-și facă treaba și mergem la altă primărie din Teleorman, în Drăcșenei, unde primar este Marin Popescu, și unde găsim același robot cumpărat, din nou, după pandemie. De această dată, robotului îi este prea frig și nu poate porni, ne explică un adjunct al primarului. Totuși insistăm. Primarul cheamă ajutoare. Ajutoarele vin cu o altă explicație. Nu frigul e problema, ci lipsa semnalului.

Ajutorul primarului: „Nu e semnal. Nu e semnal, nu e internet. Din cauza că nu e internet, nu merge”.

Paul Angelescu: Aici nu aveți internet?

Ajutorul primarului: „Este, dar e pe altceva. Ei își iau semnalul nu de la noi, de aici”.

Paul Angelescu: De unde?

Ajutorul primarului: „Din satelit. E pe Orange, domnule, sau nu știu ce… Așa au pus, domnule”.

Și această primărie a cumpărat dezinfectanți, măști și alte echipamente sanitare, pe care le ține în bibliotecă, unde ar trebui să stea cărțile, pentru că n-are ce face cu ele.

Mergem și în comuna vecină, la Drăgănești de Vede. Și aici găsim aceleași porți, aceiași roboți livrați luna trecută, și o sală de clasă transformată în depozit pentru materiale sanitare. În total, 168.000 de euro. Toate cumpărate și livrate după pandemie. Mergem să discutăm cu primarul Marius Stanciu.

Marius Stanciu, primarul din Drăgănești de Vede: „Nu mi-a venit nicio idee, astea s-au propus”.

Dispozitivul de scanare de pe porțile de dezinfectare este montat la înălțimea unui adult. Copiii de grădiniță sau din ciclul primar, pentru care au fost cumpărate, n-au cum să ajungă la tabletă. În plus, potrivit instrucțiunilor, copiii trebuie să treacă prin tunel cu capul, fața și mâinile acoperite. Adică să vină de acasă îmbrăcați în echipament de protecție.

11 dintre primării și-au cumpărat porți și dezinfectanți de la firma Onestore Energy, înregistrată la o adresă din cartierul Ferentari.

Marius Stanciu, primarul din Drăgănești de Vede: „Roboții au fost ultimii achiziționați, deoarece nu se găseau”.

Paul Angelescu: Păi, și la ce vă mai trebuiau?

Marius Stanciu, primarul din Drăgănești de Vede: „Pai nu v-am zis? Nu puteam să închidem proiectul fără aia”.

Paul Angelescu: Dacă nu era robotul, cădea tot proiectul?

Marius Stanciu, primarul din Drăgănești de Vede: „Pai da. Nu era complet”.

Ce au în comun roboții și primăriile

În total am identificat 30 de primării din nouă județe, care și-au cumpărat roboți și purificatoare. Toate au două lucruri în comun. Au cumpărat consultanță de la aceeași firmă din București - Smart Mind Solutions, și au atribuit licitațiile aceluiași furnizor de roboți și purificatoare. O asociere între Axioma Medical și Soul Medical, alte două firme din București. Valoarea totală a contractelor este de aproape 19 milioane de lei.

Axioma Medical a fost înființată în octombrie 2020, cu o lună înainte ca Smart Mind Solutions să ia primele contracte de consultanță. Pe un site din Franța, robotul Microdefnder DS 3.1 se vinde cu 7.000 de euro, la care se adaugă o reducere de 9% pentru cine cumpără mai mult de zece bucăți. Axioma Medical i-a vândut primăriilor cu 17.800 de euro bucata.

Administratorul Axioma Medical: „Eu nu iau la 6.000 euro produsul respectiv. Nu știu cum l-ați găsit dumneavoastră. Eu îl iau la un preț mult mai mare. Pot să vă spun că adaosul nostru la acest produs, e un adaos cu două cifre”.

Într-un răspuns scris, patronul firmei ne-a transmis că a cumpărat cu 10.300 de euro roboții pe care i-a dat mai departe cu 17.800 de euro, și că diferența de preț include livrarea, instalarea, configurarea, instruirea utilizatorilor, punerea în funcțiune, serviciile de întreținere, piese de schimb și marja de profit, printre altele. Patronul susține că este hilară ideea că ar fi o legătură între ei și consultantul care a făcut proiectele pe fonduri europene.

