Investițiile fraților Micula în județul Bihor au fost consistente, chiar dacă sursa finanțării nu a fost întotdeauna foarte clară.
Anii '90 au fost extrem de grei pentru tranziția României la o economie de piață funcțională și, din păcate, atunci s-au luat foarte multe decizii proaste, care ne vor urmări peste ani.
„Dezastru la cadastru”, partea a III-a. Mutările de amplasament ating și fondul forestier. În unele comune oamenii s-au trezit că nu mai au pădurea pentru care aveau titlu de proprietate, ci au fost mutați pe alte amplasamente cu pășuni.
„Dezastru la cadastru”, partea a II-a. Când apar erorile, toată lumea ridică din umeri și pasează răspunderea.
„Dezastru la cadastru”, partea I. Imaginați-vă că aveți titlu de proprietate pe un teren cu casă sau pe o bucată de pădure, moștenite sau cumpărate, și autoritățile vă spun că nu-l mai aveți unde știați, că în cadastru este înscris altcineva.
E nevoie de un sat întreg ca să creşti un copil, spune un vechi proverb. Și de un stat ca să-l educi, adaugă o învăţătoare care predă într-un sat din Suceava. Mergem în satele din Moldova ca să descoperim un alt tip de educaţie: prin joc.
„Educația uitată”, partea a II-a. Peste 10.000 de cazuri de violență în şcoli au fost înregistrate în ultimul an, iar profesorii sunt copleşiţi de nevoile unei populaţii şcolare care se simte din ce în ce mai singură.
Ne dorim o Românie în care copiii intră râzând pe poarta şcolii, cu tineri profesori luptându-se pentru un post în învăţământ. Ne așteptăm ca și clădirile să fie dotate și conduse de directori cu viziune.
”Spitalul infernal”, partea a III-a. Spitalul județean Neamț e o gaură neagră în care dispar bani în timp ce locul se deteriorează alarmant. Această realitate a speriat pacienții care își caută vindecarea în alte părți.
Spitalul Infernal, partea a II-a. Vii cu o boală, pleci cu alta. Dacă mai pleci. Cam asta e rețeta după care funcționează Spitalul Județean Neamț. Sunt spații în care de ani de zile nu s-a mai făcut o curățenie. Fără să vorbim de dotări sau îmbunătățiri.
Spitalul Infernal, partea I. Spitalul Județean Neamț este în pragul colapsului. Pacienții sunt îngrămădiți în condiții insalubre, lângă pereți care stau să cadă, plini de mucegai, fară dușuri și toalete.
Miza milioanelor de euro din subvenții europene poate produce adevărate minuni în România. A doua zi după publicarea legii paludiculturii, peste zece mii de hectare din deltă s-au transformat, subit, la cadastru, din apă în pășune.
Mergem pe firul banilor și al acționarilor. Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă.
O afacerea stufoasă, partea I. Mergem în Delta Dunării pe urmele unei afaceri de zeci de milioane de euro. O lege modificată pe ascuns în primăvara acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pășune.
Cele 240 de parchete din subordinea Ministerului Public și cele două direcții speciale - DIICOT și DNA - au lucrat ani de zile anchete penale care s-au dovedit, sub imperiul schimbărilor legislative și deciziiilor CCR doar un consum de energie și bani.
”Justiție pe prescripție”, PARTEA II-a. Nu doar faptele de corupție sau de evaziune fiscală au intrat sub spectrul prescripției, ci și tâlharii sau hoții au scapăt de brațul care nu e atât de lung al legii.
”Justiție pe prescripție”, PARTEA I. A treia putere în stat, Justiția, a fost în ultimii 33 de ani influențată de jocurile politicienilor care au vrut s-o folosească nu întotdeauna pentru echilibrul societății.
Risipa - sport național, partea a III-a. Realitatea este că finanțatorul, Compania Naţională de Investiţii, n-are niciun instrument de control pentru lucrările pe care le aprobă și le plătește.
Risipa - sport național, partea a II-a. Cu dovezile pe masă, primarul din Dracea recunoaşte că e apropiat de firmele care lucrează în comuna lui.
Risipa - sport național, partea I. România a ajuns într-un impas financiar: cheltuiește prea mulți bani. Guvernanţii se plâng de lipsă de bani la buget, dar nu fac nimic să oprească risipa din investiţiile cu bani publici.
Eșecul nostru, bucuria vecinilor, de la care importăm masiv. În Bulgaria și Ungaria s-au dezvoltat afaceri de proporții, care se bazează doar pe exportul către România.
România ar fi primit în jur de 500 de milioane de euro drept măsuri compensatorii pentru pagube produse de păsări și pentru impunerea unor restricții de mediu.
Să ne gândim la o țară cu cele mai multe resurse de apă de pe continent - izvoare, lacuri, râuri împrăștiate pe întreg teritoriul, dar și cu un fluviu important și cu ieșire la Marea Neagră. Întinderi de apă, impresionante, cu potențial economic mare.
