Legumele, fructele, lactatele, leguminoasele sau anumite băuturi pot favoriza acumularea de gaze și disconfortul abdominal, mai ales în cazul persoanelor sensibile.
De ce unele alimente provoacă balonare
Balonarea apare, de obicei, atunci când în intestin se acumulează gaze sau când digestia anumitor alimente este mai dificilă. Uneori simți doar o presiune în abdomen, alteori burta se umflă vizibil. Mâncarea are un rol important, pentru că unele alimente ajung să fermenteze în intestin și produc mai multe gaze.
Printre acestea se află alimentele care conțin anumiți carbohidrați fermentabili, cunoscuți sub numele de FODMAP. Ei nu sunt absorbiți complet în intestinul subțire și ajung în colon, unde sunt fermentați de bacterii. În urma acestui proces apar gaze, crampe și senzația de abdomen umflat. Astfel de carbohidrați se găsesc, de exemplu, în leguminoase, ceapă, usturoi, grâu, unele fructe și produse lactate.
Un exemplu cunoscut este lactoza din lapte. Persoanele care nu produc suficientă lactază, enzima care ajută la digestia lactozei, pot avea balonare, gaze sau diaree după ce consumă anumite lactate. Totuși, reacțiile diferă mult de la o persoană la alta și depind inclusiv de cantitatea consumată. Și fibrele pot provoca gaze, mai ales dacă sunt introduse brusc în alimentație. Fasolea, lintea, năutul, cerealele integrale, fructele și legumele sunt sănătoase, dar, dacă nu erai obișnuit să le consumi des, pot da temporar balonare.
Contează și felul în care mâncăm. Mesele foarte mari, mâncatul pe fugă, guma de mestecat, băutul cu paiul și băuturile carbogazoase pot face să înghițim mai mult aer și pot accentua disconfortul. La fel, mesele foarte grase pot da senzația de stomac greu și prea plin. Nu există însă un aliment care să baloneze pe toată lumea. Unii pot mânca fasole sau broccoli fără nicio problemă, iar alții pot avea simptome chiar după o cantitate mică. De aceea, este mai util să observi ce alimente îți provoacă ție disconfort decât să elimini din start grupe întregi de alimente.
Cele mai cunoscute alimente care balonează
Printre alimentele cel mai des asociate cu balonarea se află fasolea, lintea și năutul. Acestea conțin carbohidrați care fermentează în intestin și pot duce la gaze și senzația de abdomen umflat. Și varza, conopida, broccoli și varza de Bruxelles pot provoca balonare la persoanele mai sensibile. De cele mai multe ori, contează și porția: o cantitate mică poate fi bine tolerată, în timp ce una mare poate crea disconfort.
Ceapa, usturoiul și prazul sunt alte alimente care pot balona. Ele conțin fructani, carbohidrați care pot fermenta în intestin. Fructanii se găsesc și în grâu, secară și orz, motiv pentru care unele persoane se simt balonate după ce mănâncă pâine sau paste. În aceste cazuri, problema nu este neapărat glutenul.
Laptele, înghețata și alte produse cu lactoză pot provoca gaze și balonare mai ales persoanelor cu intoleranță la lactoză. Unele persoane tolerează însă fără probleme cantități mici sau anumite produse lactate. Dintre fructe, merele, perele, cireșele, mango, prunele, piersicile și pepenele verde pot provoca balonare la unele persoane, din cauza fructozei sau a unor îndulcitori naturali precum sorbitolul.
Și produsele „fără zahăr” pot crea probleme. Guma de mestecat, bomboanele sau alte produse care conțin sorbitol, xilitol, manitol ori alți îndulcitori asemănători pot duce la gaze și chiar la diaree atunci când sunt consumate în cantități mai mari. Băuturile carbogazoase pot accentua rapid balonarea, pentru că aduc direct gaz în tubul digestiv. Iar alimentele foarte grase, prăjelile, fast-foodul și produsele de patiserie pot da senzația de prea-plin și pot agrava simptomele la persoanele sensibile.
Cel mai util este să urmărești ce ai mâncat și după ce alimente apare disconfortul. Dacă balonarea revine des, este persistentă sau apare împreună cu dureri puternice, scădere în greutate, vărsături ori sânge în scaun, este nevoie de un consult medical.
Legumele care pot provoca disconfort abdominal
Unele legume pot provoca balonare, gaze sau crampe pentru că au în compoziție carbohidrați care nu sunt absorbiți complet în intestinul subțire. Aceștia ajung mai departe în colon, unde sunt fermentați de bacterii, iar în urma acestui proces se formează gaze. Reacția diferă însă mult de la o persoană la alta, iar cei care au sindrom de intestin iritabil pot fi mai sensibili.
