O industrie în care întrebarea nu mai este doar "cine, unde sapă?", cât mai ales "cine permite să se sape?".
Șeful de la SGA Gorj e în funcție din 2022, din vremea fostului director ABA Jiu cercetat, care este membru PSD ca și el, dar la Dolj. Claudiu Vijulan declară ferm că legea trebuie respectată, mai ales cu noua conducere de la inspecția regională.
Claudiu Vijulan, director SGA Gorj: „Presiune nu a fost din punctul de vedere poltiic, a fost altfel... Vreți să vă spun adevărul…”
Ne arată o listă cu firmele cu balastiere în județ, iar dialogul ajunge șoaptă, când pune pixul pe una dintre respectivele societăți comerciale.
Despre această societate actualul șef de la inspecție spune că a făcut cel mai mare dezastru pe râul Jiu, când a făcut chipurile decolmatare vreme de aproape 10 ani în același loc, sub ochii tuturor autorităților. Le-a făcut plângere penală reprezentanților firmei, pentru că ar fi săpat mai adânc și mai extins decât aveau voie și nici măcar nu au regularizat râul Jiu, adică scopul pentru care li s-au permis excavările în albie.
Ionică Ștefan, șef inspecție ABA Jiu: „Au săpat și sub talveg… Au exploatat și din maluri”.
Corespondent PRO TV: Ați săpat în afara râului?
Mihai Lilă, patron balastieră: Nu ,nu, nu am consumat peste 1 metru cub față de autorizația pe care am avut-o.
Patronul balastierei este asociat și într-o societate comercială din domeniul energiei verzi. Această a doua firmă apare în declarația de interese a parlamentarului Mihai Weber, care este deputat și președintele PSD Gorj. Așadar, cel cu balastiera este partener de afaceri cu șeful social-democraților din județ.
Mihai Weber este președintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților și a fost vicepreședintele comisiei SIE.
Pe linie politică, deputatul îi este șef directorului de la SGA Gorj, care ne dă asigurări că pe râurile din județ nu se va mai săpa haotic și abuziv.
Daniel Naicu, director ABA Jiu: „Noi, în 2025, am făcut la nivel ABA Jiu 15 plângeri penale”.
În satul Hobița, comuna Peștișani, locul baștină al marelui Brâncuși se lucrează intens la amenajarea unei exploatări de agregate pe o suprafață uriașă, zeci de hectare dintre șosea și râu. Firma cu proiectul are obligația prin avize ca dacă dă de apă, să nu sape mai adânc de 3,5 metri sub respectivul nivel. E o măsură de protejare a sursei de apă din subteran, pentru a nu văduvi comunitatea. Am văzut că cei cu lucrarea au executat un șanț și au montat o conductă, care duc către râu.
Inspectorii de la Ape au mers în control și au dat amendă 40.000 de lei, constatând că șanțul și conducta sunt un tertip prin care apa care iese la săpături să se scurgă și, implicit, să nu mai apară limitarea la 3,5 metri.
Și firma cu exploatarea și o stație de sortare din vecinătate, unde ajunge agregatele sunt deținute de un om de afaceri din Gorj, a cărei soție este partener de afaceri cu soția deputatului Mihai Weber.
Mihai Weber, deputat: „Celaltă societate care funcționează, este și soția, nu a fost niciun fel de influență, dacă ar fi vreo probă, nu am intervenit sub nicio formă”.
După ce procurorii DNA au intrat pe fir, situația din teren pare să se fi schimbat mai ales în ultimul an. Odată cu intensificarea controalelor, activitatea balastierelor din Gorj a intrat într-o etapă de verificări mult mai stricte, iar ceea ce ani la rând a funcționat aproape fără sancțiuni a devenit brusc o zonă de interes major pentru autorități.
"Oamenii răi de la Ape"
Pentru proprietarii de balastiere, schimbarea a fost resimțită brusc. Exploatările sunt verificate în detaliu, documentele sunt analizate atent, iar activitatea din teren este comparată cu autorizațiile existente. Practic, fiecare etapă a exploatării agregatelor minerale este "luată la puricat", iar multe dintre practicile tolerate în trecut sunt acum sancționate.
Aici, pe malul Dunării, lângă Calafat, inspectorii descoperă un alt posibil furt – oamenii unei balastiere de pe granița României scot agregate de pe fundul fluviului, cu o draglină. Imaginile din dronă sunt grăitoare, draglina pompează masiv, iar mormanele ude din stație dovedesc că are loc o excavare, deși firma funcționază illegal, nu a mai obținut avize pentru exploatare, spun inspectorii.
Prinși în flagrant, oamenii de la balastieră opresc rapid utilajul plutitor. Balastiera aparține unor frați arabi, oameni de afaceri potenți, cu multe firme prospere la Craiova. Inițial suntem primiți la discuții, alături de inspectori, ulterior suntem dați afară, când cei de la control descoperă și că evacuarea apelor în Dunăre se face neconform, cu poluare. Inspectorii primesc expilicații și pentru activitatea draglinei - se făceau niște banale… probe la instalație.
Ionică Ștefan: „Știam dinainte ca asta o să spună, era de așteptat, am sistat activitatea, dacă vor continua le facem plângere penală”.
În aceste condiții, cei doi inspectori au devenit, în percepția multor operatori economici din domeniu, "oamenii răi de la Ape" (Apele Române - n.r.).
Aici teoretic se face decolmatare, autorizată, pe curs de apă, în comuna Drăguțești. Un ochi neavizat n-ar vedea că modul în care se lucrează încalcă flagrant procedura asumată în avize de firma care a câștigat perimetrul.
Ionică Ștefan: „Se sapă sub talveg, e furt de agregate…”
E chemat patronul firmei, care are stație de sortare la drum, în vecinătate.