Am analizat caietele de sarcini și fișele tehnice ale mai multor primării. Au același text, la virgulă, aceleași note de subsol, același număr de pagini, și același format. Diferă doar numele comunei.

Marius Stânciu, primarul din Drăgănești de Vede: „Presupun. Cu cine a lucrat această firmă, le-a făcut pe toate la fel, presupun, nu? Că așa mă gândesc și eu, dacă sunt toate la fel. Eu n-am de unde să știu. Acum îmi arătați dumneavoastră, da, dar eu n-am avut posibilitatea să compar cu alte primării”.

Marius Stanciu spune că secretara s-a ocupat de documentele pe care el le-a semnat și o cheamă să dea explicații. L-am contactat și pe Constantin Bogdan Constantin, patronul Smart Mind Solutions, o firmă de constulanță cu adresa la parterul unui bloc dintr-un cartier de la marginea Bucureștiului.

Constantin Bogdan Constantin, patronul Smart Mind Solutions: „Nu vreți dumneavoastră să îmi dați în scris și, dacă e nevoie, vă dau în scris? Așa mi se pare cel mai normal”.

Într-un răspuns scris, Constantin Bogdan ne-a transmis că nu există nicio legătură directă sau indirectă între el sau Smart Mind Solutions și firmele care au câștigat licitațiile. Acesta neagă că societatea lui a scris caietele de sarcini pentru achizițiile publice, și spune că primăriile au externalizat aceste servicii către alte societăți comerciale cu care firma sa nu are nicio legătură.

Paul Angelescu: Pe ei i-ați văzut la față, pe consultanți?

Marin Popescu, primarul din Drăcșenei: „Nu”.

Paul Angelescu: Sau a fost totul electronic?

Marin Popescu, primarul din Drăcșenei: „Electronic”.

Contractele câștigate de Smart Mind au o valoare totală de 150.000 de euro. Firma susține că încă nu și-a primit toți banii pentru munca depusă. Toți primarii au cumpărat absolut toate produsele, mult după 9 martie 2022, data la care a încetat starea de alertă în România. Povestea a costat în total aproape șase milioane de euro. Banii vin prin programele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, condus de Marcel Boloș.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Îs bani risipiți”.

La nivel național vorbim de 200 de milioane de euro, încasați de sute de consultanți și de furnizori pentru produse de combaterea a pandemiei, cumpărate sau livrate, multe dintre ele, după pandemie.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „Este o risipă de bani în momentul de față, dacă punem în cumpănă faptul că din acești bani puteam să face autostrăzi sau alte lucruri”.

Ministerul susține că, în martie 2022, a anunțat primăriile că pot modifica proiectele, fără penalizări, ca să nu-și mai cumpere lucruri de care nu au nevoie. Licitațiile prezentate mai sus au fost organizate după această dată. Majoritatea proiectelor au început în 2020, când achizițiile erau necesare, însă s-au lungit din cauza birocrației. I-am arătat ministrului imaginile, și i-am prezentat caietele de sarcini copy - paste.

Ministrul se miră de ce vede, dar tot el prelungește din trei în trei luni, la presiunea primarilor, durata de implementare a programului, pentru ca aceștia să aibă și mai mult timp să cumpere produsele la care ministrul se uită și se miră. Ultima derogare a împins termenul limită până iunie 2023.

Marin Popescu, primarul din Drăcșenei: „Nici nu mai trebuia să dea voie la finanțare, nici nu mai trebuia să primească cereri de finanțare pentru acest proiect. Dacă pandemia trecuse, de ce au acceptat la plată astfel de proiecte”.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: „E paradoxal această atitudine, pentru că de câte ori am dorit să nu mai prelungim contracte de finanțare, s-a creat acel val de cereri din partea beneficiarilor în care au spus nu, noi vrem să prelungim încă trei luni, încă trei luni”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl