Nu vor fi, din cauza politizării excesive, a indolenței și modului greșit în care funcționează instituțiile statului român. Nu suntem în stare să facem reformele pe care ni le-am asumat și suntem penalizați ca țară pentru asta, bani de care avem nevoie în deficitul major. Acesta este costul iresponsabilității, în exemple concrete.
Unii politicieni de la București joacă alba - neagra cu banii publici, cu banii care trebuie sa vină de la Comisia Europeană ca răsplată pentru reformarea statului român.
Planul Național de Reziliență și Redresare PNRR elaborat în 2021 avea o finanțare pentru România de 29,2 miliarde de euro, jumătate fonduri nerambursabile și jumătate bani împrumutați la o dobândă foarte mică. Avem termene și jaloane în care să ne încadrăm până în 31 august 2026. Până acum s-au pierdut aproape 8 miliarde de euro din coșul inițial și la fiecare cerere de plată se ridică semne de întrebare.
Banii pierduți din PNRR înseamnă investiții lipsă în infrastructură, în servicii publice, în spitale și școli, este un cost al iresponsabilității.
Proiecte cruciale s-au împotmolit între birocrație și interese politice. În mai 2025, Comisia Europeană consemnează neîndeplinirea unor jaloane din PNRR și recomandă suspendarea parțială a plății. Economistul Valeriu Ivan studiază modelul economic original românesc.
Valeriu Ivan, Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice CAPOS: ”Noi nu ne-am respectat respectat niște obligații dinainte. Asta a fost atenționarea că uite vă mai dăm o șansă. PNRR-ul n-a venit și a spus, faceți asta, nu a venit acum cu jaloane. Jaloanele au reprezentat o reatenționare a faptului că n-am reușit la momentul potrivit să facem ce avem de făcut”.
România primește doar o parte din tranșa 3, restul rămâne "în aer": 869 milioane euro până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. România a avut la dispoziție un temen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025.
Valeriu Ivan: ”Pierdem bani astăzi, din PNRR, bani care nu cereau decât aceste reforme, decât cinstea. Am văzut mai multe documente pe care le-a trimitem la la Bruxelles. Pur și simplu încercăm să-i prostim”.
Guvernul venit in iunie 2025 este obligat să nu mai facă greșeli și să acționeze sub presiunea timpului. Dragoș Pîslaru este cel care a renegociat pentru România reformele PNRR.
”Comisia Europeană are sentimentul ăsta că a fost păcălită”
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene: ”Comisia Europeană are sentimentul ăsta că a fost păcălită în mai multe ture de către guvernele anterioare și de aceea singura modalitate în care poți să obții încrederea Comisiei este să discuți foarte deschis”.
În timp ce alte state livrează rezultate, România are întârzieri cronice, achiziții publice greșite, provizorate în conducerile întreprinderilor de stat și lipsa unui cadru de guvernanță corporative eficient, reforma pensilor speciale, dar și administrarea discreționară a unor companii au fost jaloanele cu risc de pierderea banilor. Este o cursă contra cronometru.
Dragos Pîslaru: ”Logica în PNRR a fost așa cum pot să dau politicienilor. O motivație ca să facă niște reforme nepopulare sau care nu le aduc neapărat niște beneficii politice imediate. Atunci le dau bani ca să poată să realizeze investiții. Taie panglica, se laudă cu investiția și bagă și reforma în compensație. PNRR-ul e menit ca să apropie România de agenda europeană și de principiile și valorile europene. Nu e vorba doar de bani. E vorba de modul în care articulez un program de reforme și investiții”.
Statul a promis proceduri corecte la achizițiile publice feroviare și metrou. Au apărut erori, cadru normativ și formulare completate greșit, corecții care nu apar în Jurnalul Oficial al UE. Responsabilii sunt la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
”Reporter: Păi, asta a generat scoaterea acestor proiecte din PNRR?
Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: După cum bine știți, a fost relatată la momentul respectiv, sistemul de achiziții publice din România nu a fost corelat cu Jurnalul de Achiziții al Uniunii”.
Într-un stat funcțional, dacă o licitație este greșită, se oprește și se reia. La noi s-a mers mai departe, iar factura o plătim cu toții.
Ionuț Săvoiu: ”Ratele la documentațiile de atribuire nu au fost transmise automat din sistemul românesc de achiziție și practic s-a respectat legislația și modul de dialog cu ofertanții prin acest sistem. Prin această platformă electronică, aceste rate nu au fost preluate de sistemul din Jurnalul Uniunii Europene de Achiziții și din această cauză cineva a contestat și a fost sesizat aspectul. Guvernul României în mod proactiv a eliminat aceste proiecte la momentul acela, le-a eliminat de la cererea de plată. Adică le-am pierdut din banii PNRR”.
Dragoș Pîslaru: ”Banii ăia i-am scos cu totul din PNRR, dar mergem înainte”.
În decembrie 2025, Guvernul spune că două jaloane "retroactive" au fost reașezate prin renegocierea PNRR, astfel încât banii să fie relocați. Dar greșeala rămâne: proiectele respective își pierd finanțarea inițială și sunt împinse către alte surse.