”România, te iubesc!”, ”Statul degeaba”, ep. III. Toți banii pe care multe primarii din Romania îi încasează din taxe și impozite se duc pe salarii. Practic, nu primăria există pentru cetățean, ci cetățeanul pentru primărie.
Rostul unei primării este să îi ajute pe cetățeni să trăiască mai bine, să ajute comunitatea cu proiecte, să verifice și să controleze, să atragă investiții și să integreze locul în harta mai mare a ordinii și bunăstării.
Bugetul statului a secătuit, criza bate la ușă. Panicați, guvernanții au realizat în al 12-lea ceas că sunt prea mulți angajați la stat.
Țara lui ”Lasă-mă, să te las”, partea a III-a. În Argeș, un drum județean este asfaltat prin Anghel Saligny de firma soțului șefei de la regia de drumuri.
Țara lui "lasă-mă să te las", partea a II-a. Pe marginea lacului Bolboci. Aici Consiliul Judeţean Dâmbovița modernizează un drum extrem de important pentru dezvoltarea turismului.
Țara lui “Lasă-mă să te las”, PARTEA I. Peste 60 de miliarde de lei - atât va cheltui guvernul în următorii cinci ani din banii tuturor românilor, printr-un uriaş program de investiţii, botezat “Anghel Saligny”.
”La revedere, tabără dragă!” - PARTEA a III-a. Odată cu înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, taberele se mutau aici și ieșeau de sub guvernanța Ministerului Sportului.
”La revedere, tabără dragă!” - PARTEA II-a. Începutul anilor 2000 găsea încă multe tabere funcționale.
”Nepăsare otrăvitoare”, PARTEA A III-A. Cât timp firmele care transportă, depozitează temporar sau tratează și valorifică substanțe periculoase au actele la zi, doar controale minuțioase și repetate pare că dau rezultate.
”Nepăsare otrăvitoare”, partea a II-a. Dosarele penale întârzie, chiar dacă probele sunt fără echivoc. Și e vorba despre analize de laborator sau chiar deversări de substanțe nocive prin conducte îngropate.
Nepăsare otrăvitoare, PARTEA I. Pătrundem pe un teritoriu care arată și miroase urât și la propriu, și la figurat - domeniul deșeurilor periculoase.
„Rețeaua Albanezu”, partea I. În fiecare an auzim despre probleme la buget şi bani lipsă. Suntem pe primul loc la fraude fiscale în Uniunea Europeană şi pe ultimul loc la colectarea TVA-ului.
„Rețeaua Albanezu”, partea a II-a. Firme cesionate pe numele unor cetăţeni străini, în special din afara Uniunii Europene, este o rețetă veche, care a funcţionat în toată ţara.
„Rețeaua Albanezu”, partea a III-a. Iulian Dumitrescu a fost un om de afaceri controversat şi astăzi este unul dintre cei mai puternici politicieni din România, chiar dacă încearcă să rămână discret în faţa publicului.
Un gigant îngenuncheat, partea a III-a. Complexul Oltenia deține drepturi pe rezerve de cărbune, suficiente pentru jumătate de secol. Din cărbune produce curent electric, pe care îl vinde mai departe, de multe ori în pierdere.
Un gigant îngenuncheat, partea a II-a. Doi foști angajați ai Serviciului Român de Informații se luptă pe contractele de pază ale Complexului Energetic Oltenia.
Un gigant îngenuncheat, partea I. Astăzi vorbim despre Complexul Energetic Oltenia. O companie gigant a statului român, în valoare de miliarde de euro, care produce o cincime din energia electrică consumată în România.
Tineretul devalizat. Moștenirea UTC, partea a III-a. 28 de case ale tineretului adăposteau activități și cluburi pentru cei care veneau aici în timpul liber.
”Tineretul devalizat. Moștenirea UTC”, partea a II-a. Biroul de Turism pentru Tineret avea în administrare hoteluri, baze sportive, restaurante și cluburi.
”Tineretul devalizat. Moștenirea UTC”, partea I. „Tineret, mândria țării” era deviza comuniștilor pentru noile generații.
„Oamenii sunt lumină!”, partea a III-a. O ediție de suflet „România, te iubesc!”. Bunătatea începe cu noi și cu cei de lângă noi.
”Oamenii sunt lumină!”. PARTEA A II-A. De ce să crezi? Aceasta e întrebarea pe care călugării din Sihăstria Putnei îi îndeamnă pe oameni să și-o adreseze.
”Oamenii sunt lumină!” - PARTEA I. O ediție de suflet "România, te iubesc!". În duminica Învierii, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, vă invităm în Bucovina. Vizităm pe îndelete și cu uimire un loc în care se repară suflete și vieți.
Condamnați la suferință, partea I. În jurul nostru, văzuți și mai ales nevăzuți, aproape un milion de oameni suferă. Sunt persoane cu dizabilități, pe care statul și societatea le ignoră. Nu au rampe de acces, nu au locuri de muncă, nu au șanse egale.
Condamnați la suferință, partea a II-a. Șapte lei pe lună spor. Atât primește, în plus, o persoană care are o vechime de 15 ani în îngrijirea unui om cu dizabilități.
