În acte, există controale. În realitate, de multe ori, ele vin prea târziu sau deloc.
Bazinul râului Siret e plin de iazuri piscicole, amenajate pe terenuri agricole de lângă albia râului. Unele sunt uriașe, au dimensiunea unor lacuri. Ecologul Ion Holban susține că astfel de locuri sunt dovada goanei după agregate și niciunul nu a devenit zonă de agrement.
Ion Holban, ecolog la Agent Green: „E un crater fără viață, e un loc mort, nu e nici vegetaţie, nici peşti nu sunt, ar fi aici cormoranii, dacă sunt peşti”
În 2026, Ministerul Mediului recunoaște oficial amploarea fenomenului: din 1.200 de proiecte de iazuri piscicole, peste o mie sunt, de fapt, exploatări mascate. Metoda este simplă. Se depune un proiect pentru piscicultură, care presupune săpături. Pentru fiecare metru cub extras se plătește o redevență de aproximativ 60 de cenți. Dacă este afectată pânza freatică, se plătesc taxe suplimentar, către „Apele Române”. Pentru autorizare, solicitanții prezintă un proiect, și pe hârtie, totul pare în regulă: pontoane, vegetație, facilități turistice. În realitate, scopul este altul – scoaterea agregatelor. Legea spune că iazul trebuie finalizat în 5 ani. Dar abia dacă nu este dus la capăt apare problema, iar atunci terenul ar trebui readus la starea inițială – lucru care, de cele mai multe ori, nu se întâmplă.
Legea e șchioapă
În bazinul Siretului sunt zeci de astfel de proiecte. Directorul regional de la „Apele Române” recunoaște că legea nu permite sancționarea celor care nu finalizează lucrările, chiar dacă scopul real a fost exploatarea.
Relu Adam, director ABA Siret: „Nu există normativ tehnic, nu sunt norme caresă explice cum se readuce la starea iniţială…”
Despre balastiere se mai spune că sunt minele de aur ale politicii. Direct sau prin interpuși, diverși aleși locali sau parlamentari, dar și alți politicieni cu funcții în instituțiile de stat au de-a face cu lumea exploatării de agregate. La nivelul fiecărui județ e o simbioză clară, politico-economică și toți marii jucători din piața balastierelor au conexiuni în mediul politic. Legături politice găsim și în rândul celor care conduc Apele Române la nivel regional și de județ.
Studiu de caz- Administrația Bazinală Jiu, cu sediul la Craiova și competențe în patru județe – Dolj, Gorj, Mehedinți și Hunedoara. Șeful de la ABA Jiu e în funcție de 2 ani, și e fost consilier județean de la PSD, în timp ce subalternul său, de la serviciul de gospodărire a apelor Gorj, este și în prezent consilier local, la același partid. Nu sunt funcționari publici și afirmă că nu e nicio incompatibilitate.
Daniel Naicu, director ABA Jiu: „Nu văd unde este problema, că sunt multe structuri ale statului, dar noi nu suntem funcţionari publici. Nu mai sunt consilier județean.”
Subalternul de la SGA Gorj e în funcție din 2022 și ține să se jure, de două ori pe icoană, la birou, când îl întrebăm despre amestecul politicului în activitatea de la ape.
Claudiu Vijulan, director SGA Gorj: „Ce vreau să zic... despre funcţia de consilier local...”
„Mafia balastierelor”, protejată din interior
În Gorj, sectorul balastierelor a devenit, de ani buni, sinonim cu suspiciunile de corupție, protecție instituțională și influență politică.
Exploatarea agregatelor minerale – nisip și pietriș, indispensabile pentru construcții și lucrări de infrastructură – a generat afaceri de milioane de euro, dar și acuzații privind existența unei adevărate „mafii a balastierelor", protejată din interiorul instituțiilor care ar fi trebuit să o controleze.
Cel care face afirmația, în biroul directorului regional, este Ionică Ștefan, actualul șef al inspecției, la ABA Jiu, de la Craiova. Înainte a fost inspector și știe cum au decurs mulți ani controalele.
Ionică Ștefan, şef serviciu inspecţie ABA Jiu: „Totul pleacă şi de la noi, erau zero amenzi, se mergea doar aşa, de faţadă…”
Cazul de la Administrația Bazinală de Apă Jiu este emblematic. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe fostul director al instituției, Răzvan Nicolae Șerban, precum și pe fostul șef al Serviciului Inspecție, Iulian Stanca, într-un dosar care vizează abuz în serviciu, luare de mită și divulgarea unor informații nepublice.
Potrivit rechizitoriului, controalele ar fi fost adesea formale, uneori realizate doar „pe hârtie", iar firmele cu probleme nu ar fi fost sancționate. Mai mult, oamenii cu balastiere ar fi fost anunţaţi din timp că urmează verificări, ceea ce le permitea să își pregătească situația înainte de venirea inspectorilor. În ordonanța procurorilor apar mesaje pe whatsapp, interceptări telefonice dar şi filaje şi filmări de întâlniri şi discuţii cu diverşi patroni de balastiere.
Ionică Ștefan, şef serviciu inspecţie ABA Jiu: „Toată lumea ştia cum se fac controalele, s-a spart buba...”
Actualul șef al inspecției din cadrul ABA Jiu povestește un episod din 2023 - pe când era doar inspector, a fost trimis pe teren să verifice activitatea balastierelor. Dezvăluie că șeful său îl trimisese de la Craiova în Gorj doar la anumite balastiere. Nu s-a rezumat doar la cele indicate și a mers și pentru a depista abateri pe cursul Jiului, în zona Bumbești. Mărturisește că reacția sistemului deranjat nu a întârziat.
Ionică Ștefan, şef serviciu inspecţie ABA Jiu: „S-a sistat activitatea, drept recompensă pentru mine şi colega, muncă de birou, am fost un an mutat la birou”.
Foștii șefi, readuși la serviciu de judecători, deși procesul nu e terminat
Am cerut explicații celor doi foști șefi, puși sub acuzare de DNA. Au proces pe rol, dar au recâștigat în instanță dreptul de a se întoarce la serviciu. Acum ambii lucrează la Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, la departamentul de exploatare.
Reporter: Vă reproşaţi ceva ?
Iulian Stanca, fost șef inspecție ABA Jiu: „Nu”
Reporter: Absolut nimic?
Iulian Stanca: „Absolut nimic”
Ionică Ştefan, şef inspecţie ABA Jiu: „Dl. Stanca m-a tras pe dreapta, şi am mers la dl. Şerban - vezi ce ai făcut...aşa au motivat...”
Ionică Ştefan, şef inspecţie ABA Jiu: „Ei erau mână în mână”
Descrie un incident pe care l-a sesizat la poliție.
Ionică Ştefan, şef inspecţie ABA Jiu: „Am găsit pe capota mașinii o pisică moartă și la ștergătoare aveam poze, colega mea a fost agresată”
Iulian Stanca, fost șef inspecție ABA Jiu: „Înainte de 2024 erau zero amenzi pe balastiere. Înseamnă că se făcea treaba, toţi erau corecţi.”
Ionică Ştefan, şef inspecţie ABA Jiu: „Cei de la poliţie şi Garda de Mediu nici măcar nu ne mai chemau la controale pentru ca noi, Apele, anunţam, controalele erau anunţate...”
În acest climat, mulți proprietari de balastiere s-ar fi obișnuit cu ideea că verificările sunt simple formalități administrative, fără consecințe reale.
