Dâmboviţa curge în Argeş care la rândul său se varsă în Dunăre, la Olteniţa. În aval, oraşul Călăraşi se alimentează cu apă din... Dunăre. Din păcate, pentru incompetenţa şi lipsa de responsabilitate a aleşilor şi a autorităţilor plătesc oamenii cu sănătatea. Și plătim cu toţii și amenzi serioase Uniunii Europene.
Staţia de Epurare a oraşului Budeşti s-a contruit în acelaşi proiect cu staţia de la Olteniţa. A costat un milion şi jumătate de euro. Nu funcţionează. Cele două bazine de decantare stau încărcate cu mizerie. Când angajatul Ecoaqua a aflat că filmăm a pornit unul dintre bazine. Nu a vrut să deschidă uşa clădirii în care teoretic ar trebui să se întâmple epurarea. Susţine că toată curăţarea deşeurilor se întâmplă aici, la intrare pe platformă.
Grosul din dejecţii ar trebui să se strângă în acest tomberon fără roţi. Nu prea se întâmplă. Staţia de epurare se varsa în râul Dâmboviţa.
Tot acest loc este un focar de gunoaie. Nimeni nu le vede. De aici, multe ajung în Dâmboviţa, Argeş, Dunăre. Am încercat să discut cu primarul locului. A ieşit administratorul primăriei. Susţine că primăria, chiar dacă e proprietarul staţie, n-are nicio treabă cu mizeria care pleacă în Dâmboviţa. M-a trimis pentru detalii la...sucursala Ecoaqua Budeşti unde fostul viceprimar şi-a găsit un post de şef. Dar n-a fost de găsit. Directorul Ecoaqua susţine că staţia Budeşti s-a stricat pentru că a fost gândită la o capacitate mult mai mare decât era nevoie. Acum vrea să bage alte milioane de euro în ea.
Marius Sbârcea director interimar Ecoaqua: ”A fost supradimensionată la acea perioadă...şi s-a stricat că era prea mare.”
Reporter: există doar 200 de contracte la canal?
Marius Sbârcea director interimar Ecoaqua: ”Da. Într un oraş..staţia aia ca să funcționeze la paramentri are nevoie de un debit mult mai mare”.
După ce trece de Budeşti, Dâmboviţa se varsĂ în Argeş. Diferenţa dintre cele două râuri este vizibilă. Dâmboviţa este neagră. Aşa era şi în 2017 când am trecut pe aici, aşa am găsit-o şi în 2020. Aşa e şi acum. Poluată. Argeșul se varsă în Dunăre. Am arătat aceste imagini reprezentatului Apelor Romane din zonă. Reporter: Prelevaţi probe din dâmboviţa?
Nicoleta Roman Apele Române Călăraşi: Nu.
Reporter: Restul ţine de Argeş, când o vedeţi neagră aşa.
Nicoleta Roman Apele Române Călăraşi: ”Eu n-am văzut o neagră aşa..eu o dată pe an reuşesc să ajung la staţiile de epurare”. Nici şeful Gărzii de Mediu Călăraşi, Alexandru Vasile nu are habar de situaţie. Alexandru Vasile Comisar Şef Garda de Mediu Călăraşi: ”Da aşa este..neagră se vede”.
Alexandru Vasile este un cunoscut politician local, fiul unui primar dintr-o comună din zonă, a condus tineretul liberal a fost şef al gărzii naţionale de mediu. Cu toată această experinta în problemele de mediu e pentru prima dată când află despre poluarea din Călăraşi.
Controale cu ochii închiși
Aceşti oameni, plătiţi de stat, ar trebui să apere mediul. Închid ochii la probleme într-o cardăşie pentru care nimeni nu-i trage la răspundere. I-am arătat imaginile ministrului Mediului.
Diana Buzoianu Ministrul Mediului: ”Era un proiect atașat cu fonduri europene acolo, adică asta clar, era un caz cunoscut și întrebarea mea directă a fost, cum e posibil ca în cazuri atât de evidente să nu fie cunoscute lucrurile?
