Statul își păstrează însă lipsa de reacție în fața acestui fenomen. Mari firme din domeniul medical se bat pentru a pune mâna pe fonduri și reclamă că unele caiete de sarcini copiază specificații din broșurile unor producători de aparatură medicală.
Uneori, astfel de practici sunt amendate de Parchetul European, care a trimis în judecată reprezentanții a două firme românești. Ancheta procurorilor europeni a pornit de la o investigație prezentată de noi, la ”România, te iubesc!”.
Ministerul Sănătății anunța, în mai 2024, că 116 spitale din țară vor primi aparatură de laborator, că unele unități vor fi reorganizate și că sălile de operație vor fi modernizate pentru reducerea infecțiilor. Pentru aceste investiții erau alocate 1,6 miliarde de lei.
Mergem la Călărași. Consiliul Județean a atras, pentru spital, fonduri PNRR de 6,75 milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale și digitalizare, precum și încă 10 milioane de euro pentru renovarea corpurilor F, G și H. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, proiectul apare realizat în proporție de 9%, în condițiile în care lucrările trebuie recepționate până la 31 august.
În spitalul județean, chiar în zona de primiri urgențe, ne întâmpină un robot care spală podeaua de zor. În total, 12 astfel de aparate ar trebui să ferească pacienții de infecții. Unii au și lămpi UV care acționeaza când nu există personal și pacienți în zonă.
Bogdan Mihai, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași: ”Dacă te pui în fața lui, se oprește”.
Conducerea spitalului și vicepreședintele Consiliului Județean ne conduc spre secția de ortopedie, renovată alături de cea de terapie intensivă cu fonduri europene, printr-un program pentru fluide medicale în valoare de peste 8 milioane de lei.
Contractul de execuție a fost încheiat în 2024 și prevedea modernizarea secțiilor ATI, terapie intermediară, ortopedie și boli infecțioase, astfel încât acestea să beneficieze de infrastructură modernă pentru fluide medicale și de tehnologii noi de protecție la foc, pentru a preveni riscul unor incendii sau explozii cauzate de funcționarea necorespunzătoare a instalațiilor.
Problemă de viață și de moarte
În documentația tehnică a proiectului finanțat prin fonduri europene, secția de ortopedie este tratată ca spațiu cu funcțiuni apropiate terapiei intensive, cu instalații de fluide medicale, ventilație controlată și sisteme de siguranță pentru incendiu și oxigen.
Caietul de sarcini prevede uși glisante pentru aceste spații, necesare pentru funcționarea instalațiilor și pentru menținerea condițiilor de siguranță.
Pe hârtie, proiectul european vorbește despre siguranță, instalații moderne și protecția pacienților în situații critice. În realitate, într-o secție unde ar trebui să funcționeze ca o zonă de terapie intermediară, un pacient nu poate fi scos cu patul pe hol. În caz de incendiu, asta nu mai e o problemă tehnică. E o problemă de viață și de moarte
Proiectul finanțat din fonduri europene tratează secția de ortopedie ca spațiu medical cu cerințe ridicate de siguranță: instalații de oxigen, ventilație controlată și sisteme de detecție și prevenire a incendiilor. În astfel de zone, unde pacienții sunt imobilizați sau depind de echipamente, evacuarea nu se face individual, ci asistat, de regulă cu patul in care sunt internati.
După incendiul de la Spitalul Județean Neamț, regulile și practicile din spitale au fost înăsprite, tocmai pentru a asigura că pacienții nedeplasabili pot fi evacuați rapid și în siguranță, inclusiv din secții unde există instalații de oxigen.
La Neamț, intervenția a fost îngreunată de condițiile din spațiu și de dificultatea de a evacua pacienții conectați la aparate, ceea ce a dus la moartea a 10 bolnavi.
În saloane, vedem câte o tabletă la unul dintre paturile pacienților. Conform caietului de sarcini, ar trebui să fie pentru fiecare internat, dar proiectul e încă în derulare.
Oficial, la MIPE e raportat stadiu de implementare 0%, dar conducerea dă asigurări că va fi gata în cele cinci luni rămase până la închiderea PNRR.
Tot în secția de ortopedie ni se prezintă un izolator amenajat prin proiectul de combatere a infecțiilor nosocomiale.
Licitatia pentru atribuirea celor 5 loturi cu aparate destinate prevenirii și combaterii infecțiilor nosocomiale a stârnit pasiuni în rândul companiilor din domeniu.
Medist SRL, unde acționar este fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, proaspăt eliberat din închisoare unde a stat un an și câteva luni pentru că ar fi luat o mită de milioane de euro pentru derularea unor contracte în domeniul feroviar.
Caiet de sarcini întocmit special pentru o singură firmă
Firma fondată de acesta, unde acționari sunt acum fiul și fosta soție, a contestat licitațiile pentru trei loturi la CNSC, reclamând că caietele de sarcini au fost scrise cu dedicație pentru o anumită firma. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor le-a dat dreptate, iar licitația s-a reluat.
Consultantul care a scris caietul de sarcini este Romactiv Business Consulting, firma cu cele mai multe contracte încheiate cu autorități publice la nivel național. Odată cu lansarea PNRR, cifra de afaceri a companiei s-a dublat într-un an.
Medist, alături de Novointermed, susțin în plângere că în caietul de sarcini au fost copiate specificațiile tehnice din broșura unui aparat adus în țară de o singură firmă.