Printre legumele care dau cel mai des astfel de probleme se află ceapa, usturoiul și prazul. Acestea conțin fructani, adică un tip de carbohidrați fermentabili. Uneori, chiar și pudra de ceapă sau de usturoi din sosuri, supe ori mâncăruri gata preparate poate provoca disconfort persoanelor mai sensibile. Și conopida, varza de Bruxelles, broccoli și varza pot duce la mai multe gaze sau la senzația de abdomen umflat. Asta nu înseamnă că trebuie eliminate automat din alimentație. De multe ori, contează porția, iar o cantitate mai mică poate fi tolerată fără probleme.
Fasolea, lintea, năutul și mazărea sunt și ele cunoscute pentru faptul că pot produce gaze. Conțin carbohidrați care ajung să fermenteze în intestin, de aici și senzația de balonare care apare uneori după o masă cu leguminoase. Totuși, sunt alimente bogate în fibre și nutrienți, așa că nu trebuie scoase din meniu dacă sunt bine tolerate.
Mai pot provoca disconfort, în funcție de persoană, și ciupercile, sparanghelul, anghinarea, sfecla, porumbul dulce sau cartoful dulce. În schimb, legume precum morcovii, dovleceii, castraveții, vinetele, cartofii, roșiile, spanacul, ardeii sau salata sunt, de obicei, mai ușor de tolerat. Cel mai bine este să observi ce legume îți provoacă probleme și în ce cantitate. Nu are rost să renunți la o listă întreagă de alimente doar pentru că sunt cunoscute drept „alimente care balonează”. Uneori, o porție mai mică sau o altă combinație de alimente poate face diferența.
Fructele care pot accentua balonarea
Și unele fructe pot accentua balonarea, mai ales la persoanele care sunt mai sensibile la fructoză sau la anumiți îndulcitori naturali, precum sorbitolul. Dacă acești carbohidrați nu sunt absorbiți complet, ajung în colon și sunt fermentați, iar de aici pot apărea gaze, crampe și senzația de abdomen umflat. Printre fructele care provoacă mai des astfel de probleme se numără merele și perele. Și mango, cireșele și pepenele verde pot fi mai greu de tolerat de unele persoane, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari.
Pe aceeași listă se află și caisele, piersicile, nectarinele și prunele. Aceste fructe conțin polioli, printre care sorbitolul, care nu sunt absorbiți complet de toată lumea și pot ajunge să fermenteze în intestin. O atenție mai mare merită fructele uscate, precum stafidele, prunele uscate, curmalele sau caisele uscate. Pentru că apa a fost eliminată din ele, zaharurile sunt mai concentrate, iar o porție mică poate conține mai mult decât pare. Din acest motiv, unele persoane observă că se balonează mai repede după fructe uscate decât după cele proaspete.
Contează foarte mult și cantitatea. Chiar dacă un fruct este bine tolerat în mod normal, mai multe porții mâncate odată pot provoca disconfort. De aceea, este mai bine ca fructele să fie împărțite pe parcursul zilei. Printre variantele care sunt, în general, mai ușor de tolerat se află afinele, căpșunile, zmeura, kiwi, portocalele, mandarinele, strugurii, ananasul, papaya și anumite tipuri de pepene galben, dacă sunt consumate în porții potrivite.
Lactatele pot provoca balonare?
Lactatele pot provoca balonare, dar nu la toată lumea. De obicei, problema apare la persoanele care digeră mai greu lactoza, adică zahărul natural din lapte. Ca să poată fi descompusă, organismul are nevoie de lactază. Când această enzimă este în cantitate prea mică, lactoza nu se digeră bine și ajunge mai departe în intestin, unde începe să fermenteze. Așa apar balonarea, gazele, crampele și, uneori, diareea.
Important de înțeles este că reacția diferă mult de la om la om. Unii se simt rău după un pahar de lapte, dar nu au nicio problemă cu iaurtul sau cu anumite brânzeturi. Alții tolerează cantități mici, dar se balonează dacă exagerează. Așadar, nu toate lactatele au același efect și nu toți oamenii reacționează la fel.
Contează și ce fel de lactat consumi. Laptele are, în general, mai multă lactoză, în timp ce unele brânzeturi maturate au mult mai puțină. De aceea, e foarte posibil ca cineva să nu suporte bine laptele, dar să mănânce fără probleme brânză sau iaurt. Mai e și o confuzie care apare des: intoleranța la lactoză nu este același lucru cu alergia la lapte. Intoleranța ține de digestie și se manifestă mai ales prin simptome digestive. Alergia este altceva și implică reacția sistemului imunitar. Tocmai de aceea, dacă te balonezi după lactate, nu înseamnă automat că ai alergie sau că trebuie să scoți complet din alimentație tot ce ține de lapte.