Reporter: ”Și cum aici eu vă întreb pe dumneavoastră mai mult la gardă de mediu? Nu era nimeni acolo au început să adune după ce am început eu să dau telefoane să vină. Au venit a 2-a zi și păreau complet surprinși de situație, cum e posibil oamenii dumneavoastră?”
Buzoianu: ”Dacă aș putea să iau decizii cu privire la jumătate din ei, dacă să mai rămână sau să nu mai rămână în instituțiile astea. Nu știu dacă mulți dintre ei ar rămâne. Problema este că atribuțiile legale nu prea permit să iau eu decizia dacă rămân sau nu rămân oamenii. Repet, știu că pare birocratic răspunsul, dar astea sunt instituțiile democratice din România. Ce putem noi să facem este să punem criterii de performanță și după aia să le cer evaluări lunare bilunare”.
Eduard Grama fost Director Ecoaqua: ”Toată lumea știe ce e la Călăraşi. Dacă cineva spune că Nu cunoaște situația, minte. Știu toate problemele astea de care vorbim au fost prezentate în Adunarea Generală” ANAF a făcut un control la Ecoaqua şi a descoperit că în perioada mandatului lui Grama s-au cheltuit un milion şi jumătate de euro pe activităţi care nu aveau legătură cu compania. Asta în condiţiile în care aproape nimic nu fucntioneaza aici la capitolul apa şi canal.
Marius Sbârcea director interimar Ecoaqua: ”Cheltuieli cu cazare şi altele”. Grama susţine că toate cheltuielile s-au făcut cu acordul şefilor din Consiliul Judeţean care veneau la activităţile organizate pe banii companiei.
Eduard Grama fost Director Ecoaqua: ”Toate cheltuielile care le-am făcut la nivelul societății au fost aprobate în Adunarea Generală prin bugetul de venituri și cheltuieli absolut toate cheltuielile. Știa, toată lumea de banii cheltuiți. La fel cum știe toată lumea de situația stațiilor de epurare de la nivelul județului Călărași. Toată lumea”. Grama se judecă acum cu Ecoaqua şi îşi cere salariile pe anii de când a fost indeparat din funcţie. Dincolo de interese şi combinaţii politice şi de afacerii, peste 90 de mii de oameni au nevoie de apă în Călăraşi şi alte zeci de mii în Ialomiţa, o problemă pe care ar trebui să o rezolve Ecoaqua. Nu se întâmplă deocamdată.
Revenim pe firul Dâmboviţei care este neagră încă de la ieşirea din Bucureşti, mai precis, de la staţia de epurare Glina. În 2020 am arătat poluarea de aici. Au venit la faţa locului instituţiile statului care habar nu aveau de situaţie.
Au dat amenzi iar politicienii au promis că rezolvă situaţia.
La şase ani distanţă, Dâmboviţa e tot neagră. Am bătut la poarta companiei care răspunde de epurarea apelor din Capitală. A ieşit această doamnă.
Ervin Molnar fost director Apele Române: ”Din păcate eu nu vă pot da detalii... colegii mei de la comunicare sau o firmă de PR
Reporter: Să mă contacteze o firmă de PR să îmi vorbească despre apă asta neagră care iese de la dumneavoastră? După câteva minute s-a întors şi s-a recomandat. Directorul staţie de epurare Glina. Reporter: Întrebarea este de ce deversaţi aşa ceva în Dâmboviţa.
Andreea Dorobantiu Directorul staţiei de epurare: ”Păi poza pe care mi-aţi arătat-o acum se deversează în Argeş cred că mai sunt alte staţii până acolo. Eu pot să vă spun că paramentri staţiei îndeplinesc cerinţele de calitate stipulaţi în legislaţia românească”.
Reporter: De ce are această culoare?
Andreea Dorobantiu Directorul staţiei de epurare: ”Este ca atunci când se întâlnesc două cursuri de apă cu caracteristici diferite, dar în acest moment nu avem un eveniment în staţiei”.