Bogdan Mihai, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași: ”M-am uitat pe licitațiile din SEAP și am văzut că 3 loturi au fost contestate de un agent economic care nu s-a putut înscrie la licitație din cauza condițiilor restrictive impuse de caietul de sarcini”.
În caietul de sarcini apare cerința pentru "16 lame a câte 48 de spoturi și minimum 700 de identificări", o combinație care corespunde exact unui anumit aparat, distribuit de o singură firmă în România. În plângere se arată și că cerințe precum procesarea continuă a lamelor sau prioritizarea probelor urgente sunt preluate din broșura echipamentului.
La fel, solicitarea ca "codurile de bare să fie scanate automat în interiorul analizorului" descrie o funcție specifică aceluiași model. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dat dreptate firmelor care au contestat procedura și a decis reluarea licitației pentru trei loturi.
După reluare, 5 loturi au fost câștigate de firmele familiei Bădica, cu care unul dintre contestatari, Medist, participa în asociere la licitații. Unul dintre membri acestei familii a fost parte a unui dosar intrumentat de DNA în 2013 prin care era acuzat alături de președintele Consiliului Județean Buzău de complicitate la abuz în serviciu. Despre asta am vorbit și noi la ”România, te iubesc”, în urmă cu 10 ani.
Povestea e simplă. Președintele consiliului județean de la acea vreme, Victor Mocanu, voia să câștige încă un mandat, așa că în clădirea nouă a maternității a adus aparate nchiriate la suprapreț de la firma lui Bădica.
Dupa ce Mocanu a pierdut alegerile, Badica i-a luat aparatura siș a plecat. Patru ani clădirea a stat goală. Ambii au fost condamnați la închisoare cu suspendare. Firmele lui Bădica alimentează cu aparatură Spitalul Județean Buzău. Și aici Medist a contestat, dar plângerea a fost respinsă.
Kovesi: ”România, te iubesc” a avut câteva reportaje bune din care ne-am sesizat”
Am cerut puncte de vedere tuturor firmelor implicate, dar am primit răspuns doar de la Romaciv care a invocat clauze de confidențialitate în relația cu autoritățile și au refuzat să ne acorde un interviu.
Pentru fiecare caiet de sarcini, consultantul a încasat 150.000 de lei. Am comparat mai multe documente pe baza cărora se atribuie licitațiile și am avut senzația că parcurg același text, rescris de mai multe ori cu alt antet.
Fraze întregi se repetă, cu aceleași formulări rigide, precum "Nu se admite prezentarea pe post de propunere tehnică" sau construcții fără acord, de tipul "documente care confirmă că dispune", pe care le-am regăsit în toate caietele de sarcini analizate.
În unele cazuri, diferențele se reduc la detalii grafice, în timp ce conținutul rămâne identic, inclusiv greșelile sunt copiate fidel, ceea ce sugerează că documentele nu au fost scrise pentru realități locale distincte, ci preluate dintr-o matrice comună și ajustate pentru fiecare autoritate.
Medist ne-a transmis în scris că nu pot comenta conduita autorităților organizatoare de licitații sau a instituțiilor care soluționeaza contestații. Domeniul e unul atent verificat de procurori. Un dosar a pornit chiar de la o investigație făcută de Paul Angelescu la ”România, te iubesc” despre achizițiile de aparatură medicală.
Laura Codruța Kovesi, prim procuror european: ”Da, cred că a mai fost și un alt dosar cu ceva echipamente medicale, dacă am înțeles bine. Da, achiziții post-covid. Da, ”România, te iubesc” a avut câteva reportaje foarte bune, în baza cărora noi ne-am sesizat din oficiu, de altfel ne-am sesizat și din alte investigații jurnalistice în România. Dosarul este în lucru, nu prea pot să vă dau foarte multe elemente în acest moment, se lucrează constant, s-au făcut ridicări de documente, s-au făcut audieri de martori și alte măsuri investigative”.
EPPO a comunicat joi că opt persoane sunt inculpate pentru o fraudă de 9 milioane de euro în achiziția de echipamente medicale în timpul pandemiei. În 2020 și 2021, a fost constituită o rețea infracțională care a manipulat achizițiile publice de măști, dezinfectanți și alte materiale medicale pentru spitale, școli și alte instituții locale, în scopul favorizării unor furnizori prestabiliți, considerați parte a schemei, iar 29 de proiecte au fost atribuite companiilor din grup, care au folosit două firme de consultanță, și ele inculpate, pentru a redacta aplicațiile și a elimina concurența.
Toată aparatura, în valoare de 150 de milioane de euro, vândută spitalelor din România e inutilă dacă nu e pusă în slujba bolnavilor. La Vălenii de Munte, un mic spital orășenesc, fondurile din PNRR au schimbat radical condițiile din spitale. Găsim aici un ambulatoriu cu CT și RMN și aparatură care ține la distanță infecțiile.
Dincolo de cifre, rapoarte și declarații, problema infecțiilor nosocomiale rămâne un test al felului în care funcționează sistemul sanitar. Lipsa unor raportări corecte, achizițiile discutabile, echipamentele cumpărate la prețuri umflate sau fără utilitate reală și, uneori, interesele care deturnează bani publici arată că vorbim despre un sistem sanitar vulnerabil. Iar consecințele se traduc în pacienți care intră pentru tratament și ajung să lupte pentru supraviețuire.
