AMEPIP a trecut prin chinurile facerii câțiva ani. Guvernanții de la București au încercat să păcălească Comisia Europeană prin impunerea la conducerea agenției a unor politruci. Vicepreședinți au fost numiți Ciprian Hojda, susținut de PNL și Victor Moraru, susținut de PSD. Șeful AMEPIP care trebuia să controleze toate companiile de stat a fost Mihai Precup, consilier la Cancelaria primului-ministru Ciolacu.
Mihai Precup, fost președinte AMEPIP: „Selecția s-a făcut conform solicitărilor Comisiei Europene”.
În urma presiunilor Comisei care susținea incompatibilitățile clare în numirea acestora, premierul de atunci a demis conducerea AMEPIP pe modul…"eu v-am pus, eu va dau jos".
Otilia Nuțu este analistă de politici publice în energie la Expert Forum.
Otilia Nuțu, Expert Forum: „La noi nu s-a vrut, de fapt, niciodată să fie numiți acești oameni după criterii care să fie foarte clar de performanță, adică au fost două lucruri și în care au fost mai curând prioritatea statului român și anume pe de o parte, să am niște sinecuri și, pe de altă parte, să am niște oameni de încredere care vor gestiona companiile respective care, din care multe, sunt foarte bănoase”.
Vicepremiera Oana Gheorghiu este astăzi delegată să coordoneze un comitet interministerial care monitorizeze pașii pe care îi fac instituțiile în atingerea obiectivelor de reformă.
Oana Gheorghiu, viceprim-ministru: Împreună cu echipa de la AMEPIP și împreună cu secretariatul general al Guvernului se lucrează intens. Am operaționalizat și acest comitet interministerial.
Corespondent PRO TV: Este un subiect, mai face un comitet sau comisie.
Oana Gheorghiu, viceprim-ministru: De data asta vă spun că nu este așa. Prioritizăm lucrurile asta încercăm să facem în acest moment, să să fixăm niște proceduri care. Să nu mai poată fi demontate de oricine va veni.
Otilia Nuțu, Expert Forum: „Majoritatea companiilor publice au o combinație de serviciu public sau cum se numește în reglementările europene, servicii economice de interes general și activitate comercială și ă. Pentru asta, statul trebuie să-și facă o politică foarte clară de undă și de proprietate asupra acestor companii”.
Operaționalizarea AMEPIP joacă un rol important în viitorul statului român.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România: „Este un jalon care are o valoare foarte mare, 330 de milioane de euro. Și este tot din partea de grant, ca să ne înțelegem. Prin urmare, atunci când am estimat că totuși vom reuși din cererea de plată, trebuie să recuperăm cea mai mare parte că, asta e o figură stilistică, peste jumătate din suma de 860 de milioane să recuperăm. Mă bazez foarte mult că luăm aici banii pe AMEPIP”.
Valeriu Ivan: „Guvernanța corporativă nu este o opțiune politică sau guvernanța corporativă, nu este o părere politică. Reprezintă un standard economic unde regulile sunt reguli”.
Una dintre cele mai importante reforme asumate de România în PNRR este administrarea corectă a companiilor energetice, prin jalonul 121. Comisia spune explicit: selecții viciate, influență politică, conflicte de interese. Mai multe companii au fost monitorizate, iar model de așa nu e Hidroelectrica – una dintre cele mai valoroase companii controlate de stat.
Controverse au fost în numirea conducerii executive: Bruxelles a considerat că CEO-ul și directorul financiar au fost numiți necorespunzător.
Cristinel Popescu de la Sindicatul Hidroenergetica a văzut toate schimbările petrecute în ultimii 35 de ani la conducerea companiilor energetice.
Cristinel Popescu, Sindicatul Hidroenergetica: „Domnul Karoly Borbely (foto, articol), care din postura de membru în Consiliul de Supraveghere, a demarat procedura de selecție pentru directorat. Și ulterior și-a dat demisia din Consiliul de Supraveghere pentru a-și depune candidatura pentru președinte directorat”.
Ministrul Energiei de atunci era Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: „Dânsul era în Consiliul de Supraveghere. Domnul Borbely și-a dat demisia și afacerea demarată în procedură. Invocând faptul că nu există nici o prevedere legală care îl oprește să participe la procedura pentru directorat, fiind ulterior și selectat. Când am început discuțiile cu Comisia pe acest jalon, ne-au spus cei de la Comisie `domnule, s-ar putea să fie o problemă aici'”.
Nu doar la Hidroelectrica au fost probleme, Comisia Europeană a monitorizat 17 companii de la Ministerul Energiei.
Sebastian Burduja: „Toți cei care au fost selectați, fără excepție de Comisie pe lista cu probleme, au fost chemați la minister și le-am spus uitați. România riscă să piardă 290 de milioane de euro din cauza modului în care s-a desfășurat procedura. Puteți să faceți un gest de onoare dacă doriți. Niciunul nu a făcut gestul de a și da demisia în afară de un singur om. Secretarul General din Minister”.
Directorii de la Hidroelectrica au acceptat să-și rezilieze de comun acord contractele, cu o lună înainte de termenul-limita asumat prin PNRR pentru rezolvarea presupuselor incompatibilități. După ce au încasat fiecare cate 1,5 milioane de lei compensații.
Imediat, Hidroelectrica derulează selecția pentru Directorat cu ajutorul unui expert independent. Lista scurtă este finalizată. Dar, la final, Consiliul de Supraveghere anulează numirea: "niciun candidat nu se aliniază pe deplin" – fără o motivare publică detaliată.
Blocajul a venit chiar înainte de termenul-limită pentru România, din PNRR, privind numirile la companiile de stat, 28 noiembrie, termen pentru care fuseserăm păsuiți. Iar Comisia calculează penalizările…
Mihai Aniței are un CV impresionant, cu trei mastere și un doctorat, acesta a condus mai multe companii multinaționale în mediul privat, operațiunile unei companii americane în Europa, Azomureș sau Agrana.
Mihai Aniței: „O companie cotată la bursă și tu nu ești transparentă oriunde în lumea asta, OK, mai pe ascuns, dar nu poți să le ascunzi chiar așa știi? Deci nu-ți dau bilanțul nimic nu găsești dacă trebuie să sape adânc”.
A participat la procesul de selecție pentru a conduce Hidroelectrica.
Mihai Aniței: Provocările mari îmi plac. Am 30 de ani în industrie, în industrii mari, industrii multe naționale, afară, în România, pentru a dovedi și pentru a ajuta până la urmă și țara. Procesul în sine a fost până la final foarte profesionist, foarte bine structurat. A durat cam o lună cu teste cu examene, cu interviuri. S-a terminat cu interviul de la Consiliul de Supraveghere. Am luat cel mai mare punctaj a ajuns în finală. Cum că am ajuns în finală cu încă un candidat și consiliul de supraveghere conform procedurii, trebuia să aleagă unul dintre cei doi candidați. Surprinzător, am aflat din presă că n-au ales pe niciunul. Ceea ce sună ciudat, am aflat din presă. Mi-au trimis un mail scris de secretarul Consiliului de Supraveghere că nu a fost ales niciunul.
Corespondent PRO TV: Pe motiv de?
Mihai Aniței: Că nu corespundem. Eu atâta timp cât totul rămâne la latitudinea Consiliului de Supraveghere nu înțeleg de ce se mai face un proces de selecție. Inutil pierdere de timp de ambele părți.
Dar și din partea României care poate pierde cel puțin 16 milioane de euro din PNRR pentru acest proces de selecție.