Am sunat la Garda de Mediu şi la Apele Române şi după aproape două ore la faţa locului au descins echipele de inspecţie din cele două instituţii. Şi din nou, o demosntratie despre cum decurg controalele pe mediu. Atente să nu îşi murdărească ţinuta, angajatele gărzii de mediu se apropie timid de locul din care iese spuma urât mirositoare din staţia de epurare. Fac poze. Apare cu o cutie o angajată a Apelor Române care controlează staţia de epurare o dată pe lună. Cu o găleată, domnul Viorel, angajat al Apelor Române se îndreaptă spre Dâmboviţa. E prima dată când angajatul Apelor Române ia probe din acest loc.
Doamna de la ape, sub supravegherea doamnelor de la Garda de Mediu notează informaţii de la faţa locului: apa recoltată n-are miros.
Ministrul Mediului: Vor doar să le fie protejată funcția
Diana Buzoianu Ministrul Mediului: ”Senzația lor și tentația lor este întotdeauna să se protejeze și să zică n-ai ce nu-i nici o problemă. Nu există nimic, nici o problemă sau a dat o amendă acum un an de zile și asta validează că ne-am făcut treaba.
Asta pentru că oamenii ăștia ar trebui să apere mediul, să-și facă treaba. Odată ce au ajuns acolo. Nu putem să fim ipocriți cu totul și să nu acceptăm că în aceste instituții sunt foarte mulți oameni numiți în ultimii 35 de ani politici care au legături foarte clare și cu oamenii din local care fac astfel de încălcări de legislație pe mediu. Aceasta este sau cel puțin este o realitate pe care eu am descoperit-o la mediu dacă nu era cunoscută până acum.
Vă pot spune foarte clar că asta există, deci sunt foarte mulți oameni care, din păcate, fac în instituțiile de control, jocul, mai degrabă, al oamenilor politici de la nivel local”. Ne mutăm la o altă gură de deversare şi una dintre angajatele Gărzii de mediu încearcă să ne lămurească.
Reporter: Eu tot întreb de ce Dâmboviţa este neagră?
Garda de mediu: Și Marea neagră este neagră tot din cauza faptului..din cauza algelor şi a ceea ce este pe fund nu este curată cum este Mediterana...
Două lebede zac moarte chiar lângă apa care iese din staţia de epurare. Doamna de la Gardă intervine. ”2 lebede moarte? Nu, este zăpada”.
Se ajunge la concluzia că sunt lebede. Moarte. Doamnele se uită bine, de pe mal, atente să nu se murdărească pe cizme şi încep să se întrebe pe cine să sune.
Domnul Viorel recoltează probe cu găleata şi întreaga adunare se mută în staţia de epurare pentru un control la care presa nu are acces.
Câteva zile mai târziu a venit rezultatul: Nu s-a găsit nimic în neregulă.
Dar Garda de mediu şi-a adus aminte că la un control din decembrie anul trecut trebuia să dea o amendă de 80 de mii de lei. A aplicat-o acum. Apele Române ne-au transmis în 2025 că au aplicat sacțiuni în valoare de 2 milioane 2 sute de mii de lei staţie de la Glina.
La Olteniţa şi Budeşti controlul s-a lăsat cu amenzi maxime, bani pe care nu angajaţii care nu îşi fac treaba îi plătesc. Îi plătesc cetăţenii. Încă nu e clar dacă Ecoaqua va primi cele peste 400 de milioane de euro pentru a rezolva problemele din zonă.
România are la dispoziţie peste 8 miliarde de euro pentru a-şi pune canalizare şi pentru a da oamenilor apă bună de băut.
Din păcate, în multe locuri, autorităţile locale nu sunt în stare să ia aceşti bani şi mulţi români vor rămâne în continuare cu buda în fundul curţii şi vor consuma apă murdară iar România va plăti scump pentru această situaţie instituţiilor europene, amenzi din banii noştri, ai tuturor.