Ionuț Săvoiu: ”Fonduri europene din alte surse care o să conducă la finalizarea proiectelor, iar banii care nu au putut fi accesați din PNRR pentru că aceste proiecte au fost scoase vor fi reutilizați. De ce în alte proiecte nu am evidența exact cât se pierde efectiv la pierderea. Nu e atât de mare pe cât pare”.
Comisia cere selecții transparente și independente la companiile din transporturi. CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. România întârzie. Între timp, provizoratele conduc.
Ionuț Săvoiu: ”Ministerul Transportului a avut 5 companii pentru care a încheiat procedurile de numire a CA-urilor și a conducerilor de guvernanță pe legea guvernanței corporative încă din anul 2023. În schimb, pe parcurs au apărut anumite sesizări că ar fi fost încălcate anumite reguli legate de independența sau incompatibilități a unor membri, a celor care erau ori funcționari publici ori numiți în cadrul ministerului. Oamenii și-au dat demisia, au creat situația descompletării acestor consilii de administrație, lucru pentru care Ministerul Transporturilor a luat toate măsurile ca aceste posturi să fie completate, dar jalonul a fost atins din punctul nostru de vedere la vremea respectivă”.
Dragoș Pîslaru: ”Pe transport e mai rău, nu au fost făcute deloc selecțiile acolo, am făcut doar niște indicatori de performanță și atât”.
Politicienii români nu renunță la numirile politice în conducerea companiilor de stat
PNRR nu e o "pomană", e un contract: reforme plus investiții în schimbul banilor. Fiecare tranșă depinde de jaloane: ai făcut, iei, n-ai făcut, pierzi sau îți blochează banii.
Reforma pensiilor speciale, mereu amânată, mereu contestată. România a avut ani de zile pentru a găsi o soluție care să nu fie pompieristică. Disputa instituțională a dus la blocaj. Astăzi, 231 de milioane de euro sunt puși sub semnul întrebării! Și nu doar banii, ci și imaginea instituțiilor românești.
În ultimele luni am asistat la un joc politic pe nervii noștri, un ping-pong care ne afectează pe toți dacă legiferezi ambiguu sau prost, Curtea Constituțională anulează, dar dacă amâni Comisia Europeană blochează banii, iar asta ne costă pe toți.
Deși legea a trecut, am încălcat reguli și termene agreate cu Comisia Europeană și banii stau în bunăvoința funcționarilor de la Bruxelles.
O reformă vitală pentru care avem alocați în PNRR 330 de milioane de euro este operaționalizarea AMEPIP – agenția creată ca să monitorizeze performanța companiilor de stat și să oprească numirile pe "șpagă politică". Conducerea nouă a fost numită în ultimul moment, cu o zi înainte de termen.
Oana Mihaela Petrescu, vicepresedinte AMEPIP: ”N-aș vrea să cred că e o instituție făcută formal, fiindcă n-aș fi aici. Din punctul meu de vedere, este o instituție necesară. Orice stat are o instituție care coordonează politica de proprietate a statului”.
Valeriu Ivan: ”Conducerea actuală este așezată acolo mai voit, mai nevoit pentru că era jalon în PNRR. Mă rog, sunt acolo niște oameni care înțeleg că vor să facă treabă. Nu știu în ce măsură să poată să facă treabă exact”.
Secretariatul General al Guvernului s-a ocupat de procesul de selecție de la AMEPIP.
Radu Oprea, Secretarul General al Guvernului: ”Am avut 3 ani pentru a operaționaliza AMEPIP-ul. Operaționalizarea AMPEPIP a început în sensul în care instituția funcționează, are sediu, are o conducere aleasă de selectată de către comisia de selecție și prin decizia primului ministru este numită pe 4 ani de zile, dar într-adevăr echipa are nevoie de susținere și de voință politică, ca să fie funcțional, trebuie să întărim această instituție”.
”Reporter: Un exemplu de numire, ultima numire neconformă pe care ați sesizat-o dumneavoastră și ați oprit o instituție, un nume.
Oana Petrescu: O dată, din decembrie până acum, practic, nu am văzut acest caz, asemenea cazuri. Ce pot să vă asigur e că sunt controale și sunt identificate numiri făcute înainte de intrarea noastră a mea și a colegilor mei în conducerea AMPIP. Asupra respectivelor numiri facem controale”.
Agenția trebuie să definească proprietatea statului asupra întreprinderilor pe care le controlează, dar și să impună standarde clare și transparente pentru modul cum sunt conduse.
Valeriu Ivan: ”În România, în companiile de stat avem încă o problemă de tradiție și tradiția la noi este că cei care guvernează conduc și companiile de stat. În guvernare, guvernanța corporativă, OCDE-ul, Comisia Europeană ne spune de ceva timp că aceste lucruri trebuie separate. Există această tradiție a faptului că dacă am câștigat alegerile ne punem oamenii peste tot dintotdeauna. Aș putea spune că în România s-au împărțit funcțiile în companii, în funcție de cine a câștigat și cum a câștigat la nivel local sau general alegeri”.