Utilajul se retrage la mal, patronul pleacă la stația de sortare după acte, iar inspectorii vor să verifice și un alt loc din apropiere, tot pe malul apei, unde firma avea un depozit de agregate. Doar că acum drumul e blocat de pământ.
Omul cu boldoexcavatorul refuză să creeze acces pe drumul agricol, pentru că așa i-a spus patronul.
Când inspectorii ajung la zona respectivă prin arătură, descoperă un furt mare de agregate, dovada fiind o groapă de proporții, în zona de protecție a râului.
Patronul care semnează procesul verbal apare și în rechizitoriul procurorilor DNA, care îl vizează pe Iulian Stanca, fost șef la inspecție. Omul cu balastiera ar fi fost filmat în timp ce i-a dat un plic cu bani, acum 2 ani, celui care îi trimitea inspectorii în control. Pentru predare, procurorii au consemnat că s-au întâlnit în parcarea unui supermarket din oraș.
Există și cazuri când cei cu balastiere fac plângeri penale inspectorilor de la ape.
George Șchiopu este printre cei care se plâng de modul în care inspectorul șef Ionică Ștefan face control, considerând că acționează abuziv. Activitatea balastierei lui este vizată de două cercetări penale. În primul caz este vorba de suspiciune de evaziune fiscală, prilej cu care procurorii au făcut percheziții matinale la locuința și afacerea sa, luna trecută. La mijloc ar fi vorba de 39 de facturi, care ar arăta că au avut loc 390 de transporturi, cu peste 6.000 de metri cubi de materiale care ar fi plecat din gestiunea lui, în cea a unei firme de la Filiași, Dolj.
A doua problemă penală nu ține de fisc și evaziune, ci de activitatea de pe un curs de apă. Firma OPTIMUS, deținută de George Șchiopu, a primit în urmă cu doi ani un perimetru pe râul Șușița, la confluența cu Jiul. Aici a câștigat prin licitație, dreptul de a exploata legal 32.000 de metric ubi de aggregate, din albia râului, în numele unei decolmatări. Într-un moment de sinceritate, omul cu afacerea declară că oriunde în țară, astfel de lucrări pun pe primul plan scoaterea de materiale valoroase din râu, altfel nu s-ar băga nimeni în contract cu Apele Române.
Lucrarea a fost propusă de SGA Gorj, în baza unui proiect de necesitate, apoi aprobată de ABA Jiu. George Șchiopu a excavat un an, apoi a anunțat că dorește rezilierea contractului, înainte de expirare, motivând că a scos doar 15.000 de metri cubi, din 32.000. Dar când la fața locului a venit inspecția, Ionică Ștefan a aplicat și amendă și dosar penal, pentru furt de agregate. La măsurători a rezultat că ar fi extras în realitate 38.000, cu 6.000 mai mult decât avea permis.
Cel acuzat de furt declară că pe Șușița a fost o viitură și a făcut modificări în albie și nu utilajele lui.
Într-un soi de autodenunț, acum George Șchiopu declară că lucrurile au fost aranjate ca el să primească acest perimetru, la confluența a două râuri, invocând că el trebuia să primească în altă zonă, dar a intervenit un alt proprietar de balastieră, mai influent.
George Șchiopu, patron balastieră: „Eu am vrut în alt loc dar am primit aici, acolo a venit unul mai smecher…”
George Șchiopu se declară o victimă a celor care au mai nou pâine și cuțitul la Apele Române, invocă și că măsurătorile din care a rezultat prejudiciul au fost făcute cu un aparat personal al unui inspector de la Ape.
Daniel Naicu, director ABA Jiu: Mi-a zis dl. Șchiopu să pun batista pe țambal.
Corespondent PRO TV: Ce înseamnă asta??
Daniel Naicu: Să nu i se calculeze acel prejudiciu, eu nu fac așa ceva...
De jucat, George Șchiopu apare în aceste filmări, alături de Robert Șerban, fostul director ABA Jiu, cercetat de DNA, la o petrecere organizată de Apele Române, instituția care aprobă lucrările și controalele.
Cum s-a ajuns ca un patron de balstieră și un director de la Ape, să se prindă în horă, la propriu? George Șchiopu este însurat cu Cristina Șchiopu, care este ingineră la Avize, la SGA Gorj. În trecut ea a lucrat și la Dolj, la inspecție și așa s-ar fi cunoscut, afirmă soțul ei.
George Șchiopu, patron balastieră: Lucrează la Apele Române.
Corespondent PRO TV: Vă dă autorizații? A, contact că soția lucrează la Apele Române?
George Șchiopu: Deloc, noi ne-am cunoscut…
Cristina Șchiopu, angajat SGA Gorj: În ce sens să-l ajut? Cum să îmi ajut soțul dacă toate actele se iau de la ABA Jiu la Craiova?
În urmă cu o săptămână, Ministerul Mediului a anunțat că este funcțional site-ul INSPECTORUL BALASTIERELOR, o formă incipientă de radar al balastierelor.
Deocamdată este o bază de date online, prin care oricine poate vedea, pe harta Google, dacă o stație de sortare sau un perimetru de exploatare sunt legale, ori dacă funcționează fără documente și în afara suprafețelor aprobate.
Pentru unii, este începutul unei curățenii necesare. Pentru alții, este începutul sfârșitului pentru o industrie care a funcționat prea mult timp după obiceiuri și practici neoficiale. Rămâne de văzut cât timp vor fi făcute sistematic aceste controale și dacă vor reuși să schimbe cu adevărat regulile jocului într-un domeniu presat și acaparat de o veritabilă "caracatiță" de interese.
Cum a ajuns abia acum sectorul balastierelor sub presiune. Culisele acestui domeniu acaparat de o veritabilă „caracatiță” de interese