De ce fasolea, năutul și lintea balonează
Fasolea, năutul și lintea balonează pentru că au în ele niște carbohidrați pe care organismul nu îi digeră complet. Aceștia ajung în intestinul gros, unde sunt fermentați de bacterii, iar în timpul acestui proces se formează gaze. De aici apar burta umflată, presiunea, crampele sau flatulența, mai ales după porții mai mari, conform The Guardian.
În același timp, leguminoasele sunt și bogate în fibre. Asta e un lucru bun pentru organism, doar că, dacă nu ești obișnuit să mănânci astfel de alimente și le introduci brusc în cantitate mare, e foarte posibil să apară disconfort. Cu alte cuvinte, nu înseamnă că fasolea sau lintea „fac rău”, ci că intestinul are nevoie de timp să se obișnuiască.
Contează și cum sunt pregătite. La fasole, de exemplu, înmuierea peste noapte și aruncarea apei în care a stat poate ajuta. Apoi se fierbe în apă curată. Pentru multe persoane, metoda asta face fasolea mai ușor de tolerat. Ajută și porțiile mai mici la început. Dacă mănânci rar fasole, năut sau linte, e mai bine să începi cu puțin și să crești treptat cantitatea. Așa, organismul are timp să se adapteze și sunt șanse mai mici să apară balonarea.
Chiar dacă dau gaze, leguminoasele rămân alimente foarte bune. Au fibre, proteine vegetale și țin bine de foame, iar de multe ori, dacă sunt introduse treptat și gătite corect, disconfortul se reduce.
Băuturile care favorizează balonarea
Băuturile carbogazoase sunt printre cele care dau cel mai ușor senzația de balonare, pentru că dioxidul de carbon din bule ajunge și în tubul digestiv. Dacă bei mai mult suc acidulat, poți simți abdomenul mai plin, presiune sau nevoia de a elimina gaze, iar efectul poate fi mai puternic în cazul persoanelor care se balonează ușor. Nici apa minerală carbogazoasă nu face excepție, chiar dacă nu are zahăr și pare o alegere mai ușoară. Tot bulele sunt cele care pot crea disconfort, așa că, dacă observi că te balonezi de fiecare dată după ce o bei, poți încerca pentru o perioadă apa plată și să vezi dacă există vreo diferență.
Mai surprinzător este că și unele băuturi promovate drept bune pentru digestie pot avea efectul opus. Cele care conțin fibre adăugate, prebiotice sau inulină pot produce mai multe gaze, mai ales dacă ai un intestin sensibil, pentru că aceste fibre sunt fermentate de bacteriile intestinale. Iar dacă băutura este și carbogazoasă, se adună atât efectul bulelor, cât și cel al fermentației.
Și sucurile de fructe sau smoothie-urile pot favoriza balonarea atunci când sunt consumate în cantități mari. Într-un singur pahar pot ajunge zaharurile din mai multe fructe, iar dacă organismul nu absoarbe bine fructoza, pot apărea gaze și senzația de abdomen umflat. Smoothie-urile păstrează mai multe fibre decât sucul simplu, însă și aici contează cât de multe fructe sunt puse într-o singură porție.
Alcoolul poate provoca, la rândul lui, senzația de stomac greu sau prea plin, mai ales atunci când este consumat în cantitate mare. Berea poate balona și mai ușor, pentru că pe lângă alcool este și carbogazoasă, astfel că aduce în tubul digestiv și o cantitate suplimentară de gaz.
Până la urmă, nu există o băutură care să baloneze pe toată lumea, iar reacția depinde mult de cantitate și de sensibilitatea fiecăruia. Dacă observi că disconfortul apare mereu după același tip de băutură, este mai important să urmărești când și cât bei decât să renunți dintr-odată la mai multe produse.
Alimente aparent sănătoase care pot balona
Unele alimente pot fi foarte bune pentru organism și, în același timp, să provoace balonare, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari sau dacă nu ești obișnuit cu ele. Se întâmplă des în cazul alimentelor bogate în fibre, pentru că acestea sunt fermentate în intestin, iar dacă aportul crește brusc pot apărea gaze și disconfort.
