Agricultura la Centenar, III. Dincolo de criza pestei porcine africane, producătorii încearcă să pună cât mai multă carne românească pe mese. Trendul este ascendent, dar fermierii noştri sunt departe de-şi atinge potenţialul.
Agricultura la Centenar, II. Am avut o cercetare agricolă dezvoltată, dar ne-am bătut joc de ea. Acum facem roşii cu seminţe din import şi ne lăudăm cu producţia autohtonă.
Agricultura la Centenar, partea I. Centenarul găseşte agricultura românească în cumpănă, într-o dezvoltare total neunitară, producţii record la cereale, dar pe care le exportăm în proporţie de peste 70% pentru că nu mai avem industrie de prelucrare.
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a III-a. Filiera italiană s-a extins mai nou şi în Spania, pe Ebru, dar capturile ajung în România tot via Italia. Peştele albit în acte nu poate păcăli însă analizele de laborator.
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a II-a. Combaterea braconajului e o luptă inegală în apele Italiei. Autorităţile din Peninsula nu cunoşteau acest fenomen până la apariţia bandelor de pescari de la Tulcea.
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea I. Ştiaţi că aproape 90% din peştele de apă dulce, de pe piaţa românească, provine din import? Sau mai ştiaţi că uriaşe cantităţi din acest peşte de import provine dintr-un pescuit ilegal?
Poftim cultură, partea a III-a. Faustul lui Silviu Purcărete a generat un adevărat miracol la Sibiu.
Poftim cultură, partea a II-a. Culisele Festivalului Enescu. În țara în care muzica populară, manelele și muzica religioasă ocupă 3 din primele 5 locuri ale preferințelor cetățenilor, un festival de muzică clasică resușește să strângă 120.000 de oameni.
Poftim cultură, partea I. Țară noastră i-a dat lumii pe Brâncuși, Enescu, Cioran și Eliade. Însă mai toate marile nume ale culturii românești au fost nevoite fie să plece de tot peste hotare, fie să-și obțină recunoașterea în străinătate.
Hrană din piatră seacă, partea a III-a. Agricultura israeliană se bazează pe foarte multă inteligenţă. Tehnologiile avansate sunt aplicate peste tot cu succes, iar rolul statului este esenţial, chiar într-o societate de factură liberală.
Hrană din piatră seacă, partea a II-a. Fiecare picătură de apă este valorificata în Israel. Noi avem o reţea hidrografică şi precipitaţii abundente de care ne batem joc.
Hrană din piatră seacă, partea I. Avem resurse naturale şi terenuri agricole pe care nu ştim să le exploatăm. Mai bine de un miliard şi jumătate de euro cheltuiesc romanii pentru hrana de import.
O INDUSTRIE ÎNCÂLCITĂ, partea II. 200.000 de oameni lucrează într-o industrie care face exporturi anuale în valoare de cinci miliarde de euro.
O INDUSTRIE ÎNCÂLCITĂ, partea I. Suntem foarte înzestrați într-un sector care dă unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii: industria textilă. Şi totuşi nu suntem competitivi cu restul Europei.
O INDUSTRIE ÎNCÂLCITĂ, partea a III-a. 200.000 de români încasează ajutor social, dar când ofertele vin, cei în putere le refuză spunând că trebuie să stea toţi adulţii cu copii acasă.
Sindromul Italia, partea a III-a. De la situaţii disperate în România, unde și-au pierdut locul de muncă, dar au rămas cu ipoteci, la calvarul unei vieţi în Italia, care însă le-a permis să îşi ţină copiii în şcoli şi facultăţi.
Sindromul Italia, partea a II-a. Când mama pleacă, primii care pierd sunt copiii. Nu o mai văd cu anii şi sunt forțați să se maturizeze rapid. Soțul începe să-și bănuiască partenera că își reface viaţa peste hotare.
Sindromul Italia, partea I. Cunoaștem dramele unor femei în putere, care se rup de familiile lor și pleacă să aibă grijă de bătrânii Italiei.
În Rânca au case senatori şi deputați, oameni care au putere, care și-au dorit să trăiască în aer curat. Din păcate, n-au fost în stare să ajute aceste locuri să crească așa cum ar fi cuvenit.
Transalpina este drumul situat la cea mai mare altitudine din România și unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Nu este însă finalizat, pentru că patronul firmei care l-a construit a fost arestat acum 6 ani.
Derulăm o poveste despre natură, munți, văi și păduri, o comoară de care am putea să profităm cu vârf şi îndesat, și pe care să o și respectăm în același timp.
În urmă cu doi ani, în Finlanda s-a schimbat curricula, adică acel concept pentru întreg traseul educaţional al elevilor, iar copiii au căpătat mai mult responsabilităţi.
Sărbătoarea celor 100 de ani de la Marea Unire ne găseşte indiferenţi în fața culturii. Statistic, citim, mergem la muzee, concerte sau spectacole mai rar decât locuitorii oricărei alte ţări din Uniune.
Valori în paragină, partea II. În Olanda, autorităţile transformă în atracţie turistică orice a fost atins măcar o singură dată de marele Van Gogh. În România, centrele de informare turistică stau cu lacătul pe uşă.
Valori în paragină, partea I. Sărbătoarea celor 100 de ani de la Marea Unire ne găseşte indiferenţi în fața culturii. Statistic, citim, mergem la muzee, concerte sau spectacole mai rar decât locuitorii oricărei alte ţări din Uniune.