De exemplu, pâinea integrală, pastele integrale, ovăzul și alte cereale integrale au mai multe fibre decât variantele rafinate, ceea ce este un avantaj din punct de vedere nutritiv. Totuși, dacă treci dintr-odată de la foarte puține fibre la porții mari de cereale integrale, intestinul poate avea nevoie de ceva timp ca să se adapteze, iar până atunci este posibil să apară balonarea.
La fel se poate întâmpla și cu fructele, mai ales dacă sunt consumate mai multe porții odată. Pe lângă fibre, unele au și mai multă fructoză sau alți carbohidrați care pot fermenta, astfel că merele, perele și alte fructe asemănătoare pot da disconfort persoanelor mai sensibile. Asta nu înseamnă că trebuie eliminate, ci mai degrabă că merită urmărită cantitatea care este bine tolerată.
Și ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul sau cicoarea sunt considerate alimente bune pentru bacteriile intestinale, tocmai pentru că au compuși cu efect prebiotic. Numai că aceiași compuși pot fermenta și pot produce gaze, motiv pentru care un aliment „bun pentru intestin” nu este neapărat și ușor de digerat pentru toată lumea.
În aceeași situație intră și fasolea, lintea sau năutul, care au fibre și proteine vegetale, dar pot balona dacă sunt consumate în porții mari sau dacă nu faci parte dintre cei obișnuiți să le mănânce des. În cazul boabelor uscate, înmuierea înainte de fierbere și schimbarea apei pot ajuta, iar porțiile mai mici sunt, de regulă, mai ușor de tolerat. Varza, conopida și varza de Bruxelles pot produce și ele gaze, deși sunt legume hrănitoare și nu există un motiv să fie scoase din alimentație dacă nu provoacă probleme. Uneori este suficient să reduci porția, pentru că o cantitate mică poate fi tolerată bine, în timp ce o farfurie mare poate duce la balonare.
Atenție și la produsele pe care scrie „bogat în fibre”, „gut friendly” sau „cu prebiotice”, pentru că unele batoane, pudre sau băuturi conțin inulină ori fibră de cicoare. Pentru cei care au un intestin mai sensibil, aceste ingrediente pot produce exact simptomele pe care produsul promite să le evite, așa că merită verificată eticheta dacă balonarea apare după astfel de alimente.
Ce să mănânci când ești balonat
Când ești deja balonat, nu există un aliment care să rezolve problema pe loc, însă poți să-ți faci următoarele mese ceva mai ușoare, astfel încât să nu îngreunezi și mai mult digestia. În locul unei mese grase, foarte condimentate sau foarte mari, merg mai bine porțiile moderate și combinațiile simple, cum ar fi orezul sau cartofii alături de pește, carne slabă și legume pe care știi că le tolerezi bine.
Dacă balonarea apare împreună cu constipația, poate ajuta și un aport potrivit de fibre, însă fără excese. Kiwi este una dintre variantele care pot susține tranzitul, la fel și semințele de in măcinate, dacă sunt introduse treptat și consumate cu suficiente lichide. Dacă mărești brusc cantitatea de fibre, riști să obții exact efectul opus și să apară și mai multe gaze sau crampe.
Și ovăzul poate fi o alegere potrivită, mai ales dacă organismul tău este deja obișnuit cu fibrele. Un terci simplu este, de regulă, mai ușor de tolerat decât o masă foarte grasă, însă nu este momentul să adaugi dintr-odată cantități mari de tărâțe, semințe și alte surse concentrate de fibre, mai ales dacă abdomenul este deja sensibil. Pentru unele persoane sunt mai ușor de tolerat și alimente precum orezul, cartofii, dovleceii, castraveții, roșiile, ardeiul, afinele, căpșunile sau strugurii, mai ales dacă sunt consumate în porții normale. În schimb, dacă știi că ceapa, usturoiul, fasolea sau alte alimente care fermentează îți provoacă de obicei balonare, e mai bine să le eviți până când disconfortul se liniștește.
Iaurtul simplu sau chefirul pot fi potrivite pentru cei care le tolerează bine, însă nu sunt o soluție universală. Dacă ai probleme cu lactoza, este posibil ca lactatele să accentueze balonarea, așa că aici contează mai ales reacția pe care ai observat-o deja la propriul organism. Și hidratarea ajută, mai ales atunci când balonarea vine la pachet cu un tranzit mai lent. Apa plată rămâne cea mai simplă alegere, pentru că hidratează fără să aducă și gaz în tubul digestiv, așa cum se întâmplă în cazul băuturilor carbogazoase, conform Independent.co.uk.
În final, când ești balonat, cel mai bine este să mergi pe porții mai mici, preparate simple, apă și alimente pe care știi deja că le digeri bine.
.webp)