Invatamantul viitorului va fi personalizat. Fiecarui copil i se vor descoperi abilitatile in care exceleaza, iar scoala il va ajuta sa-si atinga potentialul maxim.
În urmă cu doi ani, în Finlanda s-a schimbat curricula, adică acel concept pentru întreg traseul educaţional al elevilor, iar copiii au căpătat mai mult responsabilităţi.
ŢARA FĂRĂ GLIE! Partea a III-a. Libanezi, iranieni, ruşi, dar şi americani, jucătorii de pe piaţa de agribusiness din România. Fărâmiţarea terenurilor, dar şi modul iresponsabil în care statul face controale a dus agricultura noastră într-o situație grea.
ŢARA FĂRĂ GLIE! Partea a II-a. Statul român este extrem de permisiv cu jucătorii din piaţa agricolă, chiar dacă este vorba despre mâncarea românilor și viitorul copiilor noştri.
POLUAŢI DE INCOMPETENŢĂ! PARTEA III. Revoltător! Acesta este cuvântul pentru felul în care arată lacul Bicaz! Plin de peturi. Revoltător este şi modul în care autorităţile acţionează.
POLUAŢI DE INCOMPETENŢĂ! PARTEA A II-A. În marile oraşe din România principala sursă de poluare este traficul. Ţara noastră a ajuns tomberonul Europei.
Cuba, amintiri din socialismul nostru - PARTEA II-a. Ai primit apartament de la stat și te poți restrânge cu familia, în mai puține camere? Statul te lasă să închiriezi bucătăria sau orice altă încăpere.
Cuba, amintiri din socialismul nostru - PARTEA I. Vă invităm într-o călătorie în trecut, într-o lume din vremuri de care noi am scăpat nu demult.
Campionii europeni ai improvizațiilor - PARTEA III-a. Guvernul va investi peste 100 de milioane de euro în stadioane și terenuri de fotbal. Sportivii, cluburile și suporterii merită să aibă condiții ca în Vest.
Campionii europeni ai improvizațiilor - PARTEA I. Au mai rămas mai puțin de 2 ani până la Campionatul European de fotbal 2020. 20-20, cum l-a numit premierul Viorica Dăncilă, dar această eroare e cea mai mică problemă a proiectului.
Noi să fim sănătoşi! Partea a III-a. În România sunt spitale de stat care concurează unităţile private, iar unul dintre cele mai moderne e la Moineşti. Acolo, managerul a ştiut ce butoane să apese ca să aducă venituri spitalului şi să atragă finanţări.
Noi să fim sănătoşi! Partea a II-a. Programul de guvernare al PSD venea cu promisiuni uriaşe pentru sistemul sanitar: un spital republican, 8 spitale regionale, lege nouă a sanătaţii şi acces la tratament. Nimic din toate astea n-a fost bifat până acum.
Corupţia, slabul management şi numărul mic de plătitori la sistemul de asigurări, iată cele 3 mari motive pentru care Sistemul Sanitar este tot mai suferind, chiar dacă sumele alocate au crescut în ultimii 10 ani de 20 de ori.
Economie. Caut strategie. Partea a II-a. Propaganda comunistă a creat mitul unei Romanii bogate în resurse naturale extraordinar de diverse, minerale şi energetice.
Economie. Caut strategie. Partea III. Indiferent de câte bogății naturale avem, cea mai importantă resursa este cea umană. În fiecare zi, 9 romani aleg să plece din ţară.
UN MUNTE DE CREDINŢĂ, PARTEA a III-a. Vatopedul funcţionează după modelul unei cetăţi, un organism viu care se gestionează singur. Mai bine de 500 de oameni, călugări, pelerini şi muncitori mănâncă zilnic în mânăstire.
UN MUNTE DE CREDINŢĂ, PARTEA a II-a. Vatopedul are o istorie tumultoasă. Mânăstirea a fost în repetate rânduri atacată de piraţi, iar călugării au fost omorâţi sau luaţi sclavi. Au reuşit însă să ascundă aici comori şi să păstreze vie tradiţia.
Avem un produs mai bun decât morfină, făcut din venin de scorpion, care alungă durerile. Aşa se lauda cubanezii. În România se ştie că produsul ar putea anihila tumori.
Americanii sunt naţiunea care alocă cei mai mulţi bani cercetărilor medicale în domeniul cancerului. Tot ei au şi cele mai multe produse de imunoterapie.
CENTURA RUŞINII NAŢIONALE, PARTEA III. O companie din Giurgiu al cărei director este prieten cu şefi din Compania de drumuri şi miniştri ai Transporturilor este cea care asfaltează şi plombează centura Capitalei.
CENTURA RUŞINII NAŢIONALE, PARTEA II. Oficialii din Transporturi au avut nevoie de 3 ani şi jumătate ca să plimbe hârtii dintr-un birou în altul pentru un sens giratoriu pe centura. E vorba de centură de nord. Singura porţiune modernizată.
CENTURA RUŞINII NAŢIONALE, PARTEA I. România a rămas singura ţară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă. Pe cel mai important nod rutier al ţării se circulă încet, periculos şi foarte scump.
Ministerele responsabile să ajute aceşti copii înşiră stategii inaplicabile, iar legea care prevede decontarea terapiilor e praf în ochi câtă vreme sumele decontate sunt infime.
